Știri
Știri din categoria Externe
Republica Moldova conduce detașat la implementarea reformelor cerute de UE, cu 93%, un avans care poate cântări direct în ritmul negocierilor de aderare și în credibilitatea țării în fața investitorilor și a instituțiilor europene, potrivit Antena 3, care citează reprezentanți ai Comisiei Europene preluați de Kyiv Independent.
Ucraina este pe locul al doilea, cu un nivel de implementare a reformelor de 87%, iar Serbia se află la coada clasamentului, cu 30%, conform aceleiași evaluări atribuite comisarului european pentru extindere, Marta Kos.
În logica extinderii UE, procentul de implementare indică nu doar adoptarea de legi, ci și capacitatea administrativă de a le pune în practică. Un scor mai ridicat poate întări poziția Chișinăului în discuțiile cu Bruxelles-ul și poate reduce percepția de risc privind predictibilitatea regulilor, relevantă pentru finanțări și decizii economice.
Pentru Ucraina, următorul pas major ar urma să fie intrarea în etapa principală a negocierilor de aderare, care „ar putea avea loc în câteva săptămâni”, potrivit informațiilor prezentate.
Marta Kos a lăudat viteza reformelor Ucrainei de aliniere la standardele europene și a cerut garanții mai puternice pentru a preveni regresii viitoare. Evaluarea vine, însă, pe fondul criticilor potrivit cărora autoritățile ucrainene ar întârzia pe zona statului de drept și a reformelor economice necesare integrării.
În ultimele luni, parlamentul Ucrainei a adoptat unele proiecte de lege necesare pentru aderarea la UE, dar a avut dificultăți cu altele, mai notează materialul.
„Aceste progrese sunt realizate în ciuda bombelor care cad asupra țării, în ciuda faptului că țara luptă pentru viața sa, pentru supraviețuire.”
Kos a mai spus că, dincolo de procesul de aderare, Ucraina are de gestionat simultan „transformarea economiei” și „supraviețuirea”, ceea ce nu se regăsește în aceeași formă în cazul altor state candidate.
Recomandate
Ungaria a blocat pentru a patra oară deschiderea a două „clustere” de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE , menținând astfel un veto care încetinește procedural extinderea și poate afecta și parcursul Republicii Moldova, potrivit Kyiv Post . Decizia a fost luată marți, 8 septembrie, când grupul de lucru al Consiliului UE pentru extindere (COELA) nu a aprobat rezultatele „screening”-ului (evaluarea inițială a alinierii legislației) pentru Ucraina, după ce diplomații UE nu au reușit să convingă Budapesta să își schimbe poziția, conform unor surse citate de Ukrainska Pravda. Ce blochează concret Budapesta și de ce contează Ungaria a împiedicat deschiderea clusterelor 2 și 3 din negocierile de aderare ale Ucrainei: Clusterul 2 : piața internă a UE; Clusterul 3 : competitivitate și creștere incluzivă. Miza este una operațională: fără unanimitate între cele 27 de state membre, pașii procedurali necesari pentru avansarea negocierilor nu pot fi făcuți, iar calendarul se prelungește prin „întârzieri artificiale”, cum le numește partea ucraineană. Cereri invocate, dar nespuse în detaliu Potrivit materialului, Kievul susține că Budapesta nu a precizat ce modificări legislative așteaptă de la Ucraina pe tema drepturilor minorității maghiare din regiunea Transcarpatia , deși aceasta este condiția invocată pentru ridicarea obiecției. Heorhii Tîhîi, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, a declarat pentru European Pravda: „Practic negociem cu partenerii noștri maghiari împreună cu UE în fiecare zi pentru a evita întârzieri artificiale în procesul de negociere.” Efect de antrenare: și Republica Moldova rămâne prinsă în dispută Blocajul nu vizează doar Ucraina. Kyiv Post notează că procesul Republicii Moldova este „direct interconectat” cu cel al Ucrainei. În iulie, Ungaria ar fi indicat că este pregătită să aprobe rezultatele de screening pentru clusterul 3 al Republicii Moldova, însă alte state membre — inclusiv Irlanda, care deține președinția Consiliului UE — s-au opus separării celor două trasee. În consecință, nu s-a ajuns la o decizie pentru niciuna dintre țări, în condițiile regulii unanimității. Context politic la Budapesta: „moștenirea Orbán” și acordul „istoric” care nu a deblocat veto-ul Tîhîi a pus o parte din responsabilitate pe fosta guvernare condusă de Viktor Orbán, afirmând că timp de 17 luni aceasta a blocat deschiderea clusterelor, deși Ucraina ar fi îndeplinit condițiile. În același timp, articolul menționează că actualul premier ungar, Péter Magyar, a semnat în iunie un acord cu Ucraina privind drepturile educaționale, culturale, lingvistice și politice ale comunităților maghiare din Transcarpatia, pe care l-a numit „istoric”. Totuși, în pofida acestui acord, Ungaria continuă să blocheze avansarea negocierilor Ucrainei. Anterior, Ungaria a mai blocat și lucrări tehnice pentru clusterele 2–6, dar ulterior și-a retras obiecția pentru clusterul 6 (politică externă și de securitate, politica comercială și relații cu țări terțe), potrivit Kyiv Post. Ce urmează În lipsa unei clarificări a cererilor Ungariei și a unui compromis acceptat de toate statele membre, procesul rămâne vulnerabil la noi amânări, deoarece fiecare pas relevant necesită unanimitate. Materialul nu indică un termen pentru reluarea deciziei în COELA sau pentru o eventuală deblocare. [...]
Polonia se pregătește pentru riscuri la frontiera cu Ucraina , după ce autoritățile au dejucat peste noapte o amenințare la adresa unuia dintre punctele de trecere, iar premierul Donald Tusk spune că astfel de obiective ar putea rămâne în vizorul Rusiei, pe fondul atacurilor asupra rutelor comerciale ale Kievului, potrivit Antena 3 . Declarațiile vin după ce drone au lovit miercuri un punct de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova, în regiunea Odesa, atac în urma căruia au murit două persoane, conform informațiilor citate de Reuters. Într-o conferință de presă la Bratislava, Tusk a spus că amenințarea la adresa punctului de trecere polonez a fost dejucată datorită cooperării dintre serviciile poloneze și omologii lor ucraineni. „Noaptea trecută, datorită cooperării dintre serviciile noastre și omologii lor ucraineni, o amenințare directă la adresa unuia dintre punctele de trecere a frontierei a fost dejucată.” De ce contează: presiune pe rutele comerciale și pe infrastructura de frontieră Potrivit premierului polonez, Moscova atacă rutele comerciale în încercarea de a slăbi economic Ucraina, iar punctele de trecere a frontierei pot deveni ținte recurente. Tusk a invocat inclusiv precedente în Republica Moldova și a spus că Polonia se așteaptă la acțiuni similare care să vizeze punctele de trecere cu Ucraina și din alte țări. Avertisment pentru flancul estic al UE și NATO Tusk a reiterat că statele de pe flancul estic al NATO trebuie să fie pregătite pentru „provocări” și a afirmat că a primit un „raport destul de precis” din partea CIA privind posibile evoluții în lunile următoare, în linie cu avertismentele pe care spune că le face de mai mult timp. „Trebuie să anticipăm diverse scenarii; atât Polonia, cât și întreaga Europă trebuie să fie pregătite pentru diferite posibilități în ceea ce privește situația nu doar pe frontul ruso-ucrainean, ci și de-a lungul flancului estic al UE.” În iulie, premierul polonez mai declara că țara se pregătește pentru „diverse” scenarii și că lunile următoare ar putea fi „critice” în ceea ce privește amenințarea din partea Rusiei, cu îngrijorări resimțite puternic și în statele baltice. [...]
Kremlinul respinge public ideea unei amenințări cu dronă la adresa avionului lui Volodimir Zelenski , într-un episod care amplifică disputa de comunicare în jurul securității deplasărilor liderului ucrainean și al sprijinului militar negociat la Oslo, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat joi că presupusa amenințare este „fictivă” și că „nu a existat niciodată”, susținând că „ucrainenii înșiși au recunoscut” acest lucru. Declarația a fost făcută în conferința de presă zilnică a Kremlinului. Versiunea Norvegiei: „aproape de a fi lovit” la decolarea din Republica Moldova Afirmațiile Moscovei vin după ce premierul norvegian Jonas Gahr Store a spus miercuri că avionul președintelui ucrainean „a fost aproape de a fi lovit de o dronă” la decolarea din Republica Moldova, adăugând că „aceasta este realitatea cu care el se confruntă”. În aceeași linie, ministrul norvegian de finanțe Jens Stoltenberg (fost secretar general al NATO) a afirmat că Zelenski le-a relatat incidentul în cadrul întâlnirilor de la Oslo, fără să ofere detalii. Stoltenberg a mai spus, într-o intervenție la televiziunea publică NRK, că plecarea lui Zelenski „a fost întârziată” și că au existat „unele amenințări la adresa avionului”. Contextul vizitei la Oslo și legătura cu sprijinul militar Zelenski s-a deplasat la Oslo pentru a participa la funeraliile regelui Harald al V-lea al Norvegiei și pentru întâlniri cu guvernul norvegian, dedicate în special sprijinului militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia, cu accent pe apărarea aeriană. Separat, Ministerul rus al Apărării a anunțat, în raportul militar zilnic publicat joi, că armata rusă a atacat în noaptea precedentă „instalații logistice la punctul de control Starokazache”, un punct de frontieră între Ucraina și Republica Moldova despre care Rusia susține că ar fi folosit pentru transportul de arme către Ucraina. [...]
Disputa Ungaria–Austria pe lucrările de la Paks riscă să ajungă în mecanismele UE , pe fondul acuzațiilor lansate de premierul ungar Péter Magyar privind o presupusă plângere depusă la Bruxelles împotriva unui „prag de fund” construit în Dunăre pentru a susține funcționarea centralei nucleare de la Paks, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare și coordonare transfrontalieră: lucrarea este prezentată de Budapesta ca necesară pentru menținerea nivelului apei cerut de operarea centralei, în timp ce Viena insistă pe importanța unei căi navigabile „eficiente și fiabile” pe Dunăre, cu impact direct asupra conectării centrelor industriale austriece la piețele internaționale de transport. Acuzația lui Péter Magyar și reacția Austriei Péter Magyar a susținut, într-o postare pe Facebook, că Austria ar fi depus o plângere la Comisia Europeană privind construcția pragului de fund din zona centralei de la Paks. Guvernul austriac a negat însă că ar fi formulat o astfel de plângere. În același mesaj, premierul ungar a legat disputa de un alt subiect sensibil în relația bilaterală, acuzând Austria că ar fi „mai puțin activă” în problema poluării cu azbest decât în contestarea lucrării de la Paks. „În prezent, Centrala Nucleară Paks poate funcționa fără probleme doar datorită pragului de fund construit. Între timp, Austria s-a plâns la Bruxelles cu privire la construcție. Ar fi bine dacă austriecii ar fi atât de activi în problema azbestului.” Publicația hvg.hu, citată în material, notează că autoritățile de la Viena, contactate de agenția APA, au declarat că nu au depus o plângere oficială la Bruxelles. Ce spune Comisia Europeană: nu confirmă existența unei plângeri Potrivit Portfolio.hu, Comisia Europeană nu a putut confirma dacă a primit o plângere sau o notificare oficială din partea Austriei. Informația a fost transmisă miercuri de un purtător de cuvânt al Comisiei, ca răspuns la o solicitare a agenției ungare de presă MTI. „Nu pot confirma în acest moment dacă am primit o plângere sau o notificare oficială din partea Austriei, dar, având în vedere natura complexă a problemei, suntem în consultare cu serviciile noastre UE.” Această poziție lasă deschisă interpretarea că subiectul este, cel puțin, în atenția instituțiilor europene, chiar dacă nu există o confirmare privind o procedură formală declanșată de Austria. Canalul de lucru: Comisia Dunării și Strategia UE pentru Regiunea Dunării Dincolo de disputa politică, materialul indică existența unor canale instituționale active: Comisia Dunării (cu sediul la Budapesta) și Comisia Europeană sunt în contact direct cu autoritățile maghiare competente. În plus, în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), statele membre riverane au elaborat o poziție comună privind investiția, poziție care a fost prezentată ministrului transporturilor din Ungaria și premierului Péter Magyar și transmisă ulterior guvernului ungar prin secretariatul tehnic al SUERD. Poziția ministerului austriac: fără plângere, dar cu accent pe navigație și coordonare Ministerul Federal austriac pentru Inovație, Mobilitate și Infrastructură a transmis, tot la solicitarea MTI, că nu a depus o plângere oficială la Comisia Europeană privind pragul de fund din zona Paks. Un oficial al ministerului a subliniat importanța economică a Dunării și a reiterat că, pentru Austria, o cale navigabilă dunăreană „eficientă și fiabilă” este o condiție importantă pentru conectarea centrelor industriale și economice la piețele internaționale de transport. În același timp, oficialul a arătat că ministerul înțelege interesul Ungariei pentru o aprovizionare cu energie „sigură și fiabilă”. Ce urmează Din informațiile prezentate, disputa nu pare închisă: există consultări între Comisia Europeană, Comisia Dunării și autoritățile maghiare, iar statele riverane au deja o poziție comună în cadrul SUERD. În lipsa unei confirmări privind o plângere oficială, următorul pas relevant rămâne modul în care aceste consultări se vor traduce în cerințe concrete pentru Ungaria privind investiția de la Paks și compatibilitatea ei cu interesele de navigație și coordonare pe Dunăre. [...]
Un incident cu dronă lângă avionul lui Volodimir Zelenski, produs la Chișinău , ridică din nou miza operațională a securității aeriene în regiune , într-un context în care deplasările liderilor implicați în războiul din Ucraina au devenit ținte cu risc ridicat, potrivit Mediafax . Informația a fost prezentată de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre , iar incidentul ar fi avut loc în momentul în care aeronava se pregătea să decoleze din Republica Moldova spre Oslo. Conform relatării, drona ar fi fost aproape să lovească avionul, iar situația „ar fi putut avea consecințe foarte grave”. Detaliul este relatat de Express, conform aceleiași surse. Mediafax notează că Zelenski a ajuns ulterior în Norvegia, avionul aterizând cu succes la Oslo marți seara. Contextul vizitei la Oslo Zelenski a mers în Norvegia pentru a participa la funeraliile regelui Harald V și pentru discuții cu liderii norvegieni. Potrivit informațiilor citate, el a ajuns la Hotelul Plaza din Oslo marți, în jurul orei 21:00, unde s-a întâlnit cu premierul Jonas Gahr Støre și cu ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, iar o nouă discuție a avut loc miercuri. În același cadru, președintele ucrainean ar fi spus că discută cu oficiali din Norvegia și Canada despre arme moderne pentru protecția împotriva atacurilor aeriene rusești, mai arată materialul. [...]
Rusia ar urma să intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în următoarele șase luni , ceea ce ridică riscul unei ierni cu presiune suplimentară pe populație și pe capacitatea de funcționare a economiei ucrainene, potrivit Meduza , care citează surse Bloomberg. Planul descris de sursele Bloomberg ar viza lovituri mai puternice asupra infrastructurii de energie și încălzire, cu scopul de a testa atât rezistența Ucrainei, cât și determinarea aliaților Kievului de a menține sprijinul pe parcursul iernii. Unul dintre interlocutorii agenției spune că Moscova ar încerca „să facă viața oamenilor insuportabilă” prin atacuri asupra acestor sisteme. Presiune pe iarnă: energie, încălzire și „atacuri hibride” în Europa În același interval, Rusia ar urma să își intensifice și acțiunile de tip „hibrid” (operațiuni non-militare directe, precum sabotaj, dezinformare sau influențare politică), precum și ingerința politică în Europa, în încercarea de a submina sprijinul pentru Ucraina, potrivit acelorași surse. Unul dintre interlocutorii Bloomberg apreciază că Vladimir Putin mizează pe o poziție mai puternică în primăvara viitoare. Un altul adaugă că negocieri serioase de pace sunt „puțin probabile” înainte de anul viitor. Misiunea emisarilor lui Trump și reluarea atacurilor asupra Kievului Meduza notează că emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff , și Jared Kushner au fost la Moscova pe 5 septembrie, unde s-au întâlnit cu Putin, iar a doua zi au mers la Kiev. Financial Times, citat în material, arată că în discuțiile de la Kiev părțile au recunoscut, în linii mari, că războiul probabil nu se va încheia până la iarnă, iar cei doi emisari au discutat inclusiv despre modalități de a ajuta Ucraina să treacă printr-o perioadă grea. Pe durata vizitei, Putin ar fi ordonat o pauză de trei zile a loviturilor asupra Kievului, iar Volodimir Zelenski a promis, la rândul său, „funcționarea normală a spațiului aerian rusesc” pentru ca negociatorii americani să poată ajunge în siguranță. Totuși, pe 8 septembrie Rusia a reluat atacurile asupra Kievului, potrivit sursei. [...]
