Știri
Tag: ministerul mediului

Rata de returnare a ambalajelor cu simbolul SGR a depășit 85% în februarie , potrivit AGERPRES , care citează date publicate de RetuRo, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR). În luna februarie 2026, au fost colectate peste 311 milioane de ambalaje cu simbolul SGR, dintr-un total de 364 de milioane de ambalaje introduse pe piață în aceeași perioadă, conform companiei. Rezultatele din februarie și bilanțul pe primele două luni din 2026 RetuRo arată că, la nivelul primelor două luni din 2026, românii au returnat aproximativ 667 de milioane de ambalaje de băuturi, comparativ cu 694 de milioane puse pe piață. Totodată, compania precizează că a predat către reciclatori circa 59.000 de tone de materiale în primele două luni ale anului, în baza fluxurilor colectate prin SGR. Ambalaje colectate în februarie 2026: peste 311 milioane Ambalaje introduse pe piață în februarie 2026: 364 milioane Rata de returnare în februarie 2026: peste 85% Ambalaje returnate în ianuarie-februarie 2026: aproximativ 667 milioane Ambalaje puse pe piață în ianuarie-februarie 2026: 694 milioane Materiale predate către reciclatori în ianuarie-februarie 2026: circa 59.000 de tone Date cumulate de la lansarea SGR și structura acționariatului RetuRo De la lansarea SGR în România, au fost colectate peste 9,2 miliarde de ambalaje, iar la reciclatori au ajuns peste 677.000 de tone de materiale, potrivit datelor comunicate de RetuRo. RetuRo Sistem Garanție Returnare S.A. este o companie non-profit, creată de un consorțiu format din trei acționari privați și statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Structura acționariatului este: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%), Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și statul român (20%). [...]

Ministrul Mediului spune că rețeaua nu mai face față boomului fotovoltaic , iar următorul pas ar trebui să fie finanțarea stocării în baterii, potrivit AGERPRES . Declarațiile au fost făcute marți, 24 martie 2026, într-o conferință de presă, în contextul pregătirii bugetului Administrației Fondului pentru Mediu (AFM). Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și AFM au pregătit mai multe scenarii de proiecte și programe care ar urma să fie finanțate din bugetul AFM și pe care intenționează să le prezinte Ministerului Finanțelor la începutul săptămânii viitoare. Diana Buzoianu a spus că un răspuns ar putea veni în 2-3 săptămâni și a legat calendarul de aprobarea bugetului, astfel încât să poată începe plățile. „Avem nevoie în momentul de față de sisteme de stocare, pentru că sistemul, rețeaua națională nu mai face față la cât s-a investit pe zona de panouri fotovoltaice.” Ministrul a explicat că există „sute de proiecte” mutate de pe PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pe AFM, pentru care sunt necesare plăți. Potrivit acesteia, sunt șantiere deschise și lucrări începute, dar operatorii nu au mai putut fi plătiți de circa șase luni, ceea ce a dus la stagnarea lucrărilor. În scenariile de buget pregătite de MMAP și AFM sunt incluse programe precum Rabla și finanțări pentru stocare în baterii, însă derularea lor depinde de suma care va fi aprobată de Ministerul Finanțelor. Buzoianu a arătat că aprobarea trebuie privită și prin prisma analizei deficitului, cu implicații în evaluările care ajung la Comisia Europeană. Întrebată dacă există garanția continuării programului Rabla, Diana Buzoianu a spus că, în acest moment, nu există o garanție, ci doar scenarii transmise și susținute de minister, care includ și astfel de programe. O eventuală confirmare ar urma să vină după aprobarea bugetului și stabilirea sumei alocate. În ceea ce privește energia, ministrul a indicat că, după investițiile din 2025 în panouri fotovoltaice prin REPowerEU, este necesară o etapă de sprijin pentru stocare, astfel încât investițiile prosumatorilor (consumatori care produc și energie, de regulă din fotovoltaice) să poată fi valorificate în continuare. În acest cadru, scenariile discutate la nivelul AFM includ, în esență: deblocarea plăților pentru proiectele mutate de pe PNRR pe AFM, unde lucrările au stagnat; continuarea unor programe precum Rabla, în funcție de bugetul aprobat; lansarea unui program de finanțare pentru sisteme de stocare în baterii, pe fondul limitărilor din rețeaua națională. [...]