Știri
Știri din categoria Agricultură
APIA prelungește programul de preluare a cererilor în weekend, ca să reducă riscul de corecții financiare pentru fermierii care depun la limită documentele din Campania 2026, potrivit TVR Info.
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că fermierii pot depune cererile de plată și sâmbătă, 16 mai, respectiv duminică, 17 mai 2026, la centrele județene și locale. Măsura vine în contextul în care termenul-limită de depunere este 5 iunie 2026 (inclusiv), iar după această dată cererile nu mai pot fi depuse.
APIA își justifică extinderea programului prin nevoia de a evita aglomerația și întârzierile care „pot conduce la aplicarea de corecții financiare”. Fermierii sunt îndemnați să se prezinte din timp la centrele agenției, pentru a nu risca pierderea sprijinului financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de instituție.
Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează prin aplicația geospațială AGI Online, conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA și în aplicație.
Pentru schemele din sectorul zootehnic, fermierii trebuie să completeze declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online.
Până la momentul informării APIA, au fost depuse 480.378 de cereri, pentru o suprafață totală de 3.906.171 hectare. Agenția le cere fermierilor să depună cererile până la 5 iunie 2026, pentru a evita pierderea sprijinului financiar.
Recomandate
Trufele românești intră pe lanțuri de aprovizionare pentru restaurante cu stele Michelin, mizând pe prospețime și logistică rapidă, nu pe volume mari , potrivit Agronet . Modelul descris în cazul Luna’s Premium Truffles arată cum un produs extrem de perisabil poate câștiga acces la segmentul gastronomic de vârf prin selecție strictă, livrare în timp scurt și relații comerciale construite în ani. Afacerea, dezvoltată de Mihai Constantinescu din 2008, livrează în Europa, Statele Unite și Asia, iar în cazul restaurantelor cu stele Michelin trufele ajung, de regulă, indirect, prin clienții și distribuitorii companiei, conform relatării PozitiVești citate de publicație. România, exportator important, dar competiția se joacă pe calitate Contextul de piață indică faptul că trufa românească nu este o prezență marginală în comerțul internațional. Pentru 2024, datele comerciale agregate de Tridge plasează România pe locul al treilea între exportatorii mondiali de trufe proaspete, după Italia și Spania, cu aproximativ 203,5 tone și exporturi de circa 21,52 milioane de dolari (aprox. 99 milioane lei). Publicația notează că aceste cifre descriu comerțul României cu trufe, nu volumul companiei, însă conturează o piață în care avantajul pentru o afacere de nișă poate veni din segmentul care plătește pentru prospețime, constanță și selecție, nu din creșterea cantităților. Lanț scurt: „fereastra” de 24 de ore și selecția care taie din volum Luna’s Premium Truffles lucrează săptămânal cu aproximativ 20–30 de culegători constanți și are șase câini activi (plus doi retrași din activitate din cauza vârstei). Trufele ajung, de regulă, de două ori pe săptămână la companie, unde începe selecția între marfa destinată gastronomiei de nivel înalt și cea care merge către procesare. În anumite perioade, chiar mai mult de jumătate din trufele recoltate pot fi direcționate către procesatori din străinătate, potrivit lui Mihai Constantinescu. Pentru clienții care cumpără produsul proaspăt sunt alese exemplarele mature, cu aromă intensă și în stare bună — o abordare care limitează deliberat volumul vândut ca produs premium. Un element operațional central este logistica: compania lucrează cu un interval de aproximativ 24 de ore pentru a păstra cât mai bine aroma produsului, ceea ce transformă prospețimea într-un avantaj comercial, într-o categorie în care „timpul” și temperatura de păstrare pot decide dacă marfa rămâne premium sau își pierde valoarea. Recoltare controlată și investiții mici, dar decisive Calitatea începe din pădure: compania condiționează colaborarea cu culegătorii de recoltarea cu câini antrenați, pentru identificarea trufelor ajunse la maturitate. Sunt evitate greblele și sapele folosite pentru răscolirea solului, deoarece pot scoate trufe imature și pot afecta habitatul și rădăcinile arborilor — cu impact atât asupra resursei, cât și asupra calității. Pe partea de infrastructură, Luna’s Premium Truffles a beneficiat de o finanțare de 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei) prin Conservation Carpathia , folosită pentru cumpărarea unei mașini profesionale de spălat trufe și a unui frigider dedicat păstrării produsului. Într-un lanț în care diferența poate fi dată de câteva ore și de temperatura de depozitare, astfel de investiții pot susține standardul cerut de clienții premium. Ce urmează: monetizarea „originii” prin turism de experiență Compania pregătește și o direcție de creștere fără majorarea cantității recoltate: turismul de experiență. Potrivit Agronet, Luna’s Premium Truffles este în discuții cu o agenție de turism și intenționează să testeze un proiect-pilot pentru grupuri interesate să participe la căutarea trufelor în pădure, cu componentă de degustare sau masă în care trufa este ingredient central. Publicația plasează această idee într-un context mai larg al gastronomiei locale: rețeaua Punctelor Gastronomice Locale a depășit 740 de unități în 39 de județe, ceea ce sugerează un teren mai favorabil pentru produse și experiențe care capitalizează originea și specificul local. [...]
Rasele autohtone pot reduce pragul minim de eligibilitate la DR-14 și pot urca punctajul la selecție , ceea ce poate face diferența între un proiect depus în prima etapă (cu prag de calitate ridicat) și unul amânat, potrivit Agronet . În intervenția DR-14, sprijinul nerambursabil ajunge la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe proiect, cu o intensitate de maximum 85% din cheltuielile eligibile. De ce contează rasele autohtone: prag mai mic și până la 20 de puncte În mod general, ghidul final DR-14 stabilește pentru fermele mici o dimensiune economică de 4.000–11.999 SO (producție standard). Pentru fermele zootehnice populate cu rase autohtone, intervalul poate începe de la 2.000 SO, până la 11.999 SO. Reducerea pragului la 2.000 SO se aplică însă doar dacă sunt îndeplinite condiții cumulative: componenta majoritară a producției standard trebuie să provină din animalele din rase autohtone, iar acestea trebuie să genereze cel puțin 2.000 SO. Dimensiunea economică se stabilește pe baza evidențelor APIA și, pentru animale, a înregistrărilor ANSVSA și ANZ. Pe partea de selecție, grila pentru componenta zootehnică acordă maximum 20 de puncte pentru creșterea animalelor din rase autohtone: 20 de puncte dacă solicitantul deține animale din rase autohtone, iar investițiile vizează exclusiv creșterea acestor rase; 10 puncte dacă solicitantul deține animale din rase autohtone, iar proiectul include și investiții pentru creșterea acestora. Sunt luate în calcul și investițiile în baza furajeră. Pentru dovedirea încadrării, AFIR cere la depunerea cererii de finanțare certificatul zootehnic sau de origine eliberat de organizația de ameliorare competentă, un document emis de Agenția Națională pentru Zootehnie sau de o entitate autorizată de ANZ. Lista raselor care intră în „rase autohtone” pentru DR-14 Condițiile apar în documentația oficială DR-14 , care include separat Anexa 14 – „Lista Rase Autohtone”, iar lista este prevăzută și în Legea nr. 190/2020 . Ovine (12 rase): Țurcană Țigaie Oaia Cap Negru de Teleorman Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon) Karakul de Botoșani Merinos de Suseni Merinos Transilvănean Merinos de Cluj Merinos de Palas Țigaie – varietatea ruginie rasa de lapte Palas rasa de carne Palas Caprine (2 rase): Carpatina Alba de Banat Calendarul sesiunii și efectul practic al punctajului AFIR deschide sesiunea DR-14 la 1 septembrie 2026, ora 09:00 , cu termen programat până la 31 octombrie 2026, ora 16:00 , dar sesiunea se poate închide mai devreme dacă se epuizează fondurile. Pentru prima etapă a sesiunii (septembrie 2026), pragul de calitate este de 80 de puncte , iar în octombrie scade la 40 de puncte — diferență la care punctajul pentru rase autohtone poate conta direct. Bugetul total al DR-14 este de 108 milioane de euro (aprox. 540 milioane lei), din care 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei) sunt alocate componentei zootehnice. Ce nu garantează lista de rase Deținerea animalelor din rasele enumerate nu înseamnă automat acordarea grantului maxim. Încadrarea la rase autohtone poate reduce pragul minim de eligibilitate și poate crește punctajul, însă finanțarea rămâne condiționată de respectarea tuturor cerințelor DR-14, de documentele justificative și de asigurarea contribuției proprii. Pentru detalii, documentația oficială este publicată de AFIR aici . [...]
Fermierii cu pierderi de peste 30% la culturi au obligația să notifice primăria până la 15 octombrie 2026 , termen care condiționează întocmirea actelor oficiale ce pot sta ulterior la baza măsurilor de sprijin, potrivit Agronet . Procedura, prevăzută de Regulamentul aprobat prin Ordinul MADR/MAI nr. 97/63/2020 (actualizat), a fost reamintită de Adrian Alda, directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Arad, pe fondul agravării secetei pedologice și al temperaturilor ridicate din vestul țării; informația a fost preluată și de AgroInfo. Ce trebuie depus și cine intră sub incidența termenului Regulamentul vizează utilizatorii de terenuri agricole înscriși în evidențele APIA , ale căror culturi au fost calamitate în proporție de peste 30%. Înștiințarea se depune la unitatea administrativ-teritorială (primăria) pe raza căreia se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice. Pentru culturile înființate în toamnă, termenul a fost 1 august. Pentru celelalte culturi agricole, termenul-limită este 15 octombrie 2026 (inclusiv) . Documentul trebuie să includă, între altele: date de identificare pentru fermier și exploatație; cultura afectată; blocul fizic; parcela agricolă sau tarlaua; suprafața declarată la APIA și suprafața calamitată; mențiunea dacă terenul este într-o zonă irigabilă. După primirea notificării, comitetul local pentru situații de urgență întocmește raportul operativ, iar informațiile intră în circuitul județean de evaluare. Regula operațională care poate bloca evaluarea: „martorul” de 5% Pentru situațiile în care cultura trebuie recoltată sau desființată înainte ca membrii comisiei să ajungă în teren, fermierul poate interveni, dar trebuie să păstreze o zonă martor de minimum 5% din suprafața blocului fizic și a parcelei/tarlalei afectate. Această zonă trebuie să rămână nerecoltată sau nereînsămânțată, pentru a putea fi verificată. Exemplele din material indică: la 100 ha afectate, martorul minim este 5 ha; la 40 ha afectate, martorul minim este 2 ha. Calendarul de constatare: proces-verbal până la 30 noiembrie După notificare, prefectul numește comisiile de constatare și evaluare (administrație locală, APIA și Direcția pentru Agricultură Județeană). Prezența în teren a comisiei și a fermierului (sau a reprezentantului) este obligatorie. Pentru culturile vizate de termenul din 15 octombrie, procesele-verbale trebuie întocmite până la 30 noiembrie 2026 , iar raportul județean de sinteză până la 15 decembrie 2026 . Procesul-verbal consemnează, între altele, suprafața calamitată, producția estimată pe suprafața afectată, producția medie de referință și procentul de diminuare a producției. De ce contează: actele sunt baza pentru eventuale măsuri de sprijin Regulamentul prevede că măsurile și acțiunile financiare pentru înlăturarea efectelor secetei pedologice au la bază procesele-verbale de constatare și evaluare. Cu alte cuvinte, miza notificării este intrarea pierderilor în evidența oficială, cu documente utilizabile ulterior în cadrul măsurilor de sprijin pentru suprafețele calamitate. În județul Arad, contextul este deja tensionat: publicația arată că 1.279 de fermieri au notificat 79.359 ha de culturi de toamnă afectate, în 44 dintre cele 76 de unități administrativ-teritoriale, cu grade de afectare între 30% și 70% . [...]
Fereastra de lucru pentru câmp se îngustează în vest din cauza caniculei și a vântului , iar fermierii din Banat și Crișana au de câștigat dacă mută recoltarea, încărcarea și transportul cât mai devreme, potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet pentru 16 august 2026, ora 05:00. În restul țării, condițiile sunt în general favorabile intrării în câmp până la prânz, pe fondul cerului senin și al precipitațiilor estimate la zero. La nivel național, buletinul indică vreme senină în toate regiunile analizate și precipitații estimate până la prânz de 0 mm, ceea ce susține operațiunile care depind de teren uscat și acces bun pe parcele. Limitarea vine din combinația de temperaturi ridicate și rafale de vânt, care pot reduce calitatea și siguranța lucrărilor „fine” (în special tratamentele fitosanitare), dar și din presiunea pe apă în sol, sugerată de evapotranspirația estimată la aproximativ 4,84–6,40 mm. Banat și Crișana: caniculă, rafale și tratamente cu fereastră scurtă În Banat, disconfortul termic este elementul limitativ al zilei, chiar dacă lipsa ploilor ajută logistica și accesul pe teren. În fereastra de lucru, temperatura este estimată la 18–32,5°C (minim la 07:00, maxim la 12:00), iar vântul la 11 km/h, cu rafale de până la 22 km/h. Regiunea este sub avertizare de nivel galben pentru caniculă și disconfort termic , iar recomandarea operațională este ca lucrările să fie concentrate dimineața, cu tratamente doar în intervale scurte. În Crișana, tabloul este similar, cu o dimineață uscată favorabilă recoltării și transportului, dar cu rafale mai puternice, de până la 26,5 km/h. Temperatura este estimată la 18,5–33°C (minim la 06:00, maxim la 12:00), iar avertizarea rămâne de nivel galben pentru caniculă și disconfort termic. Pentru aplicări fitosanitare, buletinul recomandă verificarea locală a vântului înainte de pornirea utilajelor. Restul țării: condiții bune până la prânz, cu accent pe monitorizarea apei din sol În Maramureș, dimineața pornește cu valori mai coborâte și vânt slab, ceea ce susține lucrările în câmp și transportul; există însă avertizare de caniculă, ceea ce impune adaptarea programului pe măsură ce se apropie prânzul. Transilvania apare ca una dintre cele mai stabile zone pentru lucrări matinale, cu vânt redus și șanse foarte mici de precipitații, în timp ce în Moldova buletinul indică „presiune de stres hidric”, pe fondul lipsei ploilor și al unei evapotranspirații care justifică verificarea umidității solului la culturile de vară. Dobrogea are, în datele regionale, cea mai moderată temperatură maximă dintre regiunile analizate (17–27°C în fereastra de lucru), fără ploi estimate, ceea ce menține o fereastră liniștită pentru recoltare și transport. În Muntenia, lipsa precipitațiilor și vântul moderat susțin accesul pe teren; tratamentele sunt favorabile dimineața, cu verificarea vântului. Ce lucrări merită prioritizate, conform buletinului Recomandările operaționale din buletin vizează comprimarea activităților în prima parte a zilei și reducerea expunerii la căldură și vânt: recoltarea, încărcarea și deplasările agricole dimineața, cât timp temperaturile sunt mai suportabile; tratamente doar în intervale cu vânt redus și după verificarea locală a uscării frunzei, mai ales în Banat și Crișana; verificarea apei disponibile în sol, în condițiile unei evapotranspirații estimate la 4,84–6,40 mm, cu atenție la porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie; organizarea muncii fizice, a apei și a zonelor de umbră pentru oameni și animale în zonele cu avertizare de caniculă. În lipsa precipitațiilor estimate până la prânz, diferența între o zi eficientă și una cu pierderi operaționale ține, în special în vest, de cât de repede sunt închise lucrările sensibile înainte ca vântul și canicula să reducă fereastra utilă. [...]
Vântul puternic poate limita tratamentele și lucrul cu utilaje în Moldova și Transilvania , deși ziua de 17 august se conturează, în ansamblu, uscată, cu precipitații estimate la 0 mm în toate regiunile, potrivit Agronet . În plus, temperaturile ridicate și evapotranspirația (pierdere de apă din sol și plante) pot reduce ritmul lucrărilor după orele de dimineață. Publicația indică probabilități maxime de precipitații între 1% și 5% și recomandă ca operațiunile sensibile (în special tratamentele) să fie decise doar după verificarea locală a vântului, a frunzei uscate și a absenței ploilor apropiate. Evapotranspirația este estimată între 4,9 și 6,3 mm, ceea ce pune presiune pe necesarul de apă și face ca irigarea să depindă de umiditatea reală din sol. Unde este riscul operațional mai mare: Moldova și Transilvania În Moldova, buletinul notează „cel mai ridicat nivel regional de risc”, asociat vântului: vânt mediu de 13,1 km/h, cu rafale de 26,9 km/h. Chiar fără ploi estimate, rafalele pot afecta calitatea lucrărilor cu utilaje și a tratamentelor, astfel că prioritatea rămâne organizarea lucrărilor după verificarea din teren. În Transilvania, condițiile uscate favorizează accesul și transportul, dar vântul rămâne „fenomenul de urmărit” pentru 17 august. Sunt indicate rafale de 12,3 km/h, iar diferența dintre răcoarea dimineții și încălzirea ulterioară sugerează adaptarea ritmului de lucru și verificarea culturilor cu necesar de apă. Context regional: caniculă, pierdere de apă și ferestre de lucru În celelalte regiuni, mesajul dominant este același: fereastră uscată, dar cu presiune termică și pierdere de apă, ceea ce poate împinge lucrările către intervalele mai suportabile din prima parte a zilei. Câteva repere din buletin: Crișana are cea mai ridicată evapotranspirație din buletin (6,3 mm), cu temperaturi până la 38°C. Banat urcă până la 37°C, cu rafale de 24 km/h. Dobrogea are maxime mai moderate (până la 29°C), dar vântul rămâne prezent (rafale de 22,5 km/h). Muntenia și București-Ilfov rămân uscate și calde, cu atenție la stresul hidric și la vânt pentru tratamente. Zona montană are contrast termic și vânt de supravegheat, cu recomandarea de verificare locală înainte de deplasarea utilajelor. Ce lucrări merită prioritizate mâine dimineață Agronet recomandă ca planificarea pentru 17 august să pună accent pe verificări în teren și pe lucrări compatibile cu o zi uscată, dar cu vânt și căldură: Recoltare și transport , cu verificarea vântului, accesului și condițiilor de depozitare. Cosit, uscare și balotat , doar dacă există local un interval suficient de uscat; roua și umezeala trebuie controlate înainte de lucru. Irigare și managementul stresului hidric , pe fondul evapotranspirației de aproape 5–6,3 mm, după controlul umidității solului. Zootehnie și pășunat , cu apă și umbră în zonele calde și program adaptat la disconfortul termic. Piscicultură , cu atenție la temperatura apei, oxigenare și siguranța activităților pe luciul de apă în condiții de vânt. Până la buletinul de dimineață, publicația indică drept puncte-cheie de urmărit evoluția locală a vântului, umezeala de pe plante și starea solului, cu accent pe Moldova și Transilvania, unde vântul rămâne reperul dominant pentru deciziile de lucru. [...]
Un fermier a fost obligat de instanță să desființeze o umplutură de teren de 3–4 metri , după ce autoritățile au constatat că lucrările din extravilan nu aveau o justificare agricolă și nici documentația necesară privind materialele folosite, potrivit agrarheute . Cazul arată cât de repede o intervenție „practică” pe teren poate deveni un risc de reglementare și costuri de refacere, dacă nu sunt respectate cerințele de urbanism, protecția solului și avizele de mediu. Fermierul, care își desfășoară activitatea în regim de „nebenerwerb” (activitate agricolă secundară), a contestat în instanță măsurile dispuse de autoritatea de construcții pentru două umpluturi de teren realizate pe un teren în pantă, situat în extravilan. Ce au constatat autoritățile: suprafață, înălțime și lucrări oprite În urma unei vizite în teren declanșate de un semnal al autorității de gospodărire a apelor, administrația a identificat în partea de nord a parcelei o umplutură cu: suprafață de aproximativ 450 mp; înălțime de aproximativ 3–4 metri. Lucrările au fost oprite, iar ulterior fermierului i s-a cerut să depună o cerere de autorizare. În documentația depusă, zona deja umplută era indicată la 0,07 hectare, iar planul includea încă o zonă suplimentară de 0,9 hectare, cu un volum estimat la circa 8.000 metri cubi. Comuna și-a dat acordul, însă celelalte instituții implicate nu au avizat proiectul. De ce nu a primit avize: material necunoscut, fără compensații, risc pentru sol Consiliul județean (prin compartimentul de protecția naturii) a încadrat intervenția drept „impact” asupra naturii, pentru că schimbă forma terenului. Problema centrală: nu era clar nici scopul umpluturii, nici ce materiale au fost folosite și nici ce măsuri de compensare ar urma. Pe linia protecției solului, autoritatea de mediu a arătat că pentru realizarea unui strat de sol „înrădăcinabil” se poate folosi doar material conform normelor (în articol este citat § 12 alin. 1 din BBodSchV – reglementare germană privind protecția solului). Cum proveniența materialului nu fusese indicată, nu se putea evalua dacă este adecvat și nu putea fi exclus riscul unei degradări a solului; în plus, grămezile foarte diferite observate la fața locului sugerau că nu a fost respectat principiul folosirii unor materiale comparabile („Gleiches zu Gleichem”). Autoritatea de gospodărire a apelor a menționat, la rândul ei, grămezi de materiale diferite (inclusiv resturi vegetale și un morman de gunoi de grajd) depozitate pe zona deja umplută și existența unei „trepte” de 1,5–2 metri între zona umplută și pajiștea neafectată. Instituția a avertizat că umplutura nu ar îmbunătăți funcțiile solului, ci mai degrabă ar putea produce deteriorări structurale și a sugerat că intenția de eliminare a deșeurilor ar putea fi un motiv principal. În evaluările tehnice apare și posibilitatea unei analize de sol, dacă va fi necesară pentru a decide refacerea. Argumentul agricol nu a ținut: „nu e necesar pentru exploatație” Oficiul pentru alimentație, agricultură și păduri (AELF) a apreciat că măsura nu este necesară pentru exploatație și nici pentru lucrările agricole pe parcelă. Conform datelor din dosar, fermierul lucrează 10,40 hectare și are 5 vaci, 7 viței și 30 de tineret bovin. Fermierul a invocat dificultăți la împrăștierea dejecțiilor cu un utilaj mare pe direcția est–vest, însă AELF a arătat că există alternative de lucru (începerea din vest și deplasarea paralel cu panta). În plus, chiar dacă umplutura ar fi fost de până la 1 metru (cum ar fi indicat fermierul la vizita în teren), aceasta nu ar fi schimbat semnificativ panta și nu ar fi adus o îmbunătățire relevantă a exploatării. Fermierul a susținut că umplerea s-a făcut pe o perioadă de cel puțin trei ani, folosind în principal pământ rezultat din lucrări de construcții ale fermei și excavații de la două case. Decizia instanței: cererea incompletă, proiect neeligibil în extravilan, demolare „proporțională” Instanța administrativă a respins acțiunea fermierului: nu există drept la autorizația cerută, iar obligațiile de desființare și de aducere a terenului la forma inițială au fost considerate legale. Motivarea reținută în articol include trei elemente-cheie: cererea de autorizare era incompletă (lipseau dimensiuni ale suprafeței de umplut și informații despre materialul folosit); proiectul nu era „privilegiat” ca investiție agricolă în extravilan (nu servea exploatației), deci nu beneficia de regimul favorabil prevăzut de legislația germană citată; ordinul de desființare a fost considerat proporțional. În consecință, fermierul a fost obligat să elimine complet umplutura și să niveleze treapta de teren creată, urmând ca suprafața să fie refăcută ca pajiște prin însămânțare, în termenele stabilite de autoritate după rămânerea definitivă a deciziei. [...]
