Știri
Știri din categoria Agricultură

Ministrul Mediului acuză CA al Romsilva că amână negocierea CCM, potrivit News.ro, după ce sindicatul Silva ar fi cerut prelungirea contractului colectiv de muncă în forma actuală, cu sporuri și beneficii. Diana Buzoianu susține că menținerea documentului ar însemna păstrarea unor „articole aberante” și a unor mecanisme insuficiente de control împotriva corupției.
Ministrul afirmă că negocierea contractului colectiv de muncă ar fi trebuit să înceapă în 2025, însă Consiliul de Administrație (CA) ar fi votat abia ulterior un mandat pentru demararea negocierilor, fără ca, în practică, să existe progrese vizibile „de atunci până azi”.
Într-o ședință a CA de „joia trecută”, sindicatul Silva ar fi solicitat introducerea pe ordinea de zi a unei propuneri de prelungire cu încă un an a contractului colectiv de muncă, fără renegociere. Buzoianu spune că, în loc să respingă solicitarea, membrii CA ar fi amânat votul, pentru a „se mai gândi puțin”.
Diana Buzoianu mai arată că Ministerul Mediului are doi reprezentanți în Consiliul de Administrație al Romsilva și susține că aceștia „nu au reprezentat viziunea” ministerului prin decizia de amânare. În perioada următoare, spune ministrul, reprezentanții ministerului vor fi întrebați cum își exercită mandatul și dacă se consultă cu instituția pe subiecte importante, așa cum ar rezulta din contractul de mandat invocat.
În mesajul său, ministrul califică prelungirea contractului în forma actuală drept o măsură care nu ține de reformă și nu ar ajuta administrarea pădurilor, acuzând că solicitarea ar fi fost făcută „la comanda sindicatului Silva”. Contextul are relevanță pentru guvernanța Romsilva, în condițiile în care contractul colectiv de muncă stabilește reguli și beneficii cu impact direct asupra costurilor și asupra modului de funcționare a regiei.
Recomandate

Prohibiția pescuitului la șalău și biban a intrat în vigoare în Delta Dunării , vineri, în Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD), potrivit AGERPRES . Măsura vine după ce pescuitul știucii a fost interzis la începutul lunii februarie. Cele trei specii ar urma să poată fi capturate din nou la finalul prohibiției generale a pescuitului în România, după data de 7 iunie. Conform unui anunț al Administrației RBDD, publicat pe pagina instituției de pe o rețea socială, șalăul și bibanul, la fel ca știuca, își încep reproducerea mai devreme decât multe alte specii (de exemplu ciprinidele). Din acest motiv, capturarea lor este interzisă înainte de intrarea în vigoare a ordinului general de prohibiție la nivel național. Actul normativ aprobat de Ministerul Mediului și de Ministerul Agriculturii stabilește că prohibiția pescuitului în România începe în habitatele piscicole naturale la 9 aprilie, iar în apele care constituie frontieră de stat la 24 aprilie. Reluarea activității este prevăzută pentru 8 iunie. În RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ la știucă, șalău, somn și crap este permis doar cu eliberarea imediată a capturilor, cu posibilitatea reținerii unui singur exemplar pe zi, dintr-o singură specie. [...]

MADR propune motorină fără TVA și accize pentru fermieri , printr-un proiect de ordonanță de urgență pus în transparență decizională, potrivit Mediafax . Inițiativa este prezentată în contextul scumpirii carburanților, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Conform proiectului, motorina la preț redus ar urma să fie folosită pentru lucrările agricole mecanizate din sectorul vegetal. Măsura este propusă pentru anul 2026 și vizează un consum standard de 78 de litri pe hectar. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat publicarea proiectului și mecanismul propus, într-o postare pe Facebook. „Există soluții pentru ca fermierii să poată achiziționa motorină mai ieftină! Am pus în transparență decizională mecanismul prin care motorina folosită în agricultură să poată fi achiziționată direct de la pompă, fără accize și fără TVA” Sprijinul ar urma să fie acordat pe baza adeverințelor eliberate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură ( APIA ). În nota de fundamentare, MADR arată că, pe fondul evoluțiilor de pe piețele internaționale ale petrolului, prețurile la motorină au crescut „cu 25% până la 50% într-un interval scurt”, cu efect direct asupra prețurilor la pompă din România. Ministerul mai argumentează că motorina reprezintă între 19% și 30% din costurile totale ale fermierilor, iar lucrările mecanizate pot ajunge la 40%–59% din costurile unei culturi. În lipsa unei intervenții rapide, MADR avertizează asupra unor riscuri precum distorsionarea piețelor agricole, creșterea vulnerabilității financiare a fermierilor, dificultăți la plata obligațiilor contractuale, supraîndatorare, încetarea activității și abandonul terenurilor, cu posibile „falimente în lanț”. [...]

Prețul cărnii de miel la poarta fermei din România a urcat la 1.025 euro/100 kg , potrivit Economica.net , care citează date oficiale ale Comisiei Europene. Într-o singură săptămână, prețul mediu pentru carcasele de miel de peste 13 kilograme a crescut cu 133%, de la 439,7 euro la 1.025 euro pentru 100 de kilograme. Nivelul este descris drept cel mai ridicat din „istoria recentă”, iar din noiembrie 2025 încoace singura săptămână apropiată de acest prag a fost în ianuarie 2026, când media era de 959,9 euro/100 kg. Comparativ cu luna anterioară, prețul este mai mare cu 190%, iar față de perioada similară din 2025 creșterea ajunge la 240,2% (adică de 3,4 ori). Creșterea din România iese în evidență și la nivel european: în același interval, media UE a urcat cu 5% față de luna anterioară și cu 5,4% față de anul trecut, până la 976,4 euro/100 kg. A doua cea mai mare majorare raportată la perioada similară din 2025 a fost în Ungaria, cu 23,4%, cu mențiunea că nu există date pentru toate statele membre. Deși România nu este singura piață unde prețul a depășit 1.000 euro/100 kg, particularitatea este ponderea sa în producția europeană. România este al doilea cel mai mare producător de carne de oaie din UE, după Spania, cu 5,8 milioane de capete sacrificate în 2025 (20% din producția UE), în timp ce Spania a avut 7,8 milioane de capete (25%). În statele membre menționate în datele Comisiei Europene, prețul mediu pentru carcasele de miel de peste 13 kilograme a trecut de 1.000 euro/100 kg în: Spania: 1.038 euro Germania: 1.042 euro Franța: 1.037 euro Belgia: 1.013 euro Croația: 1.368 euro Bulgaria: 1.111 euro Ungaria: 1.202 euro Pe partea de producție, România a raportat în 2025 o diminuare a producției de carne de oaie cu 6,1%, până la 72,3 mii de tone, contribuind la scăderea totală a producției din UE cu 4,8%. Pentru categoria mielului sub 13 kilograme, Comisia Europeană indică o medie la nivelul UE de 968,5 euro/100 kg, după o ieftinire săptămânală de 1,8%, iar față de anul trecut prețul este mai mare cu 15,3%; pentru România nu există însă informații de preț pentru această categorie. [...]

Subvenția APIA pentru tinerii fermieri poate ajunge în 2026 la 73,50 euro/ha , potrivit AgroInfo , care citează cea mai recentă versiune a Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027. Pentru anul de cerere 2026, cuantumul unitar planificat este de 49 euro/ha, cu un minim de 44,10 euro/ha și un maxim de 73,50 euro/ha. Sprijinul este acordat prin intervenția PD-03 „Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri” (CIS-YF) și reprezintă o plată anuală pentru fermierii eligibili la plata de bază BISS. Beneficiarii trebuie să aibă cel mult 40 de ani în anul de cerere, să fie instalați pentru prima dată ca șef al exploatației și să solicite sprijinul pentru primele 50 de hectare eligibile determinate, pe o perioadă de 5 ani consecutivi, începând cu prima depunere a cererii. Condiția de „tânăr fermier” include și dovada formării sau a competențelor în domeniul agricol/agronomic, care poate fi făcută, între altele, prin documente de studii, certificate de competențe sau experiență practică. Documentele pentru competențe se depun la APIA până la 30 septembrie inclusiv, iar în cazul persoanelor juridice cerința trebuie îndeplinită de administratorul/managerul exploatației, conform Ordinului MADR nr. 106/2024 (cu modificările ulterioare), menționează sursa. Pentru eligibilitate, solicitantul trebuie să dovedească și controlul efectiv asupra exploatației (decizii de gestionare, beneficii și riscuri financiare). În cazul persoanelor juridice, controlul se demonstrează, de exemplu, prin calitatea de asociat unic sau prin deținerea majorității (50% + 1) și rolul de administrator/manager. Sprijinul poate fi cerut în maximum 24 de luni de la instalarea ca tânăr fermier (înființarea fermei), iar verificarea instalării se face pe baza istoricului din baza de date APIA. Principalele condiții și documente menționate în material pentru accesarea PD-03 (CIS-YF) includ: vârsta de maximum 40 de ani în anul de cerere (dovedită cu BI/CI/pașaport); dovada formării sau a competențelor adecvate în domeniul agricol/agronomic (diplome/certificate/adeverințe ori experiență practică de minimum 12 luni în ultimii 10 ani); documente care arată că solicitantul este șef al exploatației și are control efectiv și durabil (de exemplu, certificat constatator/registrul acționariatului de la ONRC, statut/fișa postului pentru atribuțiile de management); solicitarea sprijinului în cererea de plată 2026, prin bifarea intervenției în formular. AgroInfo mai arată că sprijinul se acordă pentru o singură exploatație, indiferent de numărul și forma de organizare a exploatațiilor administrate de tânărul fermier, iar plafonul rămâne de maximum 50 ha chiar și în cazul transferurilor între doi tineri fermieri. Fermierii care au beneficiat integral de schema pentru tinerii fermieri în perioada anterioară de programare nu mai pot solicita această intervenție în perioada 2023-2027. [...]

APIA cere depunerea deconturilor justificative pentru eco-schemele din zootehnie , potrivit AgroInfo , care citează informarea agenției către crescătorii de bovine. Miza pentru fermieri este respectarea termenelor și a documentației prevăzute în Ghidul solicitantului, deoarece deconturile justificative sunt condiția administrativă pentru plata eco-schemelor (scheme de sprijin legate de practici de bunăstare și sustenabilitate). „Depunerea deconturilor justificative pentru eco-schemele în sector zootehnic se efectuează:” Conform calendarului prezentat, depunerea deconturilor se face fie semestrial, fie anual, în funcție de intervenția solicitată. Pentru PD-08 (bunăstarea tineretului bovin la îngrășat), decontarea este semestrială, cu două ferestre distincte de depunere în 2026 și 2027. Termenele și intervențiile menționate în informare sunt următoarele: PD-08 – semestrial: pentru activitatea din 01.01.2026 – 30.06.2026 , decontul se depune în 01.07.2026 – 31.07.2026 ; pentru activitatea din 01.07.2026 – 31.12.2026 , decontul se depune în 01.01.2027 – 01.02.2027 (cu precizarea privind prelungirea termenului dacă ultima zi este nelucrătoare, astfel încât depunerea se face cel târziu la 01.02.2027 ). PD-07 și PD-27 – anual: deconturile se depun în 01.01.2027 – 01.02.2027 , cu aceeași precizare privind termenul-limită de 01.02.2027 . Pentru PD-07 (bunăstarea vacilor de lapte) și PD-27 (bunăstarea bovinelor la pășunat extensiv), decontul este însoțit de documente care atestă îndeplinirea condițiilor, inclusiv Anexa la decont , așa cum sunt prevăzute în Ghidul solicitantului. Documentele specifice pentru PD-25 (viermi de mătase) se depun până la 02.12.2026 , „a informat APIA”, mai notează AgroInfo. În practică, fermierii care au angajamente pe aceste eco-scheme trebuie să își planifice din timp întocmirea deconturilor și a anexelor cerute, pentru a evita depunerea în afara ferestrelor stabilite și riscul de neeligibilitate la plată pentru perioada de angajament 2026. [...]

Lâna produsă în România ajunge deșeu în plin sezon al tunsului , potrivit TVR Info , în condițiile în care mii de oieri spun că nu au cui să o vândă și nici unde să o ducă, iar în unele cazuri nu este acceptată nici la groapa de gunoi. Reportajul descrie un contrast între prețurile produselor din lână din import și lipsa de valoare a lânii locale. În material este dat exemplul unui cardigan din import care poate costa peste 500 de lei, în timp ce lâna tunsă în fermele românești rămâne nevalorificată. În comuna Smeeni, județul Buzău, autoritățile locale și crescătorii de oi se confruntă cu volume mari de lână rămase după tuns. Viceprimarul Răzvan Nicula afirmă că, spre deosebire de anii trecuți, când lâna era dusă la centre și folosită la confecții, acum ajunge „gunoi”. La o stână unde se tund peste 350 de oi, oierii estimează că rămân aproximativ 3-4 kilograme de lână pe animal, dar spun că nu mai vine nimeni să o colecteze. Oierii arată că au ajuns să depoziteze lâna în baloți sau să încerce să o ducă la gunoi, fără succes. Un transport de 700 de kilograme era pregătit pentru a fi aruncat, însă crescătorii spun că riscă amenzi dacă o abandonează pe câmp și că nu găsesc cumpărători, nici măcar dacă o oferă gratuit. O parte din lână este folosită ocazional la izolarea saivanelor, dar soluția nu acoperă cantitățile rezultate în sezonul de tuns. La nivel local, primăria caută variante pentru gestionarea a peste 50 de tone de lână care s-ar strânge doar în comuna Smeeni. În același timp, puținii colectori care mai funcționează ar oferi cel mult 80 de bani pe kilogram, iar achiziția ar fi condiționată de respectarea unor criterii stricte de calitate, ceea ce limitează și mai mult posibilitatea de valorificare. [...]