Știri
Știri din categoria Agricultură

Ministerul Agriculturii cere instituțiilor din Cluj să pregătească măsuri locale împotriva pestei porcine africane, într-un demers care mută o parte din responsabilitatea de control și prevenție în teritoriu, cu potențial impact direct asupra fermelor și lanțului de aprovizionare cu carne de porc, potrivit Digi24.
Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, spune că a început ziua la Cluj-Napoca cu o întâlnire de lucru cu reprezentanții instituțiilor subordonate ministerului din județ: Direcția pentru Agricultură Județeană, Centrul Județean APIA, AFIR și DSVSA. Unul dintre subiectele centrale a fost combaterea pestei porcine africane.
„Am pregătit un set de măsuri la nivel național, dar am cerut instituțiilor agricole și sanitar-veterinare din județ să vină cu măsuri proactive, coordonate și adaptate situației locale.”
Mesajul ministrului indică o abordare în care setul de măsuri naționale ar urma să fie completat cu intervenții calibrate pe realitățile din județe, prin coordonare între instituțiile agricole și cele sanitar-veterinare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre conținutul acestor măsuri, rămâne neclar ce instrumente concrete vor fi propuse și în ce calendar.
Pe lângă pesta porcină africană, la întâlnirea de la Cluj s-a discutat și despre reorganizarea la nivelul ministerului, noua lege a salarizării, precum și dificultăți legate de colectarea și corelarea datelor între instituții.
Tanczos Barna a menționat și un semnal venit de la Comisia Europeană privind neconcordanțe între datele obținute din surse diferite, subliniind nevoia de clarificări și de un sistem mai eficient de colectare a datelor din agricultură, bazat pe informații complete și actualizate, astfel încât politicile publice și măsurile adoptate să răspundă mai bine provocărilor din sector.
Recomandate

Cererile pentru ajutorul de secetă din 2025 depășesc cu mult bugetul, ceea ce va duce la o reducere liniară a plăților către fermieri, după verificările APIA, potrivit Agronet . Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că au fost depuse 53.930 de cereri în cadrul schemei pentru culturile afectate în 2025, cu termen de depunere închis la 6 noiembrie. MADR precizează că acest număr nu echivalează cu dosare deja aprobate. Suprafața determinată pentru cererile centralizate este de 865.991,52 hectare, din care suprafața calamitată însumează 716.894,72 hectare. Schema vizează culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025. Buget insuficient: urmează un „coeficient de reducere liniară” Conform datelor MADR, valoarea totală solicitată ajunge la 248.018.125,04 lei, în timp ce bugetul disponibil este de 155.361.520 lei. În acest context, ministerul urmează să calculeze și să transmită către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) un coeficient de reducere liniară, după centralizare și verificări. Valoarea coeficientului nu a fost anunțată încă, iar cuantumul final al sprijinului va depinde de acest pas, precum și de rezultatul verificării cererilor. Plafonul pe hectar și calendarul de plată Sprijinul prevăzut de schemă poate ajunge la maximum 333 lei pe hectar pentru culturile cu grad de afectare de 90%–100%, înainte de aplicarea reducerii impuse de limitarea bugetară. Pentru grade de afectare mai mici, sprijinul se stabilește proporțional. Separat de problema încadrării în buget, MADR amintește că în octombrie ministrul Agriculturii a semnalat o eroare în formula de calcul (procentul de calamitate ar fi fost aplicat de două ori), corectată ulterior prin HG nr. 950/2026 . Ministerul indică faptul că această corecție este distinctă de reducerea liniară care va fi aplicată acum din cauza depășirii bugetului. MADR își propune să finalizeze autorizarea și plățile până la 31 decembrie 2026, însă suma efectivă pe hectar rămâne condiționată de verificări și de coeficientul de reducere care urmează să fie comunicat. [...]

Bugetul de despăgubiri pentru secetă nu acoperă cererile, iar plata pe hectar va fi tăiată pentru toți beneficiarii , deși statul vrea să vireze banii până la finalul anului, potrivit Digi24 . Ministerul Agriculturii anunță că aproape 54.000 de fermieri afectați de seceta din 2025 la porumb și floarea-soarelui intră la plată, însă cuantumul pe hectar va fi redus proporțional, deoarece solicitările depășesc bugetul disponibil. Schema de sprijin este una de urgență și are un buget total de 155.361.520 de lei, în timp ce valoarea totală a sprijinului solicitat „se apropie de 248 de milioane de lei”. Plățile trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. La nivel național au fost înregistrate 53.930 de cereri, pentru o suprafață calamitată de 716.894,72 hectare. Suprafața determinată, conform cererilor de plată aferente anului 2025, este de 865.991,52 hectare. De ce scade ajutorul pe hectar Ajutorul fusese stabilit inițial la maximum 333 de lei pe hectar pentru culturile afectate în proporție de 90%–100%, iar pentru grade de afectare între 30% și 90% suma urma să fie redusă proporțional. În practică, pentru că totalul cererilor depășește bugetul aprobat, reducerea se va aplica „liniar” tuturor beneficiarilor. Ministerul Agriculturii precizează că va calcula și va comunica APIA „coeficientul de reducere liniară” imediat după finalizarea centralizării și a verificărilor de eligibilitate. Cine poate primi banii și ce urmează Sprijinul se acordă producătorilor agricoli ale căror culturi de porumb și floarea-soarelui au fost afectate între minimum 30% și maximum 100%, în baza HG nr. 751/2026, modificată prin HG nr. 950/2026. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu , spune că autoritățile au schimbat modul de calcul pentru a elimina prevederi care „îi dezavantajau pe fermieri”, iar echipele MADR și APIA sunt în etapa de verificări administrative, astfel încât sumele să ajungă în conturi până la 31 decembrie 2026. [...]

Aproape 40 de noi focare de PPA la mistreți într-o săptămână ridică presiunea sanitar-veterinară în Polonia , într-un moment în care migrația sezonieră a animalelor sălbatice poate accelera răspândirea bolii, potrivit Agrointel . Conform datelor Inspectoratului Veterinar Șef , cazurile au fost raportate săptămâna trecută în șase voievodate. Publicația notează că este dificil să se tragă concluzii dintr-un singur interval săptămânal, însă numărul focarelor este „probabil” să crească pe fondul intensificării sezoniere a presiunii bolilor în populația de mistreți. Un factor invocat pentru această evoluție este migrația mai accentuată a mistreților asociată sezonului de reproducere, care favorizează transmiterea virusului, potrivit Farmer.pl, citat de Agrointel. Cum arată bilanțul pe 2026 și diferențele față de anul trecut În total, în acest an au fost confirmate în Polonia 1.877 de focare de PPA la mistreți. Nivelul este cu peste 1.000 mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor prezentate. Distribuția geografică s-a modificat ușor față de acum 12 luni, cu câteva schimbări punctuale menționate în material: mai puține focare confirmate în Voievodatul Pomerania; absența cazurilor în regiunea Opole; presiune scăzută în voievodatele Lubusz și Polonia Mare; creștere a numărului de focare în Voievodatul Cuiavia-Pomerania; apariția bolii în județul Piotrków (Voievodatul Łódź) și în județele Przemyśl și Rzeszów (regiunea Podkarpacie). Impactul asupra fermelor: 10 focare la porci domestici Pe lângă cazurile la mistreți, în 2026 au fost confirmate și 10 focare de PPA în efectivele de porci din ferme, în voievodatele Cuiavia-Pomerania, Lublin, Podlaskie, Pomerania și Pomerania de Vest. Pentru sectorul zootehnic, evoluția la fauna sălbatică rămâne un indicator operațional important: un număr mai mare de cazuri la mistreți poate însemna risc sporit de introducere a virusului în exploatații, ceea ce pune presiune pe măsurile de biosecuritate și pe controlul sanitar-veterinar. [...]

APIA mută o parte din relația cu fermierii în online, cu potențial de a reduce drumurile la ghișeu și timpii de procesare , printr-un portal unic care va include un Spațiu Privat Virtual (cont personal) pentru transmiterea documentelor și urmărirea solicitărilor, potrivit Digi24 . Proiectul vizează simplificarea accesului la serviciile agenției pentru aproximativ 800.000 de solicitanți activi. Portalul este gândit ca un punct unic de interacțiune: fermierii vor putea consulta documentele proprii, cererile transmise și mesajele primite de la APIA, într-un cont online. Inițiativa a fost prezentată pe 29 octombrie, la București. Ce se schimbă operațional pentru fermieri Fluxul descris presupune selectarea serviciului dintr-un catalog din portal, completarea unui formular și atașarea documentelor necesare. O parte dintre date ar urma să fie preluate automat din profilul fermierului, iar sistemul va verifica completarea câmpurilor obligatorii înainte de trimitere. După depunere, solicitarea va primi automat un număr de înregistrare, vizibil în cont, iar fermierul va putea urmări stadiul și mesajele transmise de agenție. Dacă sunt cerute clarificări sau documente suplimentare, acestea vor putea fi încărcate în portal, fără o nouă deplasare la centrul APIA, iar răspunsul instituției va fi disponibil în același cont. Serviciile anunțate: adeverințe, documente justificative, programări Printre funcționalitățile prezentate se află: solicitarea unei adeverințe necesare pentru obținerea unui credit bancar sau pentru depunerea unui proiect la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ; transmiterea documentelor justificative solicitate în urma unui control; programarea unei audiențe, cu confirmarea disponibilă în cont; notificări prin e-mail sau SMS. Depunerea cererii de plată rămâne în aplicația dedicată, însă proiectul prevede ca aceasta să poată fi accesată din același cont și să includă facilități pentru încărcarea documentelor justificative. Fermierii fără acces la servicii digitale vor putea depune în continuare documentele la ghișeu. Efecte în interiorul APIA și calendarul proiectului Proiectul include și un sistem electronic de gestionare a documentelor pentru structurile centrale, cele 42 de centre județene și centrele locale. Solicitările transmise online vor intra direct în registratura electronică, iar documentele pe hârtie vor putea fi scanate și asociate dosarului fermierului, astfel încât informațiile să fie disponibile într-un singur loc. Cererile vor putea fi repartizate către structura competentă, iar angajații vor urmări stadiul lucrărilor și termenele de răspuns. Înregistrarea automată și consultarea documentelor din același dosar ar urma să reducă operațiunile manuale și reintroducerea acelorași date în etape diferite. Finanțarea este asigurată prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027. Proiectul (cod SMIS 339546) are o valoare totală eligibilă de 93.583.730 lei, inclusiv TVA, din care 70.140.349,62 lei finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională și 23.443.380,38 lei contribuție de la bugetul de stat. Perioada de implementare este iulie 2025–iulie 2029, iar APIA ar urma să anunțe funcționalitățile și modul de utilizare pe măsură ce devin operaționale. [...]

Ministrul Agriculturii pune presiune pe retail pentru prelungirea plafonării adaosului la alimentele de bază , după ce a indicat diferențe mari de prețuire între produse locale și importuri, potrivit Economedia . Florin Barbu spune că susține prelungirea cu încă șase luni a plafonării și că a cerut un studiu instituțiilor competente pentru a fundamenta măsura. În intervenția de la „ Maratonul Agriculturii” (ediția a V-a) organizat de Profit.ro, ministrul a dat exemplul pastelor: pastele italienești ar avea un adaos comercial de 18%, în timp ce pastele realizate de producători români ar avea un adaos de 85%, informație transmisă de News.ro. De ce contează: consumul de produse românești depinde de prețul la raft Barbu a legat direct diferențele de adaos de șansele produselor locale de a câștiga cotă în fața importurilor. În viziunea sa, românii pot fi „convinși” să cumpere produse românești, dar acest lucru presupune ca produsele locale să aibă adaosuri comerciale comparabile cu cele ale produselor din import. Ministrul a susținut că, dacă pastele românești ar avea un adaos mai mic, consumatorii le-ar alege în defavoarea celor importate din Italia. Ce urmează Pentru prelungirea plafonării adaosului la alimentele de bază, ministrul spune că a solicitat un studiu instituțiilor competente, astfel încât măsura să poată fi fundamentată. În lipsa detaliilor din studiu (care nu sunt prezentate în material), rămâne de văzut ce concluzii vor fi folosite în decizia privind extinderea cu șase luni a plafonării. [...]

Întârzierile la plățile APIA pentru agricultura ecologică împing fermierii spre credite scumpe , cu dobânzi de cel puțin 10%, ceea ce riscă să le erodeze complet marjele deja mici, potrivit AgroInfo , care citează informații News.ro și declarațiile Uniunii Fermierilor Ecologici din România . Fermierii ecologici reclamă că nu și-au primit nici în noiembrie subvențiile aferente campaniei din 2025, deși termenul-limită pentru aceste plăți fusese stabilit la 31 iulie. În plus, sprijinul pentru agricultura ecologică nu ar fi fost inclus în avansurile plătite de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , conform articolului. „Suntem în luna noiembrie şi foarte mulţi dintre colegii mei din agricultura ecologică încă nu şi-au primit subvenţiile, care trebuiau să vină până la 31 iulie.” Impact economic: dobânzi de 10% vs. marje sub 10% Călin Cozma, președintele Uniunii Fermierilor Ecologici din România, susține că întârzierea banilor obligă agricultorii să se finanțeze din credite pentru capital de lucru, la costuri care depășesc câștigurile reale din exploatații. „Acei 10% dobândă te îngroapă, pentru că marja în agricultură, şi nu doar în cea ecologică, în acest moment este sub 10%.” În acest context, întârzierile la subvenții nu mai sunt doar o problemă de calendar, ci una de cash-flow: costul finanțării poate consuma integral profitul, iar presiunea se amplifică în fermele cu lichiditate redusă. De ce contează: diferențe de finanțare față de Vest și sprijin mai mic pe ecologic În comparație cu România, în Germania și Franța fermierii ar avea acces la credite pentru capital de lucru cu dobânzi de 2–3%, ceea ce reduce riscul financiar în perioadele cu plăți întârziate, potrivit aceleiași surse. Totodată, Cozma indică diferențe între nivelurile de sprijin pentru agricultura ecologică: în Germania subvenția ar ajunge la 442 de euro (aprox. 2.200 lei), în timp ce în România fermierii ar primi 292 de euro (aprox. 1.450 lei) pentru conversie și 218 euro (aprox. 1.080 lei) pentru menținere. Blocaj operațional invocat: probleme ale sistemului informatic Liderul Uniunii Fermierilor Ecologici afirmă că autoritățile invocă de circa un an probleme ale sistemului informatic care gestionează plățile, fără ca situația să fie rezolvată. „De un an de zile ne spun tot că nu merge soft-ul şi că de aia nu primim bani.” În lipsa unui calendar ferm de plată prezentat în articol, rămâne neclar când vor intra efectiv subvențiile restante pentru campania 2025, însă mesajul principal al fermierilor este că întârzierea transferă costul finanțării către exploatații, într-un moment în care marjele nu mai pot absorbi dobânzile. [...]