Știri
Știri din categoria Agricultură
Producția de miere din 2026 riscă să scadă, pe fondul perioadelor reci și al lipsei florilor, ceea ce poate pune presiune pe veniturile apicultorilor și pe oferta din piață, potrivit Digi24.
Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Răzvan Coman, spune că familiile de albine au ieșit din iarnă „în condiții bune”, dar evoluția din primăvară a fost frânată de lipsa florilor și de vremea nefavorabilă. În sudul țării, inclusiv în zona Calafat, salcâmul ar fi înflorit mai devreme și „a mers binișor”, însă zilele cu vânt, ploaie și nori au redus ieșirile albinelor din stup.
„Suntem la mâna naturii, până când nu se termină culesul la floare (floarea soarelui n.r.) și nu avem mierea pe care putem să le-o luăm (...) Practic o să fie un gol acum după salcâm până când înflorește teiul.”
Datele ACA indică aproximativ 30.000 de apicultori și circa 1,6 milioane de familii de albine în România, însă organizația avertizează că estimările sunt „greu de” făcut cu precizie după pierderile semnificative din anul anterior.
În același timp, sectorul vine după câțiva ani în care România a produs sub 70% din producția medie anuală, estimată la circa 22.000 de tone. Pe partea de cerere, consumul intern rămâne redus, sub un kilogram de miere pe cap de locuitor pe an, fără creșteri semnificative în ultimii ani.
Din perspectiva apicultorilor, problema imediată este o perioadă de pauză între culesul la salcâm și înflorirea teiului, interval care poate afecta continuitatea producției și planificarea recoltării. Coman atrage atenția că, în lipsa unei producții suficiente, apicultorii sunt limitați inclusiv în câtă miere pot extrage fără a afecta rezervele necesare familiilor de albine.
Informațiile sunt relatate de Digi24 pe baza declarațiilor pentru Agerpres.
Recomandate
România a avut cea mai mare scumpire a îngrășămintelor din UE la final de 2025 , un semnal de presiune pe costurile din agricultură într-un moment în care prețurile reîncep să urce la nivel european. Potrivit Agerpres , care citează date Eurostat , prețul mediu al îngrășămintelor și amelioratorilor de sol în Uniunea Europeană a crescut cu 8% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul IV 2024. În rândul statelor membre, România a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la îngrășăminte: +16,8% . Următoarele în clasament au fost Irlanda ( +15,3% ) și Țările de Jos ( +12,1% ). Cum arată tabloul în UE În ultimul trimestru din 2025, scumpiri au fost consemnate în 24 din cele 27 de state membre. Scăderi au apărut doar în: Bulgaria: -6,1% Croația: -0,2% Lituania: -0,2% Context: după doi ani de scăderi, prețurile au urcat din nou Eurostat arată că prețurile la îngrășăminte din UE au crescut puternic în 2021 și 2022, apoi au scăzut în 2023 și 2024. În 2025, trendul s-a inversat, cu creșteri timp de patru trimestre consecutive . Ce urmează: sprijin european pentru fermieri În același context, Uniunea Europeană se pregătește să anunțe eliberarea de fonduri pentru a ajuta fermierii să facă față scumpirilor, fenomen care, potrivit informațiilor citate, s-a agravat după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu. Organizațiile fermierilor au planificat și un miting în fața Parlamentului European de la Strasbourg, unde este așteptată prezentarea planului de acțiune al executivului comunitar. [...]
APIA prelungește programul de preluare a cererilor în weekend, ca să reducă riscul de corecții financiare pentru fermierii care depun la limită documentele din Campania 2026 , potrivit TVR Info . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că fermierii pot depune cererile de plată și sâmbătă, 16 mai, respectiv duminică, 17 mai 2026, la centrele județene și locale. Măsura vine în contextul în care termenul-limită de depunere este 5 iunie 2026 (inclusiv), iar după această dată cererile nu mai pot fi depuse. De ce contează: evitarea întârzierilor care pot aduce corecții financiare APIA își justifică extinderea programului prin nevoia de a evita aglomerația și întârzierile care „pot conduce la aplicarea de corecții financiare”. Fermierii sunt îndemnați să se prezinte din timp la centrele agenției, pentru a nu risca pierderea sprijinului financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de instituție. Cum se depune cererea și ce trebuie avut în vedere Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează prin aplicația geospațială AGI Online , conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA și în aplicație. Pentru schemele din sectorul zootehnic, fermierii trebuie să completeze declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online. Stadiul campaniei Până la momentul informării APIA, au fost depuse 480.378 de cereri, pentru o suprafață totală de 3.906.171 hectare. Agenția le cere fermierilor să depună cererile până la 5 iunie 2026, pentru a evita pierderea sprijinului financiar. [...]
Proiectul pentru subvenția de 15 euro (aprox. 75 lei) pe familia de albine a trecut de Comisia de Agricultură din Camera Deputaților , un pas care apropie apicultorii de o schemă de ajutor de stat pe trei ani, dar care mai are nevoie de votul final în plen și de promulgare, potrivit Agrointel . Inițiativa a fost anunțată de Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, care a precizat că proiectul de lege privind acordarea subvenției a fost votat în Comisie. Dacă va deveni lege, sprijinul ar urma să se aplice în perioada 2026–2028. Ce acoperă sprijinul și de ce contează pentru costurile apicultorilor În argumentația prezentată, Ciunt susține că intervențiile dedicate sectorului apicol din Planul Național Strategic (PNS) nu acoperă cheltuielile cu hrana familiilor de albine, costuri pe care le descrie drept esențiale pentru menținerea viabilității stupilor în perioadele fără cules. În același context, el indică o creștere a necesarului de hrană suplimentară în ultimii ani, pe fondul reducerii resurselor melifere naturale, ceea ce ar fi împins în sus costurile apicultorilor. Traseul legislativ: ce mai lipsește ca să intre în vigoare Pentru a deveni aplicabilă, propunerea trebuie să treacă de votul Camerei Deputaților (for decizional), apoi să fie promulgată de președintele Nicușor Dan și publicată în Monitorul Oficial. Nu este singura inițiativă: și un proiect AUR a trecut de Comisie Publicația notează că există și o inițiativă legislativă depusă anterior, inițiată de AUR, tot pentru un sprijin anual de 15 euro pe familia de albine. Deputatul AUR Călin Mătieș a anunțat, la rândul său, că pe 12 mai proiectul AUR a trecut de Comisia de Agricultură, vizând o schemă temporară de ajutor de stat pentru o perioadă de trei ani. În acest moment, informația confirmată este aprobarea în Comisie; nivelul final al sprijinului și aplicarea efectivă depind de votul din plen și de pașii formali ulteriori. [...]
Al Dahra Agriculture România și-a triplat pierderea la 77 milioane lei , în condițiile în care afacerile au scăzut cu 11% anul trecut, la circa 927 milioane lei, potrivit datelor financiare citate de Economica . Evoluția pune presiune pe operațiunile locale ale celui mai mare trader de cereale din Orientul Mijlociu și vine pe fondul intenției anunțate de grup de a se retrage din comerțul cu cereale din România. Compania, parte din Al Ain Holding, controlat de șeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan , și-a adâncit pierderile de peste trei ori într-un an: de la minus 22 milioane lei la minus 77 milioane lei, conform aceleiași surse. Ce face Al Dahra în România și de ce contează Prin Al Dahra Agriculture, grupul derulează operațiuni comerciale locale, în principal prin comercializarea recoltelor produse de Agricost, compania care administrează Insula Mare a Brăilei – cea mai mare fermă agricolă din Uniunea Europeană, cumpărată în 2018. Insula Mare a Brăilei este operată prin 29 de ferme vegetale interconectate, pe o suprafață compactă de 56.000 de hectare, cu acces la Dunăre. Exploatația produce anual peste 500.000 de tone de cereale, din culturi precum grâu, orz, soia, floarea-soarelui și porumb. Retragerea din trading, pe o piață de export de circa 4 miliarde euro Gigantul Al Dahra a anunțat la finalul anului trecut că se va retrage din comerțul cu cereale din România, o piață în care exporturile anuale sunt de circa 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), potrivit Bloomberg, citat de Digi24. Subvențiile pentru Insula Mare a Brăilei, sub semnul întrebării la Bruxelles Subvențiile încasate pentru cea mai mare fermă din UE au ridicat semne de întrebare la Bruxelles, iar politicienii vor să plafoneze ajutoarele în agricultură începând cu 2028, mai notează publicația. În acest context, Agricost ar fi încasat în 2024 subvenții de 10,5 milioane de euro (aprox. 52,5 milioane lei), potrivit France Info. Compania este prezentată ca fiind constant pe primul loc în clasamentul APIA al celor mai mari beneficiari de subvenții, având cea mai mare suprafață exploatată. [...]
Organizațiile de irigații au început să primească de azi banii pentru energia din 2025 , după ce, în unele zone, fermierii au pornit irigațiile încă de la finalul lui aprilie pe baza unor înțelegeri temporare cu furnizorii de energie, în așteptarea deblocării subvențiilor, potrivit Agrointel . În județul Galați, Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) Vânători a încasat marți, 19 mai, sumele aferente decontării cheltuielilor cu energia electrică utilizată pentru irigații în anul 2025, a declarat pentru publicație Roxana Murgu, secretar general al organizației. Aceasta a spus că irigarea culturilor a fost începută în aprilie, pe fondul lipsei precipitațiilor, pentru a evita compromiterea sezonului. Presiune pe cash-flow: irigații „pe datorie” până la intrarea subvenției Conform declarațiilor citate, în zonă s-a irigat din finalul lunii aprilie în baza unor înțelegeri cu furnizorii de energie, în condițiile în care plata subvențiilor întârzia. „Dacă nu porneam, sezonul era compromis”, a explicat Roxana Murgu, în contextul unei perioade anticipate ca fiind caldă și secetoasă. Primele solicitări de apă au vizat legumele, dar ulterior au intrat la irigat și culturi de cereale, precum grâul și orzul. În zona menționată, suprafața de legume este de circa 800 de hectare, cu accent pe culturi precum morcovul, ceapa și cartoful, potrivit aceleiași surse. Ce acoperă banii intrați acum și de ce contează Roxana Murgu a precizat că plățile au fost încasate integral și că ele reprezintă aproximativ 50% din valoarea facturilor din 2025 pentru energia utilizată la irigații. În lipsa acestor sume, fermierii ar fi avut dificultăți majore în acoperirea costurilor, a mai spus ea. „Noi am rămas cu restanțe relativ mici, în jur de 10% din facturi, și era clar că le putem acoperi odată cu subvenția. De astăzi au intrat banii integral (...)” Totodată, reprezentanta OUAI a atras atenția că ajutorul de stat ar trebui acordat și în acest an, pe fondul scumpirilor la motorină și îngrășăminte, menționate ca fiind, în unele cazuri, de până la 30% într-un interval scurt, în timp ce prețurile cerealelor au rămas „relativ stabile”, conform declarațiilor citate. [...]
Comisia Europeană pregătește schimbări de reguli pentru a crește folosirea gunoiului de grajd și a deșeurilor agricole ca îngrășăminte , într-un efort de a reduce dependența UE de fertilizanții produși cu gaze importate și de a limita presiunea asupra prețurilor la alimente, potrivit HotNews , care citează o analiză Politico . Planul de „consolidare a aprovizionării Europei”, care ar urma să fie prezentat marți, vine pe fondul crizei îngrășămintelor declanșate de conflictul din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Ormuz . În acest context, analiștii anticipează noi creșteri ale prețurilor alimentelor, alimentate de scumpirea îngrășămintelor și de lipsa, deocamdată, a unui plan de pace între SUA și Iran care să ducă la redeschiderea strâmtorii. De ce contează: îngrășămintele s-au scumpit, iar costurile se transferă în mâncare Europa își produce cea mai mare parte a fertilizanților folosind gaze importate. După închiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile gazelor au crescut, iar piețele globale ale îngrășămintelor s-au tensionat, împingând prețurile cu aproximativ 70% peste nivelurile din 2024, potrivit informațiilor citate. Politico avertizează că documentul, în forma văzută de publicație, oferă prea puține soluții care să-i ajute „din această toamnă” pe fermierii afectați de explozia costurilor sau să-i protejeze pe consumatori de o „bombă cu ceas” a prețurilor, preconizată pentru anul viitor. Ce măsuri are în vedere Bruxelles-ul: reciclarea gunoiului de grajd și a „digestatului” În lipsa unor intervenții rapide, Bruxelles-ul mizează pe instrumente pe termen lung, care pot avea nevoie de ani pentru a produce efecte. Direcția principală este un traseu de reglementare menit să reducă dependența de îngrășăminte derivate din combustibili fosili importați. Concret, planul ar urma să modifice mai multe reguli existente, inclusiv prevederi din Directiva UE privind nitrații. Acestea permit deja, în anumite regiuni unde poluarea apei este o problemă, utilizarea azotului extras din gunoi de grajd astfel încât fermierii să poată depăși limitele impuse în mod normal de UE. Extinderea vizată ar include și „digestatul” – produs secundar rezultat din producția de biogaz, obținut prin descompunerea gunoiului de grajd și a altor deșeuri organice. Reacția fermierilor și a eurodeputaților: cer măsuri rapide, nu doar „foi de parcurs” Nemulțumirea principală a sectorului agricol este că planul nu răspunde suficient de repede la creșterea costurilor. Veronika Vrecionová, care conduce Comisia pentru agricultură din Parlamentul European, spune că fermierii așteptau măsuri mai ferme: „Foile de parcurs nu plătesc facturile. Fermierii au nevoie de acțiuni, nu de intenții.” Un mesaj similar vine de la organizațiile agricole. José María Castilla, reprezentant al ASAJA (cea mai mare organizație a fermierilor din Spania), avertizează că problema depășește nivelul prețurilor: „Actuala criză nu este doar despre prețuri, ci și despre autonomie strategică, securitate alimentară și supraviețuirea agriculturii europene.” În același timp, există și rezerve privind limitele soluției bazate pe gunoi de grajd. Eurodeputatul Herbert Dorfmann (Comisia AGRI) susține că acesta poate fi parte din răspuns, dar nu poate înlocui fertilizanții pe bază de uree și azot: „Gunoiul de grajd poate contribui, dar nu poate înlocui niciodată fertilizanții pe bază de uree și pe bază de azot.” Dinspre zona ecologistă, eurodeputatul austriac Thomas Waitz consideră că executivul european nu merge suficient de departe în reducerea dependenței de îngrășăminte pe bază de combustibili fosili: „Continuăm să vorbim despre crize – energetică, alimentară, geopolitică – dar ignorăm cauza principală: dependența noastră de îngrășăminte pe bază de combustibili fosili.” Ce urmează Documentul Comisiei ar urma să fie prezentat marți, însă, potrivit informațiilor citate de Politico, accentul rămâne pe schimbări de reglementare cu efecte lente, în timp ce presiunea pe costurile fermierilor și riscul de scumpiri la alimente sunt descrise ca fiind imediate. [...]
