Știri
Știri din categoria Agricultură

Un proiect USR vrea să facă obligatoriu un Registru Agricol Național Electronic unic, cu miză directă pe control și pe riscul de distorsiuni la subvenții, potrivit News. Inițiativa prevede un sistem centralizat și interoperabil cu celelalte platforme informatice ale statului, în timp ce registrul pe hârtie ar rămâne doar ca variantă „de rezervă”.
Deputatul USR George Marussi, inițiatorul proiectului, susține că practica actuală — în care registrul poate fi ținut atât pe hârtie, cât și electronic — nu este unitară la nivel național, iar lipsa interoperabilității între baze de date poate genera „dificultăți în raportare și control”. În comunicatul USR, partidul afirmă că situația curentă produce „date incomplete sau necorelate” și „raportări paralele”, ceea ce ar limita capacitatea de control la nivel național și ar crea riscuri de distorsiuni în acordarea subvențiilor și în realizarea statisticilor agricole.
Conform proiectului descris de USR, Registrul Agricol Național Electronic (RAN) ar deveni instrumentul principal de evidență, iar varianta clasică ar fi păstrată ca soluție de back-up. Primăriile și-ar păstra rolul de operatori ai datelor: ar continua să introducă și să gestioneze informațiile, dar într-un sistem național unitar, comparat de USR cu modele din domenii precum cadastrul și evidențele fiscale.
Registrul agricol colectează, între altele, date despre:
USR afirmă că înființarea RAN electronic nu presupune introducerea de taxe noi și nu implică „în principiu, cheltuieli bugetare suplimentare semnificative”, fiind bazată pe utilizarea infrastructurii și a fondurilor deja existente. Pe termen mediu, partidul susține că sistemul ar genera economii.
Totodată, potrivit comunicatului, proiectul „nu introduce obligații suplimentare pentru fermieri”, schimbarea fiind concentrată pe standardizarea și centralizarea modului în care sunt administrate datele la nivel local și național.
Recomandate

Fermierii care nu depun cererile până la 5 iunie riscă să piardă subvențiile , în condițiile în care în 2026 nu va exista o perioadă de depunere cu penalități, potrivit AGRO TV . Ministerul Agriculturii (MADR) și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le cer fermierilor să trimită documentația din timp și să respecte programările, pentru a evita aglomerația de final. Cu trei săptămâni înainte de termenul-limită (5 iunie 2026, inclusiv), la APIA fuseseră depuse 389.020 cereri de plată, „puțin peste jumătate” din numărul de anul trecut (708.012). Ca suprafață, cererile depuse până acum acoperă 2.454.956 hectare, adică aproximativ 25% din suprafața de 9.875.710 hectare pentru care s-au solicitat subvenții anul trecut. De ce contează: fără „fereastră” de depunere cu penalități MADR și APIA atrag atenția că, spre deosebire de anii anteriori, după încheierea campaniei de primire a cererilor nu va mai exista o etapă în care documentele să poată fi depuse cu penalități. Consecința este directă: fermierii care nu depun cererea până la termenul-limită riscă să nu mai primească subvenții deloc. Ce au de făcut fermierii, potrivit procedurilor Autoritățile reamintesc câteva reguli operaționale: cererea de plată se depune o singură dată, indiferent de localitățile sau județele în care sunt utilizate terenurile ori exploatațiile; cererea de plată și declarația de suprafață se completează online, prin aplicația AGI Online (disponibilă pe site-ul APIA); fermierii care accesează scheme din zootehnie trebuie să completeze și declarația specifică înainte de accesarea aplicației; semnătura cererii este obligatorie, iar APIA recomandă, pe cât posibil, utilizarea semnăturii electronice. În acest context, MADR și APIA le cer fermierilor să nu lase depunerea pe ultimele zile, pentru a reduce riscul de blocaje și întârzieri înainte de 5 iunie. [...]

APIA accelerează depunerea cererilor unice, cu peste 426.000 de solicitări deja înregistrate , într-un efort operațional care vizează ca subvențiile pe hectar și pe cap de animal să ajungă la timp în conturile fermierilor, potrivit AgroInfo . Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , spune că instituția lucrează „în foc continuu” pentru preluarea cererilor unice de plată aferente acestui an, inclusiv în weekend. Mesajul este transmis pe fondul presiunii publice legate de ritmul de lucru și de așteptările fermierilor privind încasarea sprijinului. „De Ziua Europei , chiar dacă există voci care aleg să vorbească fără să cunoască realitatea, la APIA se muncește și astăzi, în weekend, pentru ca fermierii români să beneficieze la timp de sprijinul european care li se cuvine.” Unde este campania, în cifre Conform datelor prezentate de șeful APIA, sâmbătă (10 mai 2026) au fost înregistrate: 1.120 cereri depuse 12.680 ha declarate La nivelul întregii campanii, „până în prezent”, totalurile comunicate sunt: 426.246 cereri depuse 2.980.064 ha declarate De ce contează pentru fermieri Ritmul de preluare a cererilor este relevant operațional: fără cereri depuse și procesate, plățile APIA (pe hectar și pe cap de animal) nu pot fi autorizate și virate către beneficiari. În mesajul său, Adrian Pintea le mulțumește angajaților APIA care lucrează inclusiv în weekend și susține că instituția funcționează cu „seriozitate” și „responsabilitate”. Articolul nu oferă un calendar de plăți sau termene concrete pentru intrarea banilor în conturi; informațiile se limitează la stadiul depunerii cererilor și la mesajul conducerii APIA privind continuitatea activității. [...]

APIA prelungește programul de preluare a cererilor în weekend, ca să reducă riscul de corecții financiare pentru fermierii care depun la limită documentele din Campania 2026 , potrivit TVR Info . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că fermierii pot depune cererile de plată și sâmbătă, 16 mai, respectiv duminică, 17 mai 2026, la centrele județene și locale. Măsura vine în contextul în care termenul-limită de depunere este 5 iunie 2026 (inclusiv), iar după această dată cererile nu mai pot fi depuse. De ce contează: evitarea întârzierilor care pot aduce corecții financiare APIA își justifică extinderea programului prin nevoia de a evita aglomerația și întârzierile care „pot conduce la aplicarea de corecții financiare”. Fermierii sunt îndemnați să se prezinte din timp la centrele agenției, pentru a nu risca pierderea sprijinului financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de instituție. Cum se depune cererea și ce trebuie avut în vedere Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează prin aplicația geospațială AGI Online , conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA și în aplicație. Pentru schemele din sectorul zootehnic, fermierii trebuie să completeze declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online. Stadiul campaniei Până la momentul informării APIA, au fost depuse 480.378 de cereri, pentru o suprafață totală de 3.906.171 hectare. Agenția le cere fermierilor să depună cererile până la 5 iunie 2026, pentru a evita pierderea sprijinului financiar. [...]

Ministerul Agriculturii cere instituțiilor din Cluj să pregătească măsuri locale împotriva pestei porcine africane , într-un demers care mută o parte din responsabilitatea de control și prevenție în teritoriu, cu potențial impact direct asupra fermelor și lanțului de aprovizionare cu carne de porc, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, spune că a început ziua la Cluj-Napoca cu o întâlnire de lucru cu reprezentanții instituțiilor subordonate ministerului din județ: Direcția pentru Agricultură Județeană, Centrul Județean APIA, AFIR și DSVSA. Unul dintre subiectele centrale a fost combaterea pestei porcine africane. „Am pregătit un set de măsuri la nivel național, dar am cerut instituțiilor agricole și sanitar-veterinare din județ să vină cu măsuri proactive, coordonate și adaptate situației locale.” Ce se schimbă, practic: accent pe măsuri „adaptate situației locale” Mesajul ministrului indică o abordare în care setul de măsuri naționale ar urma să fie completat cu intervenții calibrate pe realitățile din județe, prin coordonare între instituțiile agricole și cele sanitar-veterinare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre conținutul acestor măsuri, rămâne neclar ce instrumente concrete vor fi propuse și în ce calendar. Context operațional: reorganizare, salarizare și problema datelor din agricultură Pe lângă pesta porcină africană, la întâlnirea de la Cluj s-a discutat și despre reorganizarea la nivelul ministerului, noua lege a salarizării, precum și dificultăți legate de colectarea și corelarea datelor între instituții. Tanczos Barna a menționat și un semnal venit de la Comisia Europeană privind neconcordanțe între datele obținute din surse diferite, subliniind nevoia de clarificări și de un sistem mai eficient de colectare a datelor din agricultură, bazat pe informații complete și actualizate, astfel încât politicile publice și măsurile adoptate să răspundă mai bine provocărilor din sector. [...]

Viticultorii din Vrancea cer repornirea urgentă a Sistemului Antigrindină, după pagube pe sute de hectare , iar presiunea se mută acum pe Ministerul Agriculturii, care este solicitat să găsească rapid o soluție administrativă și legală pentru reluarea lansărilor, potrivit Agrointel . Grindina a afectat puternic vița-de-vie în localitatea Faraoanele (comuna Vârteșcoiu), iar USR Vrancea spune că își intensifică demersurile pentru repornirea sistemului în județ. Miza este una operațională și economică: fără protecție, pierderile dintr-un singur episod de grindină pot compromite „munca de un an” a fermierilor, în condițiile în care costurile de producție au crescut. Două canale de presiune: parlamentar și local Conform unei postări a USR Vrancea citate de publicație, acțiunile sunt împărțite pe două direcții: Parlamentar: deputata USR Corina Atanasiu menține dialogul cu structurile din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru identificarea unei „căi administrative rapide” și a soluțiilor legale necesare reluării urgente a funcționării sistemului. Local: președintele USR Vrancea, Ionel Carabă, viticultor, ține legătura cu producătorii și centralizează datele din teren, pentru a susține argumentele transmise către minister. „Suntem în dialog direct cu structurile din minister pentru a găsi o cale administrativă rapidă. Prioritatea noastră este protejarea bazinelor viticole din Vrancea, iar eforturile parlamentare sunt concentrate pe obținerea unui rezultat concret pentru viticultori”, a declarat deputata USR, Corina Atanasiu. Federația Viticultorilor: memoriu către MADR și autoritățile din județ Separat de demersul politic, Federația Viticultorii Vrânceni a cerut Ministerului Agriculturii reluarea funcționării sistemului antigrindină printr-un memoriu, în care arată că aproximativ 900 de hectare de vie au fost afectate de grindina căzută pe 12 mai . Memoriul a fost transmis și către Prefectura Vrancea și Direcția Agricolă Județeană Vrancea . În document, viticultorii susțin că sistemul antigrindină din Vrancea este printre cele mai importante din țară, având 12 puncte de lansare și acoperind peste 150.000 de hectare . Publicația notează că reprezentanții federației reclamă probleme recurente în ultimii ani, pe fondul suspendării lansărilor de rachete antigrindină, și invocă lipsa unor măsuri concrete din partea autorităților; în acest context este menționat și site-ul actualitateavranceana.ro, fără a fi indicat un link în materialul citat. Ce urmează În acest moment, solicitarea centrală este deblocarea și reluarea funcționării sistemului în județ, iar USR Vrancea spune că mizează pe eficiența dialogului cu autoritățile centrale. Materialul nu precizează un termen sau o decizie deja luată la nivelul MADR privind repornirea efectivă a sistemului. [...]

Plățile APIA pentru ANT și SCV au început să intre în conturi în mai multe județe , iar ritmul autorizărilor indică o accelerare a închiderii campaniei 2025 până la termenul-limită de 30 iunie, potrivit Agrointel . Pentru ferme, miza este una de lichiditate: banii ajunși în conturi în mai reduc presiunea de finanțare în plin sezon de lucrări. Fermierii au semnalat în mediul online, pe grupul de Facebook „SUBVENȚII APIA”, că au început să primească Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) și Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV). Schemele au început să fie autorizate la începutul lunii mai, iar plățile ar urma să continue pe tot parcursul lunii. Unde au fost raportate încasări Conform informațiilor postate de beneficiari pe grupul „SUBVENȚII APIA”, județele în care fermierii au anunțat că au intrat banii în conturi sunt: Covasna Mureș Botoșani Prahova Vaslui Maramureș Bacău Alba Ialomița Brăila Bihor Suceava Constanța Cluj Ritmul autorizărilor și termenul de finalizare Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a transmis că, la 10 zile de la începerea autorizării plăților pentru ANT din sectorul vegetal și zootehnic, gradul de autorizare a depășit 55% din suma totală. Pentru plățile directe finanțate din fonduri europene FEGA, procentul de autorizare a depășit 90%. APIA ar urma să finalizeze campania 2025 la 30 iunie, iar plățile pentru ANT și SCV sunt așteptate să continue în luna mai. Cuantumuri aprobate pentru ANT și SCV Agrointel arată că, prin Ordinul nr. 358/30.04.2026, au fost aprobate cuantumurile pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) pentru vegetal și zootehnic, iar pentru Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) sumele au fost aprobate și publicate prin Ordinul nr. 141/2026. Plățile se fac în lei, la cursul de schimb de 5,0806 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C, nr. 4506 din 1 octombrie 2025). [...]