Știri
Peste 2.232 de investiții de 10 miliarde de lei ar urma să fie închise până în 2026 , ceea ce pune presiune pe capacitatea de execuție a autorităților locale și a instituțiilor din subordinea Ministerului Mediului, în condițiile în care proiectele vizează servicii de bază precum apă-canal și managementul deșeurilor, cu impact direct pentru milioane de oameni, potrivit Agerpres . Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu , a declarat într-o conferință de presă că peste șapte milioane de români vor fi „direct deserviți” de aceste investiții, care includ proiecte finanțate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și proiecte care au pierdut finanțarea din PNRR și au fost mutate la AFM (Administrația Fondului pentru Mediu). Valoarea totală indicată este de 10 miliarde de lei, iar termenul avansat pentru finalizare este „anul acesta” sau, cel târziu, anul viitor. „În total, vorbim de proiecte care valorează 10 miliarde de lei, care vor putea să fie anul acesta, în majoritate absolută, finalizate și dacă nu vor fi finalizate anul acesta, cel târziu anul viitor au toate premisele să fie finalizate.” În aceeași intervenție, Buzoianu a spus că 3,8 milioane de oameni ar urma să fie ajutați de proiectele locale de management al deșeurilor și că „milioane de români” vor avea acces la apă și canalizare prin proiectele finanțate. Ministra a indicat că proiectele pot fi consultate pe o „hartă oficială” publică, cu date despre primării, termene, valori și populația deservită. Bugetul de investiții la „Apele Române” și proiecte preluate din PNRR Pentru Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) , bugetul de investiții este de aproximativ 250 de milioane de lei, pentru lucrări precum poldere, diguri și baraje, a mai spus ministra. Ea a adăugat că peste 50% din sumele alocate la capitolul „Bunuri și servicii” ar urma să meargă către mentenanța infrastructurii hidrotehnice, ceea ce ar ridica nivelul resurselor efective pentru acest segment. Pe lângă cele 250 de milioane de lei, Buzoianu a menționat încă 260 de milioane de lei din bugetul național, destinați investițiilor în infrastructură critică împotriva inundațiilor. Totodată, a vorbit despre cinci proiecte majore preluate din PNRR, pentru care „nu mai existau banii necesari” și care, potrivit declarațiilor sale, nu fuseseră finalizate și nici începute la momentul preluării mandatului: Cuceu, Rovinari, Frumoasa, Surduc și Lacul Roșu. Unde se duc investițiile: distribuție pe bazine hidrografice Datele prezentate indică o distribuție a investițiilor în toate bazinele hidrografice, de la Maramureș la litoral, atât pentru lucrări în execuție, cât și pentru pregătirea unor proiecte noi. Exemplele menționate includ: Someș-Tisa: investiții de peste 40 milioane lei, pentru siguranța acumulărilor și protecția infrastructurii critice; Crișuri: peste 33 milioane lei; Mureș: proiectul Corund–Praid (22,6 milioane lei), indicat ca prioritate în contextul incidentelor din 2025, cu rol în protejarea a peste 6.500 de oameni și a Salinei Praid; Banat: peste 32 milioane lei, inclusiv pentru siguranța acumulării Surduc și lucrări pe pârâul Nădrag și râul Bega; Argeș-Vedea: intervenții „în premieră” pentru siguranța hidrologică a Capitalei, prin lucrări și studii privind salba de lacuri Colentina și Lacul Văcărești. Ministra a mai enumerat investiții în bazinul Buzău–Ialomița (inclusiv pe brațul Borcea, modernizarea acumulării Paltinu și sisteme de avertizare în zona Siriu), în Siret (amenajarea râului Trotuș, conservarea Lacului Roșu și protejarea Mănăstirii Sucevița – patrimoniu UNESCO), în Prut–Bârlad (zone afectate de inundațiile din 2024, în special Galați și Vaslui) și în Dobrogea și pe litoral (Techirghiol, faleze, infrastructură de apărare la Dunăre și documentații privind utilizarea plajelor). De ce contează Miza economică și operațională este comprimarea într-un interval scurt a unui portofoliu de peste 2.232 de proiecte, în valoare de 10 miliarde de lei, cu livrabile care țin de infrastructură publică esențială (apă, canalizare, deșeuri, protecție la inundații). În practică, atingerea termenelor depinde de ritmul de execuție și de capacitatea beneficiarilor de a închide proiectele în 2026, așa cum a indicat ministra. [...]
