Știri
Știri din categoria Agricultură
Guvernul pregătește reluarea „Creditului Fermierului”, cu subvenție la dobândă și garanții de până la 80%, iar sprijinul maxim ar urma să fie de 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) sau, alternativ, 70% din costurile suplimentare generate de scumpirea motorinei, potrivit AgroInfo.
Vicepremierul Tanczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, a anunțat că a fost pregătit un proiect de Ordonanță de Urgență pentru reluarea instrumentului de finanțare folosit anterior în perioada „cadrului temporar Ucraina”. Mecanismul vizează reducerea costului creditării prin acoperirea dobânzii, inclusiv a componentei legate de ROBOR (indice de referință folosit la creditele în lei).
„Am pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru a relua creditul fermierului (…) prin care acordăm subvenţie pentru acoperirea dobânzii, ROBOR-ului. Vin în sprijinul schemei şi fondurile de garantare.”
Conform declarațiilor citate, schema ar include și garanții acordate prin fondurile de garantare, în limita a 80% din suma împrumutată.
Plafonul maxim al sprijinului este prezentat în două variante, între care fermierul ar urma să poată alege:
Reluarea programului ar reduce presiunea financiară asupra fermierilor care se împrumută în lei, într-un context în care costul finanțării este influențat direct de ROBOR, iar cheltuielile cu combustibilul rămân un element major în costurile de producție, mai ales în lucrările mecanizate.
În material este menționat că există un proiect de Ordonanță de Urgență pregătit pentru reluarea schemei. AgroInfo nu oferă detalii despre calendarul adoptării sau despre condițiile concrete de eligibilitate, astfel că acestea rămân de confirmat odată cu publicarea formei finale a actului normativ.
Recomandate
Plata despăgubirilor de secetă depinde de corectarea rapidă a actului normativ , deși Ministerul Agriculturii ar fi rezolvat deja o eroare de calcul care putea reduce nejustificat sumele pentru fermieri, potrivit AGRO TV . Informația a fost prezentată de Emil Dumitru, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în emisiunea „Agricultura la Raport”. Acesta susține că ministrul Florin Barbu ar fi intervenit încă din prima zi de mandat pentru a corecta o problemă tehnică legată de modul de calcul al despăgubirilor pentru seceta din 2025. Ce s-a corectat și de ce contează Potrivit lui Emil Dumitru, una dintre erorile identificate viza aplicarea repetată a procentului de calamitate („procent la procent”) în formula de calcul, ceea ce ar fi putut duce la diminuarea nejustificată a despăgubirilor. „Mai e o chestiune tehnică, pe care înțeleg că domnul ministru Florin Barbu, astăzi, în prima zi de mandat, a și reușit să o rezolve, legată de aplicarea procentului la procent.” Riscul rămas: neconcordanțe care pot bloca eligibilitatea Fostul oficial atrage însă atenția că schema de sprijin ar avea și alte probleme care trebuie corectate pentru ca plățile să nu fie întârziate. Un exemplu este neconcordanța dintre procesele-verbale de constatare a pagubelor și perioada acoperită de prevederile actuale: unele documente ar fi fost întocmite inclusiv în septembrie 2025, în timp ce actul normativ ar face referire la intervalul iunie–august 2025. În practică, această diferență poate complica stabilirea eligibilității unor fermieri. Emil Dumitru consideră că este nevoie de o intervenție rapidă, inclusiv prin ordonanță de urgență, pentru a repara cadrul legal. „Eu cred că după ziua de azi găsește o soluție să îndrepte actul normativ printr-o ordonanță de urgență, pentru că oamenii așteaptă banii în conturi.” Calendar și buget Conform informațiilor din material, fermierii pot depune cererile pentru despăgubirile de secetă la APIA până pe 6 noiembrie 2026, iar plățile trebuie făcute cel târziu la 31 decembrie 2026. Bugetul total alocat schemei este de aproximativ 155,36 milioane de lei. [...]
Schema de ajutor de stat pentru ameliorarea raselor riscă să nu mai aibă finanțare în 2027 , iar efectul ar putea fi blocarea rapidă a activităților de bază din zootehnie (registre genealogice și controlul oficial al producției), potrivit AGRO TV , care relatează declarațiile fostului ministru interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , făcute la plecarea de la MADR . Fostul ministru spune că a depus un proiect legislativ pentru prelungirea schemei și în 2027 și avertizează că, fără banii de la stat, sistemul de ameliorare „se prăbușește” într-un interval foarte scurt. „Am depus proiect de lege pentru a prelungi anul viitor, este vital pentru sectorul zootehnic să meargă mai departe schema de ameliorare, pentru că fără banii de la stat, o să se prăbușească sistemul în două săptămâni. Dacă nu vin banii pentru controlul oficial al producției și pentru registrele genealogice, sistemul și munca de 15 ani de zile se năruie de azi pe mâine.” De ce contează: risc operațional pentru ferme și organizațiile de ameliorare Schema finanțează servicii pe care crescătorii le folosesc pentru funcționarea programelor de ameliorare, inclusiv: întocmirea și menținerea registrelor genealogice; controlul oficial al performanțelor de producție. Aceste activități sunt prezentate ca esențiale pentru îmbunătățirea potențialului genetic al efectivelor și pentru creșterea performanțelor fermelor zootehnice. Ce urmează: fereastră scurtă pentru aprobarea cadrului legal Tanczos Barna susține că autoritățile trebuie să se miște rapid, deoarece contractele pentru anul viitor ar urma să fie pregătite și semnate în perioada următoare. În acest context, el indică drept soluții aprobarea proiectului de lege sau adoptarea unei ordonanțe de urgență, pentru a exista „siguranță” privind continuarea schemei în 2027. „Proiectul de lege sau ordonanța de urgență trebuie aprobate, astfel încât să avem o siguranță și la anul. Mai avem câteva săptămâni și trebuie să se semneze contractul cu fermierii pentru anul viitor, deci lucrurile trebuie grăbite.” Fostul ministru mai afirmă că și Ministerul Finanțelor ar trebui să trateze continuarea sprijinului ca prioritară, pentru a evita întreruperea activităților de ameliorare din cauza lipsei fondurilor. [...]
Transportul fără acte a cel puțin 6 porci devine infracțiune, cu risc de închisoare , după ce Parlamentul a votat pe 14 octombrie 2026 modificări la Legea nr. 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane, potrivit AgroInfo . Schimbarea ridică miza de conformare pentru fermieri și transportatori, prin trecerea de la amenzi la răspundere penală peste un anumit prag. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în colaborare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , și a fost depus în Parlament cu sprijinul partidelor politice. În timpul dezbaterilor, specialiștii MADR au lucrat cu comisiile de specialitate pentru forma finală a textului, în contextul unei cereri de reexaminare menționate de publicație. Pragul care schimbă regimul sancțiunilor Modificările introduc o delimitare explicită între contravenție (abatere sancționată administrativ) și infracțiune (faptă penală), în funcție de numărul de animale transportate ilegal: de la 6 porci în sus : transportul ilegal constituie infracțiune și „se poate pedepsi cu închisoarea”; în plus, animalele și vehiculele folosite la comiterea faptei vor fi confiscate ; până la 5 porci inclusiv : sunt prevăzute sancțiuni contravenționale . Textul citat de AgroInfo nu detaliază durata pedepselor sau cuantumul amenzilor, ci doar schimbarea de regim și măsura confiscării. Alte schimbări cu impact operațional în ferme și în controlul PPA Actul normativ votat include și măsuri care vizează organizarea intervențiilor și a prevenției în contextul pestei porcine africane (PPA), între care: zonă de monitorizare sanitar-veterinară cu o rază de 10 km în jurul exploatațiilor comerciale autorizate sanitar-veterinar, instituită de direcțiile sanitar-veterinare județene și a municipiului București; reguli privind despăgubirile pentru porcinele ucise din dispoziția autorităților competente, cu plafoane diferențiate: în limita a 5 capete pentru exploatațiile noncomerciale; în limita a 50 capete pentru exploatațiile comerciale asociative și pentru exploatațiile comerciale înregistrate sanitar-veterinar (cu excepția celor definite la art. 3 alin. (1) lit. l), conform textului redat); integral pentru exploatațiile comerciale autorizate sanitar-veterinar; asigurarea plății serviciilor prestate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți, implicați în gestionarea focarelor; măsuri privind gestionarea populației de mistreți , descentralizarea deciziilor la nivel local și finanțare pentru biosecuritate. Poziția MADR: sancțiuni mai dure și intervenții mai rapide Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna , a argumentat înăsprirea sancțiunilor prin nevoia de protecție a fermelor și de limitare a pierderilor generate de boală. „Cei care încalcă legea și pun în pericol un întreg sector economic, dar și siguranța alimentară, vor fi sancționați mai aspru.” În același mesaj, ministrul a menționat despăgubirea fermelor unde animalele trebuie sacrificate și plata serviciilor veterinare în focare, precum și dialogul cu Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România în pregătirea actului normativ. Ce urmează Potrivit AgroInfo, Ministerul Agriculturii își reafirmă intenția de a colabora cu ANSVSA, asociațiile profesionale și actorii din lanțul agroalimentar pentru implementarea noilor prevederi . Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar de intrare în vigoare sau norme de aplicare suplimentare. [...]
Fermierii anticipează că tehnologia va reduce nevoia de muncitori în ferme , pe măsură ce automatizarea și inteligența artificială intră tot mai mult în agricultura din România , cu efect direct asupra costurilor și viabilității economice a exploatațiilor, potrivit HotNews . Reprezentanți ai fermierilor citați de publicație spun că fermele vor avea nevoie de „tot mai puțini lucrători” odată cu avansul tehnologiei, în special al inteligenței artificiale, iar această schimbare ar face exploatațiile „mai viabile economic”. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite la materialul integral publicat de StartupCafe, disponibil aici: StartupCafe . [...]
România a obținut acceptul pentru continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii după 2027 , un pas care poate menține o sursă de sprijin pentru fermieri în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) , potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale . Acceptul a fost obținut la solicitarea României, după ce Președinția Consiliului Uniunii Europene a acceptat includerea prevederilor privind continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) după 2027 în textul de compromis al regulamentului pentru viitoarea PAC. Ce s-a decis și unde s-a negociat Rezultatul a fost consemnat în negocierile de la Consiliul Agricultură și Pescuit , desfășurate în perioada 26–27 octombrie 2026, la Luxemburg, la care participă ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu. Ministerul precizează că menținerea ANT este principala prioritate a României în aceste negocieri, iar ministrul a cerut explicit introducerea acestui sprijin în textul regulamentului, indicând că includerea sa este o condiție esențială pentru susținerea de către România a poziției Consiliului asupra propunerii. „Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu. De ce contează pentru fermieri și ce urmează Din perspectiva impactului economic și de reglementare, includerea ANT în textul de compromis crește șansele ca acest tip de sprijin să rămână posibil și după 2027, oferind fermierilor un orizont mai predictibil pentru planificarea activității și a investițiilor. Ministerul subliniază însă că miza rămâne păstrarea prevederilor în forma finală a regulamentului, ceea ce indică faptul că procesul de negociere nu este închis. Alte poziții susținute de România în negocierile privind PAC În intervenția sa, ministrul a susținut: o finanțare adecvată a PAC pentru perioada 2028–2034 și continuarea reducerii diferențelor dintre nivelurile plăților acordate fermierilor din statele membre; menținerea caracterului opțional pentru plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață; finanțarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, cu acces atât pentru fermieri, cât și pentru organizațiile și grupurile acestora; simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate. Separat de dosarul PAC, ministerul mai arată că Florin-Ionuț Barbu a continuat discuțiile cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor românești de ovine către țări terțe, demers care vizează ridicarea restricțiilor în condiții de siguranță sanitar-veterinară și restabilirea accesului crescătorilor români la piețele de export. [...]
Prețurile cerealelor scad puternic, iar grâul coboară sub 230 euro/tonă , pe fondul așteptărilor privind reluarea negocierilor Rusia–Ucraina și al semnalelor de ofertă mai mare pe piața globală, potrivit Agrarheute . Mișcarea contează direct pentru veniturile fermierilor și pentru deciziile comercianților, într-un moment în care fluxurile din zona Mării Negre rămân fragile, dar apar rute alternative de export. Scăderea este legată de perspectiva reluării, la începutul lui noiembrie, a discuțiilor trilaterale Moscova–Kiev–Washington, confirmată de Ucraina. În același timp, atacurile din regiunea Mării Negre continuă să blocheze o parte importantă din capacitatea de export a ambelor țări, ceea ce obligă cererea internațională să caute rapid surse alternative. Grâul: presiune din SUA și semnale mixte din emisfera sudică Publicația notează că, în SUA, prețul grâului a coborât la cel mai redus nivel din 8 iulie, pe fondul speranțelor că eforturile diplomatice conduse de SUA ar putea debloca, cel puțin parțial, comerțul cu cereale în bazinul Mării Negre. În paralel, Rusia ar fi extins exporturile pe rute alternative, inclusiv prin porturi la Marea Baltică. Pe partea de ofertă globală, sunt menționate recolte mai mari în Australia și Argentina, ceea ce mărește disponibilul pe termen scurt. În acest context, producția mondială de grâu ar urma să ajungă la al doilea cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, reducând temerile privind disponibilitatea. Totuși, situația nu este uniform pozitivă: bursa din Buenos Aires a redus evaluarea stocurilor de grâu din Argentina încadrate la „bun până la excelent” cu 3 puncte procentuale, la 61%, invocând precipitații excesive și temperaturi scăzute care au afectat potențialul de producție și au întârziat maturizarea culturilor. Separat, ministrul ucrainean al agriculturii prognozează o scădere cu 18% a suprafeței cultivate cu grâu de iarnă, pe măsură ce fermierii se pregătesc pentru recolta de anul viitor. Porumb: exporturi slabe și recoltă americană în avans Și porumbul este sub presiune, în special din cauza evoluției negative din Chicago, unde piața resimte intrarea noii recolte americane. Agrarheute indică și un factor suplimentar: exporturile SUA au fost dezamăgitoare în ultimele săptămâni. Datele USDA citate arată că exporturile au scăzut cu aproape 49%, la 672.475 tone, cel mai mic nivel săptămânal din octombrie 2024. La 18 octombrie, recoltatul porumbului în SUA ajunsese la 44% (de la 33% cu o săptămână înainte), iar vremea uscată din zone întinse ale Midwest-ului ar putea accelera lucrările. În plus, USDA prognozează pentru 2026/27 o producție record în SUA, ceea ce întărește percepția de ofertă abundentă și limitează șansele unei reveniri rapide a prețurilor. Rapiță: rezistă la Euronext, dar complexul de oleaginoase rămâne fragil Rapița „se ține” la Euronext, însă este frânată de slăbiciunea generală din complexul oleaginoaselor, în condițiile în care soia pierde teren în Chicago. Publicația leagă această scădere de presiunea noii recolte americane și de așteptarea ca produsele braziliene să redevină mai competitive pe piața internațională. În același timp, sunt menționate vânzări americane active către China în ultimele săptămâni, în timp ce prețurile uleiurilor au fost trase în jos de scăderea cotațiilor petrolului, pe fondul unor inițiative diplomatice ale statelor din Golf față de Teheran. Chiar și după corecție, petrolul rămâne la un nivel „foarte ridicat”, iar consumul de ulei vegetal în industria americană de biodiesel este descris ca robust. Pentru soia, Agrarheute notează că prețurile au coborât la cel mai redus nivel de la finalul lui august, pe fondul așteptărilor de recolte record în SUA și America de Sud. În raportul WASDE din octombrie, USDA și-a majorat estimarea pentru recolta de soia a SUA în 2026/27 cu 1% față de evaluarea anterioară, până la un nivel record, cu 7% peste anul precedent. Ce urmărește piața în continuare Direcția prețurilor rămâne legată de câteva variabile cu impact imediat: dacă negocierile anunțate pentru începutul lui noiembrie se concretizează și în ce măsură pot influența fluxurile de cereale din zona Mării Negre; ritmul exporturilor și al recoltării în SUA (în special la porumb), care alimentează percepția de ofertă abundentă; evoluțiile meteo din principalele regiuni producătoare, inclusiv efectele deja raportate în Argentina. [...]
