Știri
Știri din categoria Agricultură

Ministerul Agriculturii cere instituțiilor din Cluj să pregătească măsuri locale împotriva pestei porcine africane, într-un demers care mută o parte din responsabilitatea de control și prevenție în teritoriu, cu potențial impact direct asupra fermelor și lanțului de aprovizionare cu carne de porc, potrivit Digi24.
Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, spune că a început ziua la Cluj-Napoca cu o întâlnire de lucru cu reprezentanții instituțiilor subordonate ministerului din județ: Direcția pentru Agricultură Județeană, Centrul Județean APIA, AFIR și DSVSA. Unul dintre subiectele centrale a fost combaterea pestei porcine africane.
„Am pregătit un set de măsuri la nivel național, dar am cerut instituțiilor agricole și sanitar-veterinare din județ să vină cu măsuri proactive, coordonate și adaptate situației locale.”
Mesajul ministrului indică o abordare în care setul de măsuri naționale ar urma să fie completat cu intervenții calibrate pe realitățile din județe, prin coordonare între instituțiile agricole și cele sanitar-veterinare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre conținutul acestor măsuri, rămâne neclar ce instrumente concrete vor fi propuse și în ce calendar.
Pe lângă pesta porcină africană, la întâlnirea de la Cluj s-a discutat și despre reorganizarea la nivelul ministerului, noua lege a salarizării, precum și dificultăți legate de colectarea și corelarea datelor între instituții.
Tanczos Barna a menționat și un semnal venit de la Comisia Europeană privind neconcordanțe între datele obținute din surse diferite, subliniind nevoia de clarificări și de un sistem mai eficient de colectare a datelor din agricultură, bazat pe informații complete și actualizate, astfel încât politicile publice și măsurile adoptate să răspundă mai bine provocărilor din sector.
Recomandate

Guvernul pune pe masă un sprijin de până la 300 euro/ha pentru cartoful de consum , într-o schemă de „ ajutor de minimis ” cu buget total de 26,625 milioane de lei, menită să reducă presiunea costurilor și a importurilor asupra producătorilor, potrivit Mediafax . Schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producției de cartof de consum” a fost aprobată în ședința de Guvern de vineri, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Ajutorul se acordă „proporțional cu suprafața efectiv cultivată”. Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a justificat plafonul sprijinului prin constrângerile bugetare și a indicat miza operațională: lansarea programului înainte de recoltare, cu înscriere și verificare rapide, pe fondul costurilor de producție în creștere și al „provocărilor generate de importuri”. „Aceasta a fost suma maximă pentru care am putut obține aprobarea bugetului necesar, ca producătorii de cartofi să nu rămână fără sprijin şi în acest an.” Cine poate primi banii și ce condiții trebuie îndeplinite Programul se adresează, conform comunicatului Ministerului Agriculturii citat în articol, următoarelor categorii: producători agricoli persoane fizice cu atestat de producător valabil până la 31 decembrie 2026; persoane fizice autorizate; întreprinderi individuale și familiale; producători agricoli persoane juridice. Pentru a beneficia de sprijin, solicitanții trebuie să îndeplinească simultan condițiile menționate în actul normativ: să cultive minimum 0,3 hectare cu cartof de consum; să obțină o producție de cel puțin 12 tone/ha; să fie înscriși în Registrul agricol; să facă dovada valorificării producției prin documente justificative. Plafon pe firmă și posibilă reducere a cuantumului Schema este încadrată la „ajutor de minimis” (sprijin de stat de valoare mică, plafonat pe beneficiar). Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi sau „întreprinderi unice” nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 euro (aprox. 250.000 lei) în ultimii trei ani, potrivit comunicatului citat. Dacă solicitările depășesc bugetul alocat, cuantumul pe hectar va fi redus proporțional. [...]

APIA a atribuit un contract de 70,78 milioane de lei fără TVA pentru un nou sistem informatic , menit să stea la baza „Portalului unic al fermierilor”, proiect care ar trebui să simplifice accesul online la sprijinul agricol și să reducă blocajele operaționale din campaniile de plăți, potrivit Agronet . Contractul este atribuit pe doi ani către AROBS Systems și are o valoare foarte apropiată de estimarea inițială (70,83 milioane de lei), diferența fiind de circa 50.000 de lei. Agronet notează că informația despre atribuire este relatată de Profit.ro, iar AROBS Systems a fost singurul ofertant la licitația organizată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Ce cumpără APIA, concret: platformă, infrastructură și securitate Achiziția nu vizează doar o interfață web, ci un sistem informatic integrat, împreună cu infrastructura necesară funcționării. Contractul include, conform documentației citate în material: dezvoltarea și implementarea sistemului informatic integrat; licențe pentru configurarea programelor de bază; soluții de securitate cibernetică; echipamente TIC (tehnologia informației și comunicațiilor); instruirea utilizatorilor; componentele necesare proiectului „Portalul unic al fermierilor solicitanți ai sprijinului în agricultură gestionat de APIA”. Din perspectiva fermierilor, miza este dacă portalul va concentra într-un singur loc operațiunile și informațiile care astăzi sunt fragmentate și dacă va reduce deplasările și schimbul de documente pe canale separate. Materialul precizează însă că nu există, deocamdată, o listă completă a serviciilor ce vor fi disponibile și nici o dată de lansare. De ce contează: presiune mare pe sistemele APIA, cu peste 700.000 de beneficiari Dimensiunea proiectului trebuie raportată la volumul de utilizare: în Campania 2025 au fost incluși peste 700.000 de fermieri, potrivit datelor citate de Agronet dintr-un material anterior al publicației. În același context, Agronet amintește că, la 22 iulie 2026, sub 5.000 de fermieri din Campania 2025 nu își primiseră încă banii, iar pentru aproximativ 3.000 plata putea fi împinsă până în octombrie, pe fondul unor probleme ale aplicației informatice pentru anumite intervenții de agromediu și al unor verificări făcute manual. Publicația subliniază că aceste întârzieri nu trebuie asociate automat cu proiectul nou atribuit AROBS Systems, dar arată dependența plăților de funcționarea sistemelor IT. Separat de componenta tehnică, articolul indică și un risc administrativ: chiar dacă fondurile există, plățile pot întârzia din cauza blocajelor de verificare, calcul și autorizare, inclusiv pe fondul coordonării între instituții. Cine este furnizorul și ce urmează AROBS Systems este controlată de AROBS Transilvania Software , companie listată la Bursa de Valori București. Potrivit datelor prezentate de Profit.ro și preluate de Agronet, AROBS Systems a avut în 2025 afaceri de 77,3 milioane de lei, în creștere de la 40,01 milioane de lei în anul precedent. În acest moment, informațiile publicate nu includ calendarul detaliat de dezvoltare, data la care „Portalul unic” va deveni operațional și nici funcționalitățile exacte disponibile direct fermierilor — elemente care vor determina, în practică, dacă investiția se traduce în timpi mai mici de procesare și într-un flux mai stabil al plăților. [...]

Mutarea accizei reduse la momentul cumpărării ar putea elibera rapid capital de lucru în ferme , într-un context în care agricultorii plătesc acum motorina la preț integral și își recuperează ulterior diferența prin APIA , potrivit Agronet . Miza nu este creșterea sprijinului pe litru, ci reducerea perioadei în care fermele „finanțează” temporar statul, uneori cu sume de ordinul sutelor de mii de lei. În forma actuală a schemei, fermierul achită acciza inclusă în prețul motorinei, iar statul rambursează ulterior, pentru cantitățile eligibile acceptate de APIA, diferența dintre acciza standard și nivelul redus aplicabil agriculturii. Pentru 2026, sprijinul folosit la rambursare este de 2,697 lei/litru , iar rata redusă a accizei este de 106,72 lei/1.000 litri . Impactul economic: bani blocați până la rambursare Diferența majoră dintre mecanisme este una de flux de numerar: sprijinul există, dar în sistemul curent ferma trebuie să aibă lichiditățile necesare pentru a cumpăra combustibilul, urmând să recupereze ulterior componenta rambursabilă. Agronet exemplifică dimensiunea sumelor avansate temporar de ferme (doar componenta recuperabilă, nu costul total al motorinei): 10.000 litri → 26.970 lei rambursare 25.000 litri → 67.425 lei 50.000 litri → 134.850 lei 100.000 litri → 269.700 lei La nivel de sector, pentru trimestrul I din 2026, APIA a autorizat 155,26 milioane de lei pentru 9.863 de beneficiari , aferent unei cantități eligibile de aprox. 57,57 milioane de litri . Bugetul anual al schemei a fost suplimentat de Guvern la 30 iulie, de la 620 milioane la 714,3 milioane de lei . Ce schimbare e discutată acum: acciză redusă direct la pompă O inițiativă prezentată public miercuri, 19 august, de senatoarea AUR Daniela Ștefănescu (relatată de AGRO TV ) vizează aplicarea accizei reduse direct la achiziție , astfel încât fermierul să nu mai avanseze integral componenta fiscală și să aștepte rambursarea. Conform descrierii publice citate de Agronet, mecanismul ar include: APIA stabilește anual cantitatea eligibilă pentru fiecare beneficiar. Cantitatea este înregistrată electronic. La cumpărare, sistemul verifică volumul rămas disponibil. Acciza redusă se aplică direct, la achiziție. Motorina ar fi identificată fiscal prin marcare și colorare. Consumul rămâne controlabil pentru a limita utilizarea în activități neeligibile. Publicația notează însă o limitare importantă: la momentul redactării, textul integral al inițiativei și numărul de înregistrare parlamentară nu apar în sursele oficiale consultate , astfel că detaliile disponibile sunt cele anunțate public de inițiatoare. Alternative și proiecte paralele în Parlament Separat de această propunere, Ministerul Agriculturii a discutat în această vară o altă variantă: scurtarea termenului de rambursare la maximum trei luni și trecerea spre depunerea electronică a documentelor. Efectul ar fi o reducere a întârzierii, dar fermierul ar continua să plătească integral la cumpărare. În plus, în Parlament există deja proiectul B437/2026 (înregistrat la Senat la 1 iulie), care nu este aceeași inițiativă. Acesta propune o categorie de „Motorină Agricolă Marcată” scutită integral de acciză , livrată pe baza unui certificat emis de APIA, cu evidență electronică gestionată de APIA și ANAF și cu un regim de sancțiuni (amenzi, confiscare, recuperarea accizei și excludere pentru cinci ani la repetarea abaterilor). Proiectul are aviz favorabil de la Consiliul Economic și Social, dar aviz negativ de la Consiliul Legislativ, care indică probleme de definire, corelare și suprapuneri cu prevederi din Codul fiscal, concluzionând că nu poate fi promovat în forma prezentată. Ce urmează pentru fermieri Din perspectiva operațională, aplicarea accizei reduse la cumpărare ar însemna bani disponibili imediat pentru lucrările curente, dar ar necesita o arhitectură de implementare și control (relația APIA–ANAF–distribuitori, evidențe electronice, marcare fiscală) care să fie clară în textul legislativ. Până la apariția unei forme publice și parcurgerea circuitului parlamentar, fermierii rămân în mecanismul actual: cumpără motorina la preț integral, depun documentele la APIA și recuperează ulterior diferența de acciză pentru cantitățile aprobate. [...]

Fermierii amenință cu un nou protest pe 15 septembrie, pe fondul întârzierii măsurilor de sprijin și al presiunii sanitar-veterinare , după ce Ionică Sterp a lansat un apel public pentru mobilizare în fața Guvernului, potrivit Agronet . Miza imediată este escaladarea tensiunilor din agricultură înaintea unei noi runde de negocieri cu Ministerul Agriculturii, în condițiile în care schemele anunțate de Executiv nu sunt încă operaționale. Apelul, publicat pe Facebook, vizează o prezență „vizibilă”, cu animale și utilaje, iar Sterp susține că participanții ar urma să vină inclusiv cu oi, tractoare și baloți. „Cu mic, cu mare, în 15 septembrie, dragii mei, ne vedem la București, unul cu oaie, unul cu tractor, unul cu un balot.” O mobilizare extinsă dincolo de sectorul ovin, dar fără detalii logistice De această dată, mesajul nu se adresează doar crescătorilor de ovine. Sterp îi cheamă la București și pe producători din zootehnie, cultura mare și legumicultură, invocând: presiunea costurilor; situația sanitar-veterinară din sectorul ovin; dificultățile de valorificare a producției; creșterea taxelor. Totuși, apelul nu echivalează cu confirmarea participării organizațiilor reprezentative din sectoarele menționate. În materialele disponibile nu apar detalii despre program, traseu, număr de participanți sau documente de autorizare. Context: revendicările oierilor și blocajul comercial Noua mobilizare vine după protestul din 30 iulie, când crescătorii de ovine au ieșit în fața ANSVSA și în Piața Victoriei. Atunci, revendicările prezentate au inclus reluarea exporturilor de ovine, despăgubiri pentru exploatațiile afectate și măsuri pentru pierderi comerciale și costuri suplimentare, alături de schimbări în gestionarea crizei sanitar-veterinare și reguli aplicabile pentru identificarea și circulația animalelor. În continuare, organizațiile din sector reclamă că animalele nevândute rămân mai mult timp în ferme, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare cu furajele, apa și întreținerea, în timp ce restricțiile comerciale reduc opțiunile de valorificare. Guvernul a anunțat sprijin, dar schemele nu sunt deschise Între protestul din 30 iulie și apelul pentru 15 septembrie au avut loc discuții cu Ministerul Agriculturii. După întâlnirea de la Sibiu din 14 august, ministrul interimar Tánczos Barna a prezentat trei direcții de intervenție: investiții în echipamente pentru carantinare și prevenirea răspândirii bolilor; ajutor de minimis pentru compensarea unei părți din costurile suplimentare cu furajele; compensarea pierderilor de venit ale fermelor. La 17 august, instrumentele erau încă în pregătire: nu fuseseră publicate cuantumuri, bugete, criterii de eligibilitate, documente necesare sau perioade de depunere, astfel că fermierii nu pot solicita încă ajutoarele. Negocieri pe 18 august, cu impact potențial asupra protestului Anunțul protestului este făcut înaintea unei noi etape de negocieri: pe 18 august, reprezentanții crescătorilor de ovine și caprine urmează să se întâlnească din nou cu Tánczos Barna pentru proiectul privind identificarea, trasabilitatea (urmărirea animalelor în lanțul de mișcare și comercializare) și circulația animalelor. Ministerul Agriculturii vizează reguli mai stricte pentru deplasarea și identificarea efectivelor, inclusiv sancțiuni pentru încălcarea sistemului de trasabilitate. Rezultatul discuțiilor poate influența amploarea mobilizării din septembrie, însă, la acest moment, apelul pentru 15 septembrie rămâne în picioare. [...]

Rasele autohtone pot reduce pragul minim de eligibilitate la DR-14 și pot urca punctajul la selecție , ceea ce poate face diferența între un proiect depus în prima etapă (cu prag de calitate ridicat) și unul amânat, potrivit Agronet . În intervenția DR-14, sprijinul nerambursabil ajunge la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe proiect, cu o intensitate de maximum 85% din cheltuielile eligibile. De ce contează rasele autohtone: prag mai mic și până la 20 de puncte În mod general, ghidul final DR-14 stabilește pentru fermele mici o dimensiune economică de 4.000–11.999 SO (producție standard). Pentru fermele zootehnice populate cu rase autohtone, intervalul poate începe de la 2.000 SO, până la 11.999 SO. Reducerea pragului la 2.000 SO se aplică însă doar dacă sunt îndeplinite condiții cumulative: componenta majoritară a producției standard trebuie să provină din animalele din rase autohtone, iar acestea trebuie să genereze cel puțin 2.000 SO. Dimensiunea economică se stabilește pe baza evidențelor APIA și, pentru animale, a înregistrărilor ANSVSA și ANZ. Pe partea de selecție, grila pentru componenta zootehnică acordă maximum 20 de puncte pentru creșterea animalelor din rase autohtone: 20 de puncte dacă solicitantul deține animale din rase autohtone, iar investițiile vizează exclusiv creșterea acestor rase; 10 puncte dacă solicitantul deține animale din rase autohtone, iar proiectul include și investiții pentru creșterea acestora. Sunt luate în calcul și investițiile în baza furajeră. Pentru dovedirea încadrării, AFIR cere la depunerea cererii de finanțare certificatul zootehnic sau de origine eliberat de organizația de ameliorare competentă, un document emis de Agenția Națională pentru Zootehnie sau de o entitate autorizată de ANZ. Lista raselor care intră în „rase autohtone” pentru DR-14 Condițiile apar în documentația oficială DR-14 , care include separat Anexa 14 – „Lista Rase Autohtone”, iar lista este prevăzută și în Legea nr. 190/2020 . Ovine (12 rase): Țurcană Țigaie Oaia Cap Negru de Teleorman Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon) Karakul de Botoșani Merinos de Suseni Merinos Transilvănean Merinos de Cluj Merinos de Palas Țigaie – varietatea ruginie rasa de lapte Palas rasa de carne Palas Caprine (2 rase): Carpatina Alba de Banat Calendarul sesiunii și efectul practic al punctajului AFIR deschide sesiunea DR-14 la 1 septembrie 2026, ora 09:00 , cu termen programat până la 31 octombrie 2026, ora 16:00 , dar sesiunea se poate închide mai devreme dacă se epuizează fondurile. Pentru prima etapă a sesiunii (septembrie 2026), pragul de calitate este de 80 de puncte , iar în octombrie scade la 40 de puncte — diferență la care punctajul pentru rase autohtone poate conta direct. Bugetul total al DR-14 este de 108 milioane de euro (aprox. 540 milioane lei), din care 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei) sunt alocate componentei zootehnice. Ce nu garantează lista de rase Deținerea animalelor din rasele enumerate nu înseamnă automat acordarea grantului maxim. Încadrarea la rase autohtone poate reduce pragul minim de eligibilitate și poate crește punctajul, însă finanțarea rămâne condiționată de respectarea tuturor cerințelor DR-14, de documentele justificative și de asigurarea contribuției proprii. Pentru detalii, documentația oficială este publicată de AFIR aici . [...]

Canicula și vântul reduc fereastra de lucru și împing fermierii spre transport și irigare, nu tratamente , potrivit Agronet , în buletinul meteo agricol din 20 august 2026, ora 18:00. În nouă regiuni analizate apare semnalare portocalie de disconfort termic, iar în Crișana și Muntenia vântul adaugă un risc operațional suplimentar pentru lucrările din teren până la finalul zilei. De ce contează: costuri și riscuri mai mari la lucrările de seară În intervalul rămas „până seara”, condițiile descrise de publicație favorizează în principal activități care tolerează mai bine căldura și vântul (transportul, irigarea), în timp ce tratamentele fitosanitare (aplicări la cultură) sunt indicate ca fiind de amânat în toate regiunile. Pentru fermieri, asta înseamnă o planificare mai strânsă a resurselor (oameni, utilaje, apă) și un risc mai mare de pierderi prin stres hidric, în contextul în care precipitațiile estimate sunt, în general, inexistente. Orientarea practică pentru fermieri, până la finalul zilei Recomandările sintetizate în buletin vizează ajustarea rapidă a operațiunilor: Transportul poate continua spre seară în Banat, Maramureș, Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, București–Ilfov și zona montană, cu verificarea încărcăturii și a vântului local. Tratamentele sunt de amânat în toate regiunile , din cauza combinației de căldură, vânt sau lipsa unei ferestre sigure de aplicare. Irigarea rămâne prioritară în zonele cu caniculă; în Dobrogea, decizia depinde de controlul local al umidității solului . Zonele cu presiune suplimentară din vânt: Crișana și Muntenia În Crișana , vântul este indicat drept „fenomenul dominant” pentru deciziile din teren, pe fond de caniculă. Datele din buletin arată vânt de 22 km/h, cu rafale de 31,5 km/h , iar recomandarea este să fie evitate lucrările sensibile la deriva vântului și să se păstreze prudență la deplasarea utilajelor și a încărcăturilor. În Muntenia , căldura rămâne obstacolul principal, dar vântul trebuie urmărit înaintea deplasărilor și a operațiunilor expuse. Pentru fereastra până seara, sunt indicate rafale de 15,1 km/h , iar activitățile mai potrivite rămân transportul și irigarea, nu intervențiile fitosanitare. Context regional: fără ploi, cu temperaturi ridicate Pe ansamblu, buletinul de la ora 18:00 indică precipitații estimate de 0 mm în regiunile detaliate (inclusiv Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia), cu probabilități maxime reduse. În aceste condiții, presiunea pe apă și pe ritmul lucrărilor rămâne ridicată, iar ferestrele de lucru sunt descrise ca fiind, în general, „cu prudență” sau „restrictive” acolo unde vântul devine factor limitativ. [...]