Știri
Știri din categoria Agricultură
Programul „Rabla pentru tractoare” riscă să rămână fără bani în 2026, după ce proiectul de buget al Fondului pentru Mediu, aflat în consultare publică, nu ar include sume dedicate achiziției de utilaje agricole, potrivit Agrointel.
Deputatul AUR de Călărași Dragoș-Florin Coman a adresat o întrebare oficială ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, cerând explicații pentru lipsa finanțării programului destinat achiziției de tractoare și utilaje agricole noi, eficiente și nepoluante. Parlamentarul susține că Ministerul Mediului a ratat lansarea programului în 2025, invocând probleme tehnice ale platformei electronice și numărul mare de beneficiari înscriși, iar ulterior fondurile promise nu ar mai fi fost alocate prin Administrația Fondului de Mediu (AFM).
În documentul transmis ministerului, Coman critică proiectul de buget al Fondului pentru Mediu și al AFM, aflat în consultare publică din 8 mai 2026. Acesta afirmă că proiectul ar prevedea finanțări pentru piste de biciclete și servicii de consultanță, însă nu ar include sume pentru sprijinirea achiziției de utilaje agricole moderne.
Întrebarea formulată către ministru vizează explicit absența alocării:
„Care sunt motivele pentru care nu ați propus niciun leu pentru finanțarea programului de sprijin pentru achiziția de tractoare/utilaje agricole?”
Programul „Rabla pentru Tractoare” a avut, anterior, blocaje și anulări din cauza suprasolicitării aplicației informatice a AFM. Pentru „asigurarea echității”, AFM a decis anularea înscrierilor și implementarea unui nou ghid de finanțare, însă programul „nu a mai fost deblocat”, potrivit informațiilor prezentate.
Separat de subiectul „Rabla Tractoare”, deputatul mai solicită ministerului o situație a investițiilor finanțate în 2026 pentru proiecte de apă și canalizare în județul Călărași și informații despre proiecte preluate din PNRR și transferate către alte surse de finanțare.
Recomandate
Guvernul pregătește reluarea „Creditului Fermierului”, cu subvenție la dobândă și garanții de până la 80% , iar sprijinul maxim ar urma să fie de 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) sau, alternativ, 70% din costurile suplimentare generate de scumpirea motorinei, potrivit AgroInfo . Vicepremierul Tanczos Barna , ministrul interimar al Agriculturii, a anunțat că a fost pregătit un proiect de Ordonanță de Urgență pentru reluarea instrumentului de finanțare folosit anterior în perioada „cadrului temporar Ucraina”. Mecanismul vizează reducerea costului creditării prin acoperirea dobânzii, inclusiv a componentei legate de ROBOR (indice de referință folosit la creditele în lei). „Am pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru a relua creditul fermierului (…) prin care acordăm subvenţie pentru acoperirea dobânzii, ROBOR-ului. Vin în sprijinul schemei şi fondurile de garantare.” Cum ar urma să funcționeze sprijinul Conform declarațiilor citate, schema ar include și garanții acordate prin fondurile de garantare, în limita a 80% din suma împrumutată. Plafonul maxim al sprijinului este prezentat în două variante, între care fermierul ar urma să poată alege: 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei); sau 70% din totalul costurilor suplimentare generate de creșterea prețului la motorină. De ce contează pentru ferme Reluarea programului ar reduce presiunea financiară asupra fermierilor care se împrumută în lei, într-un context în care costul finanțării este influențat direct de ROBOR, iar cheltuielile cu combustibilul rămân un element major în costurile de producție, mai ales în lucrările mecanizate. Ce urmează În material este menționat că există un proiect de Ordonanță de Urgență pregătit pentru reluarea schemei. AgroInfo nu oferă detalii despre calendarul adoptării sau despre condițiile concrete de eligibilitate, astfel că acestea rămân de confirmat odată cu publicarea formei finale a actului normativ. [...]
Comisia Europeană pregătește un pachet de câteva sute de milioane de euro pentru fermieri , după ce scumpirea îngrășămintelor riscă să împingă în sus costurile de producție și, cu întârziere, prețurile alimentelor, potrivit Ziarul Financiar . Măsurile vin pe fondul unor noi tensiuni în lanțurile de aprovizionare și al dependenței ridicate a UE de importuri. Prețurile îngrășămintelor au rămas peste nivelurile de dinainte de 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia și scumpirea gazelor, iar situația s-a agravat odată cu conflictul din Orientul Mijlociu și închiderea strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează în mod normal 30% din îngrășămintele lumii. În 2024, îngrășămintele erau cu 60% mai scumpe decât în 2020, iar „astăzi” sunt cu 70% mai scumpe decât în 2024, conform articolului. Ce conține intervenția UE: bani, flexibilitate în PAC și opțiuni de stocare Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru a ajuta fermierii să facă față noilor creșteri de prețuri la îngrășăminte, într-un moment în care, pe de altă parte, prețurile la cereale sunt scăzute. În apropierea verii, când fermierii decid ce vor planta în toamnă, combinația dintre inputuri mai scumpe și venituri potențial mai mici poate duce la reducerea suprafețelor cultivate. În iunie, Comisia ar urma să pună pe masă: un pachet de „câteva sute de milioane de euro” pentru agricultori, finanțat inclusiv din „rezerva agricolă” a bugetului comunitar, unde au rămas 200 de milioane de euro pentru 2026; vor fi adăugate și alte fonduri, fără o valoare precizată în această etapă; un pachet de măsuri de modificare a Politicii Agricole Comune (PAC), pentru mai multă flexibilitate a statelor membre în utilizarea ajutoarelor și pentru plăți în avans din PAC. Pe termen mai lung, Bruxelles-ul ia în calcul și măsuri de pregătire a aprovizionării, inclusiv stocuri sezoniere/minime și, eventual, achiziții comune de îngrășăminte. Miza economică: costuri de producție mai mari și risc de transmitere în prețurile alimentelor Comisia nu indică un efect imediat de tip domino asupra prețurilor alimentelor, dar avertizează că acesta s-ar putea vedea până la finalul anului, pe măsură ce fermierii epuizează stocurile cumpărate anterior. În paralel, Comisia a exclus suspendarea taxei la frontieră pe carbon pentru îngrășăminte (în vigoare de la 1 ianuarie), argumentând că o astfel de decizie ar fi contraproductivă și ar putea crea presiune pentru tratament preferențial și în alte sectoare poluante. Fermierii se tem, însă, că prin această taxă plătesc indirect factura pentru costurile mai mari la îngrășăminte, potrivit Euronews (menționată în articol). România: dependență de importuri și presiune pe costul cerealelor Pentru România, problema are o traducere directă în costuri: țara importă mai mult de jumătate din îngrășămintele folosite în agricultură, iar acestea reprezintă 20–30% din costul de producție al cerealelor, notează ZF. Pe plan local, Chimcomplex întâmpină probleme, iar Azomureș – rămas cel mai mare producător de îngrășăminte din țară și singurul combinat – este în curs de a fi cumpărat de Romgaz, conform articolului. [...]
Producția de miere din 2026 riscă să scadă , pe fondul perioadelor reci și al lipsei florilor, ceea ce poate pune presiune pe veniturile apicultorilor și pe oferta din piață, potrivit Digi24 . Președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA) , Răzvan Coman , spune că familiile de albine au ieșit din iarnă „în condiții bune”, dar evoluția din primăvară a fost frânată de lipsa florilor și de vremea nefavorabilă. În sudul țării, inclusiv în zona Calafat, salcâmul ar fi înflorit mai devreme și „a mers binișor”, însă zilele cu vânt, ploaie și nori au redus ieșirile albinelor din stup. „Suntem la mâna naturii, până când nu se termină culesul la floare (floarea soarelui n.r.) și nu avem mierea pe care putem să le-o luăm (...) Practic o să fie un gol acum după salcâm până când înflorește teiul.” Impact economic: risc de producție mai mică într-o piață deja sub potențial Datele ACA indică aproximativ 30.000 de apicultori și circa 1,6 milioane de familii de albine în România, însă organizația avertizează că estimările sunt „greu de” făcut cu precizie după pierderile semnificative din anul anterior. În același timp, sectorul vine după câțiva ani în care România a produs sub 70% din producția medie anuală, estimată la circa 22.000 de tone. Pe partea de cerere, consumul intern rămâne redus, sub un kilogram de miere pe cap de locuitor pe an, fără creșteri semnificative în ultimii ani. Ce se vede în teren: „gol” între salcâm și tei Din perspectiva apicultorilor, problema imediată este o perioadă de pauză între culesul la salcâm și înflorirea teiului, interval care poate afecta continuitatea producției și planificarea recoltării. Coman atrage atenția că, în lipsa unei producții suficiente, apicultorii sunt limitați inclusiv în câtă miere pot extrage fără a afecta rezervele necesare familiilor de albine. Informațiile sunt relatate de Digi24 pe baza declarațiilor pentru Agerpres . [...]
Proiectul pentru subvenția de 15 euro (aprox. 75 lei) pe familia de albine a trecut de Comisia de Agricultură din Camera Deputaților , un pas care apropie apicultorii de o schemă de ajutor de stat pe trei ani, dar care mai are nevoie de votul final în plen și de promulgare, potrivit Agrointel . Inițiativa a fost anunțată de Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, care a precizat că proiectul de lege privind acordarea subvenției a fost votat în Comisie. Dacă va deveni lege, sprijinul ar urma să se aplice în perioada 2026–2028. Ce acoperă sprijinul și de ce contează pentru costurile apicultorilor În argumentația prezentată, Ciunt susține că intervențiile dedicate sectorului apicol din Planul Național Strategic (PNS) nu acoperă cheltuielile cu hrana familiilor de albine, costuri pe care le descrie drept esențiale pentru menținerea viabilității stupilor în perioadele fără cules. În același context, el indică o creștere a necesarului de hrană suplimentară în ultimii ani, pe fondul reducerii resurselor melifere naturale, ceea ce ar fi împins în sus costurile apicultorilor. Traseul legislativ: ce mai lipsește ca să intre în vigoare Pentru a deveni aplicabilă, propunerea trebuie să treacă de votul Camerei Deputaților (for decizional), apoi să fie promulgată de președintele Nicușor Dan și publicată în Monitorul Oficial. Nu este singura inițiativă: și un proiect AUR a trecut de Comisie Publicația notează că există și o inițiativă legislativă depusă anterior, inițiată de AUR, tot pentru un sprijin anual de 15 euro pe familia de albine. Deputatul AUR Călin Mătieș a anunțat, la rândul său, că pe 12 mai proiectul AUR a trecut de Comisia de Agricultură, vizând o schemă temporară de ajutor de stat pentru o perioadă de trei ani. În acest moment, informația confirmată este aprobarea în Comisie; nivelul final al sprijinului și aplicarea efectivă depind de votul din plen și de pașii formali ulteriori. [...]
Al Dahra Agriculture România și-a triplat pierderea la 77 milioane lei , în condițiile în care afacerile au scăzut cu 11% anul trecut, la circa 927 milioane lei, potrivit datelor financiare citate de Economica . Evoluția pune presiune pe operațiunile locale ale celui mai mare trader de cereale din Orientul Mijlociu și vine pe fondul intenției anunțate de grup de a se retrage din comerțul cu cereale din România. Compania, parte din Al Ain Holding, controlat de șeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan , și-a adâncit pierderile de peste trei ori într-un an: de la minus 22 milioane lei la minus 77 milioane lei, conform aceleiași surse. Ce face Al Dahra în România și de ce contează Prin Al Dahra Agriculture, grupul derulează operațiuni comerciale locale, în principal prin comercializarea recoltelor produse de Agricost, compania care administrează Insula Mare a Brăilei – cea mai mare fermă agricolă din Uniunea Europeană, cumpărată în 2018. Insula Mare a Brăilei este operată prin 29 de ferme vegetale interconectate, pe o suprafață compactă de 56.000 de hectare, cu acces la Dunăre. Exploatația produce anual peste 500.000 de tone de cereale, din culturi precum grâu, orz, soia, floarea-soarelui și porumb. Retragerea din trading, pe o piață de export de circa 4 miliarde euro Gigantul Al Dahra a anunțat la finalul anului trecut că se va retrage din comerțul cu cereale din România, o piață în care exporturile anuale sunt de circa 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), potrivit Bloomberg, citat de Digi24. Subvențiile pentru Insula Mare a Brăilei, sub semnul întrebării la Bruxelles Subvențiile încasate pentru cea mai mare fermă din UE au ridicat semne de întrebare la Bruxelles, iar politicienii vor să plafoneze ajutoarele în agricultură începând cu 2028, mai notează publicația. În acest context, Agricost ar fi încasat în 2024 subvenții de 10,5 milioane de euro (aprox. 52,5 milioane lei), potrivit France Info. Compania este prezentată ca fiind constant pe primul loc în clasamentul APIA al celor mai mari beneficiari de subvenții, având cea mai mare suprafață exploatată. [...]
Organizațiile de irigații au început să primească de azi banii pentru energia din 2025 , după ce, în unele zone, fermierii au pornit irigațiile încă de la finalul lui aprilie pe baza unor înțelegeri temporare cu furnizorii de energie, în așteptarea deblocării subvențiilor, potrivit Agrointel . În județul Galați, Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) Vânători a încasat marți, 19 mai, sumele aferente decontării cheltuielilor cu energia electrică utilizată pentru irigații în anul 2025, a declarat pentru publicație Roxana Murgu, secretar general al organizației. Aceasta a spus că irigarea culturilor a fost începută în aprilie, pe fondul lipsei precipitațiilor, pentru a evita compromiterea sezonului. Presiune pe cash-flow: irigații „pe datorie” până la intrarea subvenției Conform declarațiilor citate, în zonă s-a irigat din finalul lunii aprilie în baza unor înțelegeri cu furnizorii de energie, în condițiile în care plata subvențiilor întârzia. „Dacă nu porneam, sezonul era compromis”, a explicat Roxana Murgu, în contextul unei perioade anticipate ca fiind caldă și secetoasă. Primele solicitări de apă au vizat legumele, dar ulterior au intrat la irigat și culturi de cereale, precum grâul și orzul. În zona menționată, suprafața de legume este de circa 800 de hectare, cu accent pe culturi precum morcovul, ceapa și cartoful, potrivit aceleiași surse. Ce acoperă banii intrați acum și de ce contează Roxana Murgu a precizat că plățile au fost încasate integral și că ele reprezintă aproximativ 50% din valoarea facturilor din 2025 pentru energia utilizată la irigații. În lipsa acestor sume, fermierii ar fi avut dificultăți majore în acoperirea costurilor, a mai spus ea. „Noi am rămas cu restanțe relativ mici, în jur de 10% din facturi, și era clar că le putem acoperi odată cu subvenția. De astăzi au intrat banii integral (...)” Totodată, reprezentanta OUAI a atras atenția că ajutorul de stat ar trebui acordat și în acest an, pe fondul scumpirilor la motorină și îngrășăminte, menționate ca fiind, în unele cazuri, de până la 30% într-un interval scurt, în timp ce prețurile cerealelor au rămas „relativ stabile”, conform declarațiilor citate. [...]
