Știri
Știri din categoria Agricultură
Al Dahra Agriculture România și-a triplat pierderea la 77 milioane lei, în condițiile în care afacerile au scăzut cu 11% anul trecut, la circa 927 milioane lei, potrivit datelor financiare citate de Economica. Evoluția pune presiune pe operațiunile locale ale celui mai mare trader de cereale din Orientul Mijlociu și vine pe fondul intenției anunțate de grup de a se retrage din comerțul cu cereale din România.
Compania, parte din Al Ain Holding, controlat de șeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan, și-a adâncit pierderile de peste trei ori într-un an: de la minus 22 milioane lei la minus 77 milioane lei, conform aceleiași surse.
Prin Al Dahra Agriculture, grupul derulează operațiuni comerciale locale, în principal prin comercializarea recoltelor produse de Agricost, compania care administrează Insula Mare a Brăilei – cea mai mare fermă agricolă din Uniunea Europeană, cumpărată în 2018.
Insula Mare a Brăilei este operată prin 29 de ferme vegetale interconectate, pe o suprafață compactă de 56.000 de hectare, cu acces la Dunăre. Exploatația produce anual peste 500.000 de tone de cereale, din culturi precum grâu, orz, soia, floarea-soarelui și porumb.
Gigantul Al Dahra a anunțat la finalul anului trecut că se va retrage din comerțul cu cereale din România, o piață în care exporturile anuale sunt de circa 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei), potrivit Bloomberg, citat de Digi24.
Subvențiile încasate pentru cea mai mare fermă din UE au ridicat semne de întrebare la Bruxelles, iar politicienii vor să plafoneze ajutoarele în agricultură începând cu 2028, mai notează publicația.
În acest context, Agricost ar fi încasat în 2024 subvenții de 10,5 milioane de euro (aprox. 52,5 milioane lei), potrivit France Info. Compania este prezentată ca fiind constant pe primul loc în clasamentul APIA al celor mai mari beneficiari de subvenții, având cea mai mare suprafață exploatată.
Recomandate
Proiectul pentru subvenția de 15 euro (aprox. 75 lei) pe familia de albine a trecut de Comisia de Agricultură din Camera Deputaților , un pas care apropie apicultorii de o schemă de ajutor de stat pe trei ani, dar care mai are nevoie de votul final în plen și de promulgare, potrivit Agrointel . Inițiativa a fost anunțată de Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, care a precizat că proiectul de lege privind acordarea subvenției a fost votat în Comisie. Dacă va deveni lege, sprijinul ar urma să se aplice în perioada 2026–2028. Ce acoperă sprijinul și de ce contează pentru costurile apicultorilor În argumentația prezentată, Ciunt susține că intervențiile dedicate sectorului apicol din Planul Național Strategic (PNS) nu acoperă cheltuielile cu hrana familiilor de albine, costuri pe care le descrie drept esențiale pentru menținerea viabilității stupilor în perioadele fără cules. În același context, el indică o creștere a necesarului de hrană suplimentară în ultimii ani, pe fondul reducerii resurselor melifere naturale, ceea ce ar fi împins în sus costurile apicultorilor. Traseul legislativ: ce mai lipsește ca să intre în vigoare Pentru a deveni aplicabilă, propunerea trebuie să treacă de votul Camerei Deputaților (for decizional), apoi să fie promulgată de președintele Nicușor Dan și publicată în Monitorul Oficial. Nu este singura inițiativă: și un proiect AUR a trecut de Comisie Publicația notează că există și o inițiativă legislativă depusă anterior, inițiată de AUR, tot pentru un sprijin anual de 15 euro pe familia de albine. Deputatul AUR Călin Mătieș a anunțat, la rândul său, că pe 12 mai proiectul AUR a trecut de Comisia de Agricultură, vizând o schemă temporară de ajutor de stat pentru o perioadă de trei ani. În acest moment, informația confirmată este aprobarea în Comisie; nivelul final al sprijinului și aplicarea efectivă depind de votul din plen și de pașii formali ulteriori. [...]
Organizațiile de irigații au început să primească de azi banii pentru energia din 2025 , după ce, în unele zone, fermierii au pornit irigațiile încă de la finalul lui aprilie pe baza unor înțelegeri temporare cu furnizorii de energie, în așteptarea deblocării subvențiilor, potrivit Agrointel . În județul Galați, Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) Vânători a încasat marți, 19 mai, sumele aferente decontării cheltuielilor cu energia electrică utilizată pentru irigații în anul 2025, a declarat pentru publicație Roxana Murgu, secretar general al organizației. Aceasta a spus că irigarea culturilor a fost începută în aprilie, pe fondul lipsei precipitațiilor, pentru a evita compromiterea sezonului. Presiune pe cash-flow: irigații „pe datorie” până la intrarea subvenției Conform declarațiilor citate, în zonă s-a irigat din finalul lunii aprilie în baza unor înțelegeri cu furnizorii de energie, în condițiile în care plata subvențiilor întârzia. „Dacă nu porneam, sezonul era compromis”, a explicat Roxana Murgu, în contextul unei perioade anticipate ca fiind caldă și secetoasă. Primele solicitări de apă au vizat legumele, dar ulterior au intrat la irigat și culturi de cereale, precum grâul și orzul. În zona menționată, suprafața de legume este de circa 800 de hectare, cu accent pe culturi precum morcovul, ceapa și cartoful, potrivit aceleiași surse. Ce acoperă banii intrați acum și de ce contează Roxana Murgu a precizat că plățile au fost încasate integral și că ele reprezintă aproximativ 50% din valoarea facturilor din 2025 pentru energia utilizată la irigații. În lipsa acestor sume, fermierii ar fi avut dificultăți majore în acoperirea costurilor, a mai spus ea. „Noi am rămas cu restanțe relativ mici, în jur de 10% din facturi, și era clar că le putem acoperi odată cu subvenția. De astăzi au intrat banii integral (...)” Totodată, reprezentanta OUAI a atras atenția că ajutorul de stat ar trebui acordat și în acest an, pe fondul scumpirilor la motorină și îngrășăminte, menționate ca fiind, în unele cazuri, de până la 30% într-un interval scurt, în timp ce prețurile cerealelor au rămas „relativ stabile”, conform declarațiilor citate. [...]
Comisia Europeană pregătește schimbări de reguli pentru a crește folosirea gunoiului de grajd și a deșeurilor agricole ca îngrășăminte , într-un efort de a reduce dependența UE de fertilizanții produși cu gaze importate și de a limita presiunea asupra prețurilor la alimente, potrivit HotNews , care citează o analiză Politico . Planul de „consolidare a aprovizionării Europei”, care ar urma să fie prezentat marți, vine pe fondul crizei îngrășămintelor declanșate de conflictul din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Ormuz . În acest context, analiștii anticipează noi creșteri ale prețurilor alimentelor, alimentate de scumpirea îngrășămintelor și de lipsa, deocamdată, a unui plan de pace între SUA și Iran care să ducă la redeschiderea strâmtorii. De ce contează: îngrășămintele s-au scumpit, iar costurile se transferă în mâncare Europa își produce cea mai mare parte a fertilizanților folosind gaze importate. După închiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile gazelor au crescut, iar piețele globale ale îngrășămintelor s-au tensionat, împingând prețurile cu aproximativ 70% peste nivelurile din 2024, potrivit informațiilor citate. Politico avertizează că documentul, în forma văzută de publicație, oferă prea puține soluții care să-i ajute „din această toamnă” pe fermierii afectați de explozia costurilor sau să-i protejeze pe consumatori de o „bombă cu ceas” a prețurilor, preconizată pentru anul viitor. Ce măsuri are în vedere Bruxelles-ul: reciclarea gunoiului de grajd și a „digestatului” În lipsa unor intervenții rapide, Bruxelles-ul mizează pe instrumente pe termen lung, care pot avea nevoie de ani pentru a produce efecte. Direcția principală este un traseu de reglementare menit să reducă dependența de îngrășăminte derivate din combustibili fosili importați. Concret, planul ar urma să modifice mai multe reguli existente, inclusiv prevederi din Directiva UE privind nitrații. Acestea permit deja, în anumite regiuni unde poluarea apei este o problemă, utilizarea azotului extras din gunoi de grajd astfel încât fermierii să poată depăși limitele impuse în mod normal de UE. Extinderea vizată ar include și „digestatul” – produs secundar rezultat din producția de biogaz, obținut prin descompunerea gunoiului de grajd și a altor deșeuri organice. Reacția fermierilor și a eurodeputaților: cer măsuri rapide, nu doar „foi de parcurs” Nemulțumirea principală a sectorului agricol este că planul nu răspunde suficient de repede la creșterea costurilor. Veronika Vrecionová, care conduce Comisia pentru agricultură din Parlamentul European, spune că fermierii așteptau măsuri mai ferme: „Foile de parcurs nu plătesc facturile. Fermierii au nevoie de acțiuni, nu de intenții.” Un mesaj similar vine de la organizațiile agricole. José María Castilla, reprezentant al ASAJA (cea mai mare organizație a fermierilor din Spania), avertizează că problema depășește nivelul prețurilor: „Actuala criză nu este doar despre prețuri, ci și despre autonomie strategică, securitate alimentară și supraviețuirea agriculturii europene.” În același timp, există și rezerve privind limitele soluției bazate pe gunoi de grajd. Eurodeputatul Herbert Dorfmann (Comisia AGRI) susține că acesta poate fi parte din răspuns, dar nu poate înlocui fertilizanții pe bază de uree și azot: „Gunoiul de grajd poate contribui, dar nu poate înlocui niciodată fertilizanții pe bază de uree și pe bază de azot.” Dinspre zona ecologistă, eurodeputatul austriac Thomas Waitz consideră că executivul european nu merge suficient de departe în reducerea dependenței de îngrășăminte pe bază de combustibili fosili: „Continuăm să vorbim despre crize – energetică, alimentară, geopolitică – dar ignorăm cauza principală: dependența noastră de îngrășăminte pe bază de combustibili fosili.” Ce urmează Documentul Comisiei ar urma să fie prezentat marți, însă, potrivit informațiilor citate de Politico, accentul rămâne pe schimbări de reglementare cu efecte lente, în timp ce presiunea pe costurile fermierilor și riscul de scumpiri la alimente sunt descrise ca fiind imediate. [...]
APIA a virat peste 15,6 milioane de lei pentru ajutorul de stat din zootehnie , bani care intră în circuitul economic al sectorului prin decontarea serviciilor de ameliorare a raselor, potrivit AGRO TV . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că plata a fost făcută prin Centrele Județene și vizează ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase). Sumele acoperă cererile de plată aferente serviciilor prestate în trimestrele III și IV din 2025, precum și în luna ianuarie 2026. Valoarea totală achitată este de 15.685.401,75 lei , finanțarea fiind asigurată de la bugetul de stat , prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale , pentru solicitanții care au accesat această formă de sprijin. Schema de ajutor este acordată în baza OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare. Publicația notează că informațiile provin dintr-un comunicat al APIA transmis marți redacției. [...]
Micii fermieri persoane fizice ar putea scăpa de obligativitatea e-Factura , după ce un amendament susținut de Ministerul Finanțelor a fost adoptat pe 18 mai în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților , potrivit Agrointel . Miza este una de reglementare și operare: reducerea birocrației pentru activități agricole de mică amploare, fără renunțarea la obiectivele de digitalizare fiscală. Amendamentul modifică OUG nr. 120/2021 privind sistemul național RO e-Factura și, conform Ministerului Finanțelor, a fost susținut de toți membrii comisiei. Ministerul argumentează că schimbarea urmărește să evite „sarcini administrative disproporționate” pentru persoane fizice sau activități economice mici, menținând în același timp direcția de transparență și trasabilitate fiscală. Cine ar fi exceptat și ce se schimbă în practică Potrivit formei adoptate în comisie, sunt vizate mai multe categorii, inclusiv persoanele fizice cu venituri din activități agricole. Principalele modificări menționate sunt: eliminarea obligativității utilizării RO e-Factura pentru persoanele fizice identificate fiscal prin CNP; utilizarea ar rămâne opțională; exceptarea agricultorilor persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori, pe motiv că folosesc deja carnete de comercializare care asigură trasabilitatea și includ informațiile obligatorii din factură; exceptarea institutelor și centrelor culturale străine care funcționează în România pe baza unor acorduri interguvernamentale, invocând dificultăți tehnice și administrative legate de lipsa codului de identificare fiscală; introducerea posibilității de radiere din registrele RO e-Factura pentru cei care nu mai au obligația sau nu mai doresc să folosească sistemul. Poziția Ministerului Finanțelor și ce urmează Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a justificat schimbarea prin nevoia de proporționalitate a obligațiilor administrative pentru cei care își declară veniturile corect, în paralel cu continuarea digitalizării ANAF. „Statul trebuie să fie ferm acolo unde există evaziune, dar rezonabil și predictibil cu oamenii care își declară corect veniturile. Digitalizarea ANAF și modernizarea administrației fiscale rămân priorități clare, însă aceste reforme trebuie să însemne simplificare și mai puțină birocrație, nu obligații disproporționate pentru persoane care nu desfășoară activitate economică în sens comercial.” În forma prezentată, amendamentul este un pas în procesul legislativ, după adoptarea în comisia de specialitate; materialul nu oferă un calendar pentru aplicare și nici forma finală a textului după parcursul parlamentar. Ministerul Finanțelor indică, însă, că extinderea instrumentelor electronice și dezvoltarea sistemelor digitale ale ANAF vor continua, concomitent cu ajustarea cadrului fiscal la „realitățile economice și sociale”. [...]
România a avut cea mai mare scumpire a îngrășămintelor din UE la final de 2025 , un semnal de presiune pe costurile din agricultură într-un moment în care prețurile reîncep să urce la nivel european. Potrivit Agerpres , care citează date Eurostat , prețul mediu al îngrășămintelor și amelioratorilor de sol în Uniunea Europeană a crescut cu 8% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul IV 2024. În rândul statelor membre, România a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la îngrășăminte: +16,8% . Următoarele în clasament au fost Irlanda ( +15,3% ) și Țările de Jos ( +12,1% ). Cum arată tabloul în UE În ultimul trimestru din 2025, scumpiri au fost consemnate în 24 din cele 27 de state membre. Scăderi au apărut doar în: Bulgaria: -6,1% Croația: -0,2% Lituania: -0,2% Context: după doi ani de scăderi, prețurile au urcat din nou Eurostat arată că prețurile la îngrășăminte din UE au crescut puternic în 2021 și 2022, apoi au scăzut în 2023 și 2024. În 2025, trendul s-a inversat, cu creșteri timp de patru trimestre consecutive . Ce urmează: sprijin european pentru fermieri În același context, Uniunea Europeană se pregătește să anunțe eliberarea de fonduri pentru a ajuta fermierii să facă față scumpirilor, fenomen care, potrivit informațiilor citate, s-a agravat după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu. Organizațiile fermierilor au planificat și un miting în fața Parlamentului European de la Strasbourg, unde este așteptată prezentarea planului de acțiune al executivului comunitar. [...]
