Știri
Știri din categoria Agricultură

APIA a autorizat la plată 38,04 milioane euro (aprox. 190 milioane lei) pentru 16.278 de fermieri , potrivit informațiilor publicate de AgroInfo . Datele sunt prezentate într-un mesaj transmis vineri, 16 mai 2026, de șeful agenției, după o vizită în centre locale din Cluj și Bistrița-Năsăud. În mesaj, conducerea APIA indică faptul că, în teren, activitatea de preluare a cererilor și de autorizare la plată a continuat, cu prezența fermierilor și a personalului din centrele locale Dej (APIA Cluj) și Beclean (APIA Bistrița). „Astăzi, 16.05.2026, avem: ✅ Autorizați la plată: • 16.278 fermieri autorizați • 38,04 milioane euro autorizate la plată [...]” Cum se împarte suma autorizată Din totalul de 38,04 milioane euro (aprox. 190 milioane lei) autorizate la plată, șeful APIA menționează următoarea structură a finanțării: 7,72 milioane euro (aprox. 39 milioane lei) – FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) 16,03 milioane euro (aprox. 80 milioane lei) – FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) 11,21 milioane euro (aprox. 56 milioane lei) – BN (Buget Național) Sursa nu explică diferența până la totalul anunțat. Campania 2026: ritmul depunerii cererilor și suprafața declarată Pentru Campania 2026, mesajul indică atât datele „din zi”, cât și totalurile cumulate până la 16 mai: depuse în ziua de 16 mai: 5.439 cereri suprafață declarată în ziua de 16 mai: 125.734 ha total cereri depuse: 489.242 total suprafață declarată: 4.120.458 ha În același mesaj, șeful APIA le mulțumește fermierilor pentru depunerea cererilor și personalului pentru „efort și dedicare” și îi felicită pe directorii centrelor județene menționați (APIA Cluj și APIA Bistrița-Năsăud). [...]

Un proiect USR vrea să facă obligatoriu un Registru Agricol Național Electronic unic, cu miză directă pe control și pe riscul de distorsiuni la subvenții , potrivit News . Inițiativa prevede un sistem centralizat și interoperabil cu celelalte platforme informatice ale statului, în timp ce registrul pe hârtie ar rămâne doar ca variantă „de rezervă”. Deputatul USR George Marussi, inițiatorul proiectului, susține că practica actuală — în care registrul poate fi ținut atât pe hârtie, cât și electronic — nu este unitară la nivel național, iar lipsa interoperabilității între baze de date poate genera „dificultăți în raportare și control”. În comunicatul USR, partidul afirmă că situația curentă produce „date incomplete sau necorelate” și „raportări paralele”, ceea ce ar limita capacitatea de control la nivel național și ar crea riscuri de distorsiuni în acordarea subvențiilor și în realizarea statisticilor agricole. Ce se schimbă operațional: un sistem unic, primăriile rămân operatori de date Conform proiectului descris de USR, Registrul Agricol Național Electronic (RAN) ar deveni instrumentul principal de evidență, iar varianta clasică ar fi păstrată ca soluție de back-up. Primăriile și-ar păstra rolul de operatori ai datelor: ar continua să introducă și să gestioneze informațiile, dar într-un sistem național unitar, comparat de USR cu modele din domenii precum cadastrul și evidențele fiscale. Registrul agricol colectează, între altele, date despre: terenuri agricole (suprafețe, categorii de folosință); exploatații agricole; animale (efective pe specii); utilaje agricole; alte elemente privind gospodăriile populației. Costuri și obligații: fără taxe noi, fără sarcini suplimentare pentru fermieri (potrivit inițiatorilor) USR afirmă că înființarea RAN electronic nu presupune introducerea de taxe noi și nu implică „în principiu, cheltuieli bugetare suplimentare semnificative”, fiind bazată pe utilizarea infrastructurii și a fondurilor deja existente. Pe termen mediu, partidul susține că sistemul ar genera economii. Totodată, potrivit comunicatului, proiectul „nu introduce obligații suplimentare pentru fermieri”, schimbarea fiind concentrată pe standardizarea și centralizarea modului în care sunt administrate datele la nivel local și național. [...]