Știri
Știri din categoria Externe
Republica Moldova conduce detașat la implementarea reformelor cerute de UE, cu 93%, un avans care poate cântări direct în ritmul negocierilor de aderare și în credibilitatea țării în fața investitorilor și a instituțiilor europene, potrivit Antena 3, care citează reprezentanți ai Comisiei Europene preluați de Kyiv Independent.
Ucraina este pe locul al doilea, cu un nivel de implementare a reformelor de 87%, iar Serbia se află la coada clasamentului, cu 30%, conform aceleiași evaluări atribuite comisarului european pentru extindere, Marta Kos.
În logica extinderii UE, procentul de implementare indică nu doar adoptarea de legi, ci și capacitatea administrativă de a le pune în practică. Un scor mai ridicat poate întări poziția Chișinăului în discuțiile cu Bruxelles-ul și poate reduce percepția de risc privind predictibilitatea regulilor, relevantă pentru finanțări și decizii economice.
Pentru Ucraina, următorul pas major ar urma să fie intrarea în etapa principală a negocierilor de aderare, care „ar putea avea loc în câteva săptămâni”, potrivit informațiilor prezentate.
Marta Kos a lăudat viteza reformelor Ucrainei de aliniere la standardele europene și a cerut garanții mai puternice pentru a preveni regresii viitoare. Evaluarea vine, însă, pe fondul criticilor potrivit cărora autoritățile ucrainene ar întârzia pe zona statului de drept și a reformelor economice necesare integrării.
În ultimele luni, parlamentul Ucrainei a adoptat unele proiecte de lege necesare pentru aderarea la UE, dar a avut dificultăți cu altele, mai notează materialul.
„Aceste progrese sunt realizate în ciuda bombelor care cad asupra țării, în ciuda faptului că țara luptă pentru viața sa, pentru supraviețuire.”
Kos a mai spus că, dincolo de procesul de aderare, Ucraina are de gestionat simultan „transformarea economiei” și „supraviețuirea”, ceea ce nu se regăsește în aceeași formă în cazul altor state candidate.
Recomandate
Teheranul a convocat principalul diplomat ucrainean și cere intervenția Consiliului de Securitate al ONU , după un atac ucrainean asupra unei nave comerciale iraniene, potrivit Al Jazeera . Iranul avertizează că incidentul ar putea escalada războiul. Autoritățile iraniene au condamnat atacul și au anunțat că au chemat la Teheran cel mai înalt diplomat al Ucrainei, într-un gest care ridică miza diplomatică a episodului. În același timp, Iranul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze. Teheranul susține că un marinar a fost ucis în incident. Materialul este prezentat ca un reportaj din Teheran realizat de corespondentul Al Jazeera Tohid Asadi. De ce contează Prin solicitarea unei reacții a Consiliului de Securitate și prin avertismentul privind escaladarea, Iranul încearcă să internaționalizeze incidentul și să crească presiunea politică asupra Kievului. Din informațiile disponibile în sursă nu reiese dacă există o reacție oficială a Ucrainei sau detalii suplimentare despre circumstanțele atacului. [...]
O unitate ucraineană spune că a neutralizat 696 de drone rusești în 19 zile prin război electronic , o capacitate care reduce presiunea asupra apărării antiaeriene și poate schimba modul în care sunt protejate zonele de pe linia frontului, potrivit Antena 3 . Conform informațiilor citate de publicație din Euromaidan Press, operatorii de război electronic din Regimentul 413 „Raid ” au anunțat că au neutralizat, în decurs de 19 zile, 696 de drone rusești fără a trage focuri asupra lor: 646 de drone FPV și 50 de drone Molniya. FPV (first-person view) sunt drone controlate de la distanță, cu imagine în timp real pentru operator. De ce contează: dronele „ieftine” și greu de prins pot forța o cursă tehnologică Materialul indică faptul că neutralizarea dronelor Molniya este importantă nu doar prin volum, ci prin dificultatea interceptării. Serhii „Flash” Beskrestnov , prezentat ca expert în războiul dronelor, a afirmat anterior că Rusia își reduce utilizarea dronelor de atac costisitoare în favoarea unor sisteme mai ieftine, precum Molniya. Potrivit lui Beskrestnov, problema principală este vizibilitatea redusă pe radar: dronele Molniya zboară la altitudini foarte joase și sunt construite din materiale care le fac mai greu de detectat, ceea ce le face mai dificil de interceptat de sistemele antidronă. În acest context, Ucraina ar avea nevoie să își îmbunătățească permanent capacitățile de război electronic (adică bruiaj și alte metode de perturbare a controlului/semnalului). Context operațional: Regimentul 413 „Raid” și rolul dronelor în luptă Batalionul independent „Raid” a fost înființat în 2024 și, într-un interval scurt, a fost extins și transformat în regiment, fiind descris ca una dintre principalele unități care desfășoară misiuni pe linia frontului. În prezent, regimentul folosește tehnologii avansate pentru drone pentru: obținerea de informații, corectarea focului artileriei, identificarea pozițiilor inamice, sprijinirea trupelor ucrainene pe câmpul de luptă. Legătura cu protecția civililor Articolul mai notează că neutralizarea dronelor FPV prin mijloace de război electronic este deosebit de importantă deoarece poate împiedica atacuri țintite în timp real. Ucraina ar fi documentat peste 11.000 de atacuri rusești cu drone FPV asupra civililor, inclusiv atacuri repetate în aceeași zonă după sosirea echipajelor de intervenție. Totodată, în mai 2025, Comisia internațională independentă de anchetă privind Ucraina ar fi concluzionat că atacurile cu drone FPV din regiunea Herson reprezintă crime împotriva umanității, iar autoritățile ucrainene ar continua să documenteze atacuri similare și în alte regiuni, inclusiv Donețk. [...]
Ucraina a lovit ținte industriale și energetice în Rusia, la peste 1.200 km de frontieră , într-o escaladare operațională care vizează direct lanțul de aprovizionare al armatei ruse și infrastructura de combustibili, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacurile din cursul nopții au vizat inclusiv nave din Marea Caspică . Zelenski a încadrat acțiunile în strategia de răspuns prin „sancțiuni cu rază lungă de acțiune” la bombardamentele rusești asupra populației civile. Ținte cu relevanță industrială și energetică Conform declarațiilor liderului de la Kiev, printre obiectivele lovite se numără: o uzină din regiunea Kirov, situată la aproximativ 1.200 de kilometri de frontiera Ucrainei, despre care Zelenski afirmă că furnizează componente pentru armamentul rusesc; o rafinărie de petrol din Tiumen; un centru logistic în Ekaterinburg; un depozit de combustibil din regiunea Rostov-pe-Don. Marea Caspică: lovituri asupra transporturilor militare Zelenski a mai afirmat că, în Marea Caspică, au fost lovite nave folosite pentru transportul de încărcături militare „în relația cu Iranul”, precum și o navă de război rusă. Detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau confirmări independente nu sunt prezentate în informațiile citate. Context: atac aerian rusesc cu drone și rachete Replica ucraineană vine după un nou atac aerian rusesc de amploare, lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă, în care au fost folosite 157 de drone și două rachete ghidate, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina își mută o parte din achizițiile militare într-o platformă digitală, scurtând aprovizionarea de la luni la circa o săptămână , printr-un sistem care permite unităților din teren să comande direct drone și echipamente, potrivit Mediafax , care citează publicația italiană Il Post. Platforma se numește Brave1 și funcționează ca un „magazin online” dedicat armatei, unde unitățile pot alege din sute de modele de drone și echipamente dezvoltate de companii și startup-uri aprobate de autoritățile ucrainene. Diferența față de sistemul clasic este că nu mai există o achiziție uniformă pentru toate unitățile: fiecare brigadă își selectează produsele în funcție de misiunile pe care le desfășoară. Ce se poate comanda și cum se schimbă logistica din teren În oferta platformei intră, între altele, drone de recunoaștere, drone de atac, modele controlate prin fibră optică, aparate cu camere termice pentru operațiuni de noapte și alte sisteme robotizate folosite pe câmpul de luptă. Comandanții pot verifica disponibilitatea în timp real și pot plasa comenzi direct în platformă, iar livrările ajung „în multe cazuri” în aproximativ o săptămână, conform aceleiași surse. Mecanism de „puncte” și bugete directe pentru brigăzi Brave1 include și un mecanism de recompensare: brigăzile primesc puncte în funcție de rezultatele obținute în operațiuni, iar acestea pot fi transformate în resurse pentru achiziții suplimentare. În paralel, unitățile beneficiază și de bugete directe alocate de stat, pe care le pot cheltui prin intermediul platformei. Autoritățile ucrainene susțin că astfel resursele ajung mai repede acolo unde sunt necesare. De ce a apărut platforma și care sunt criticile Un motiv central pentru introducerea Brave1 este ritmul rapid de evoluție al tehnologiei dronelor: în Ucraina, sute de startup-uri și companii lansează constant modele noi, iar procedurile clasice de achiziții nu reușeau să țină pasul, ceea ce ducea la întârzieri de luni din cauza aprobărilor birocratice. Modelul are și critici: unii specialiști consideră că folosirea unui sistem de recompense inspirat din jocurile video poate contribui la banalizarea războiului și la transformarea acțiunilor militare într-o competiție bazată pe punctaje. În același timp, relatările citate indică faptul că militarii apreciază în special viteza de livrare și adaptarea echipamentelor la nevoile din teren. Brave1 a fost lansată în 2023 ca program pentru dezvoltarea tehnologiilor militare și a devenit, din 2025, principala platformă digitală pentru achiziția de drone și sisteme robotizate, iar autoritățile de la Kiev ar urma să extindă modelul și către alte categorii de echipamente, inclusiv pentru a reduce birocrația și riscul de corupție în aprovizionare. Oficialii ucraineni admit însă că digitalizarea nu elimină problema de fond: nevoia permanentă de finanțare și resurse pentru susținerea operațiunilor militare. [...]
Republica Moldova scoate la privatizare mai multe active de stat, cu prețuri de pornire de până la 773 milioane lei moldovenești și cu obligații de investiții de peste 20,5 milioane euro , potrivit informațiilor transmise de Agerpres . Pachetul vizează industrii diferite – de la producție și chimie la imobiliare și edituri – iar calendarul include termene-limită în august și septembrie 2026. Procesele de privatizare, anunțate de Agenția Proprietății Publice , includ: Întreprinderea de Stat „ Fabrica de Sticlă din Chișinău ”, Întreprinderea de Stat „Hotel Zarea”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, Editura Didactică de Stat „Lumina” și Întreprinderea Experimentală Chimică „Izomer”. Fabrica de Sticlă: preț mare și investiții minime obligatorii „Fabrica de Sticlă din Chișinău” este oferită prin concurs investițional, ca „complex patrimonial unic”, cu un preț inițial de expunere de 773 milioane lei moldovenești. Conform caietului de sarcini, viitorul investitor trebuie să realizeze investiții minime de peste 20,5 milioane euro (aprox. 104 milioane lei) în termen de trei ani. Concursul se desfășoară în două etape (evaluarea documentelor și a ofertelor), iar câștigătorul va fi selectat în funcție de prețul propus și angajamentele investiționale asumate. Ofertele pot fi depuse până la 30 septembrie 2026, ora 17:00 (ora Chișinăului), la sediul Agenției Proprietății Publice. Licitații în august pentru hotel, edituri și chimie Separat, autoritățile anunță licitații pentru mai multe active, cu prețuri inițiale de vânzare: ÎS „Hotel Zarea” (în centrul municipiului Chișinău): 106 milioane lei moldovenești Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”: 6,3 milioane lei moldovenești Editura Didactică de Stat „Lumina”: 530.000 lei moldovenești Ofertele pentru aceste active pot fi depuse până la 19 august 2026, ora 12:00 (ora Chișinăului), iar licitația este programată pentru 20 august 2026. Tot pentru 20 august 2026 este programată și licitația separată pentru Întreprinderea Experimentală Chimică „Izomer”, oferită ca „complex patrimonial unic”, cu un preț inițial de vânzare de 9,5 milioane lei moldovenești. Cererile de participare trebuie depuse cel târziu până la 19 august 2026, ora 12:00 (ora Chișinăului). Cine poate participa și ce urmărește statul Participarea este deschisă, în condițiile prevăzute de lege, persoanelor fizice și juridice din Republica Moldova, persoanelor fizice și juridice străine integral private, apatrizilor și asociațiilor de participanți eligibili. Potrivit comunicatului citat, obiectivele urmărite sunt utilizarea eficientă a proprietății publice, atragerea investițiilor private și crearea condițiilor pentru dezvoltarea și modernizarea activelor scoase la privatizare. Agenția de Investiții din Republica Moldova afirmă că sprijină diseminarea oportunităților și poate oferi informații generale despre mediul investițional și contacte instituționale relevante. [...]
Ucraina avertizează că Rusia ar putea lovi din nou masiv cu rachete în 48 de ore , pe fondul unor semnale că Moscova pregătește pentru toamnă un nou val de mobilizare, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski citate de news . Miza imediată este una operațională: autoritățile de la Kiev cer populației să respecte alertele aeriene, în timp ce armata își calibrează apărarea și loviturile „preventive”. În discursul video către națiune, Zelenski a spus că a primit „informații clare” de la serviciile de informații ucrainene și de la parteneri că Rusia „a pregătit rachete” pentru un nou atac masiv. Potrivit lui, datele preliminare indică o fereastră de până la 48 de ore pentru producerea loviturii. „Vă rog să aveţi grijă de voi şi să acordaţi atenţie semnalelor de alarmă aeriană.” Mobilizare „semnificativă” în toamnă: semnal despre prelungirea războiului Pe lângă riscul imediat al unui atac cu rachete, Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti „ un val de mobilizare ” în această toamnă, descris ca fiind „destul de semnificativ”. În interpretarea liderului ucrainean, acesta ar fi un indiciu că Moscova nu este dispusă să intre în negocieri, mai ales în condițiile în care, susține el, nu este avantajată de situația de pe front și nu a mai reușit să avanseze semnificativ. Zelenski a argumentat că Rusia ar avea nevoie de mai mulți oameni pentru a continua asalturile, afirmând că „rușii pierd pe front mai mulți soldați decât recrutează”, iar președintele Vladimir Putin ar intenționa să intensifice atacurile și să extindă războiul. Răspunsul Kievului: apărare „la toate nivelurile”, inclusiv lovituri în adâncime În fața acestor riscuri, Zelenski a cerut o apărare „preventivă” pe mai multe planuri, de la front la diplomație. El a inclus explicit continuarea atacurilor ucrainene „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, precum și lovituri asupra sectorului energetic și eforturi diplomatice. Declarațiile vin după „o nouă zi de atacuri ruse asupra Ucrainei”, despre care Zelenski a spus că s-au soldat cu „cel puțin 15 morți”, conform aceleiași surse. Context: precedentul mobilizării din 2022 și recrutările ulterioare În material este reamintit că, la finalul lui septembrie 2022, Rusia a lansat un val de mobilizare care a dus la înrolarea a aproximativ 300.000 de rezerviști și a contribuit la stabilizarea frontului, în timp ce „sute de mii” de ruși ar fi părăsit țara pentru a evita mobilizarea. Ulterior, autoritățile ruse ar fi recrutat zeci de mii de soldați pe bază de voluntariat, promițând salarii mari și beneficii sociale. Separat, este menționat că, în ultimele luni, Kievul ar fi încetinit înaintarea trupelor ruse și ar fi intensificat atacurile asupra obiectivelor industriale din Rusia și asupra logisticii armatei ruse. [...]
