Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii din Austria au avut în 2024 o creditare medie de 5.576 dolari/hectar, față de 576 dolari/hectar în România, potrivit Ziarul Financiar, care citează o analiză realizată pe baza datelor Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) și ale BNR.
Statistica se referă la 2024, ultimul an pentru care sunt disponibile date comparabile în mai multe state. În România, volumul creditelor noi rămâne redus față de alte economii europene: media din 2024 este de trei ori sub media Uniunii Europene și de cinci-șase ori sub nivelurile din Europa de Vest, conform analizei ZF.
Diferența este cea mai vizibilă în comparația cu Austria, unde nivelul creditării este de circa zece ori mai mare, deși pe ambele piețe operează grupuri bancare similare, inclusiv Erste (care controlează BCR) și Raiffeisen Bank, notează publicația.
La nivel de sold, în Austria creditele acordate agriculturii, silviculturii și pescuitului au ajuns la 14,5 miliarde de dolari în 2024, în creștere de la 3,5 miliarde de dolari în anul precedent, conform datelor FAO. În România, soldul creditelor pentru același sector a urcat la 33,3 miliarde de lei în 2024 (echivalentul a 7,24 miliarde de dolari), ceea ce înseamnă aproximativ jumătate din nivelul raportat de Austria.
Recomandate
Ministrul interimar al Agriculturii spune că alimentarea cu motorină nu e o problemă de stoc, ci de livrare , iar companiile furnizoare trebuie să evite sincopele care pot bloca fermierii în plină activitate, potrivit TVR Info . Tanczos Barna a declarat, marți, într-o conferință de presă, că în România „nu există criză de motorină”, însă au apărut „situații punctuale” generate de disfuncționalități logistice, adică întârzieri în livrarea combustibilului către anumite stații. Ce înseamnă „probleme punctuale” și de ce contează pentru agricultură Ministrul a spus că a discutat cu furnizorii de motorină și le-a cerut să asigure logistica și alimentarea la timp a stațiilor, astfel încât fermierii să nu ajungă în situația de a nu avea de unde să alimenteze. Potrivit declarațiilor sale (citate de Agerpres ), în ultimele zile au existat zone în care „pe o rază de 50 km nu se găsea motorină”, context în care astfel de blocaje devin o problemă operațională directă pentru activitățile agricole. De unde apar sincopele: logistică și comportamentul consumatorilor Tanczos a legat episoadele de lipsă temporară de presiunea apărută pe unele stații, inclusiv pe fondul variațiilor de preț, care pot determina consumatorii să alimenteze cantități mai mari decât de obicei sau să se reorienteze către stațiile cu preț mai mic. În concluzie, mesajul ministerului este că problema ține de „livrarea la timp” în punctele unde cererea crește brusc, nu de o lipsă generală de motorină la nivel național. [...]
România ar urma să înceapă exporturi agroalimentare în China în cel mult două luni , după semnarea unor protocoale care deschid accesul pe una dintre cele mai mari piețe de consum din lume, potrivit Antena 3 . Miza economică este extinderea canalelor de vânzare pentru fermieri și procesatori, într-un moment în care accesul la piețe externe poate stabiliza cererea și prețurile pentru producția internă. Ministrul demisionar al Agriculturii, Florin Barbu , a declarat la prezentarea bilanțului de final de mandat că exporturile ar urma să înceapă „în maximum două luni”, iar primele produse vizate sunt cerealele, carnea de pui și produsele acvatice. Ce produse intră primele și ce urmează Pe lista inițială menționată de Barbu intră: cereale; carne de pui; produse acvatice. În paralel, România poartă negocieri „inclusiv pentru produse procesate din porc”, a mai spus fostul demnitar, indicând o posibilă extindere către produse cu un grad mai mare de procesare. De ce contează pentru companii: accesul e deschis, integrarea abia începe Barbu a susținut că „deja au venit aceste contracte”, însă a avertizat că „acum începe greul”, în sensul integrării procesatorilor români pe piața chineză. Practic, după etapa de acorduri și protocoale, urmează partea operațională: livrări, conformare la cerințe și construirea de relații comerciale stabile. Context: memorandum semnat în martie și schimbare la conducerea ministerului Fostul ministru anunțase încă de la începutul lunii martie semnarea unui Memorandum de Înțelegere cu partea chineză pentru accesul produselor românești pe această piață. Totodată, Ministerul Agriculturii va fi condus interimar de vicepremierul Tanczos Barna , după demisia lui Florin Barbu. [...]
România cere reguli comune în UE pentru a reduce diferențele de subvenții pe hectar și susține continuarea „convergenței externe” a plăților directe, astfel încât sprijinul pe venit să nu mai varieze semnificativ între statele membre, potrivit AgroInfo . Poziția a fost prezentată de secretarul de stat Emil Dumitru la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish) , desfășurată luni, 27 aprilie 2026, la Luxemburg. Din delegație a făcut parte și Daniela Rebega, director general al DGDR AM PNDR și PS. Miza: convergența subvențiilor și condiții egale de concurență În intervenția sa, Emil Dumitru a spus că sprijinul pe venit ar trebui să se bazeze pe reguli comune aplicabile tuturor statelor membre, pentru a asigura condiții echitabile de concurență în Uniunea Europeană și pentru a elimina disparitățile dintre plățile pe hectar. „România a susținut constant reducerea decalajelor privind sprijinul pe hectar și menține poziția fermă pentru continuarea convergenței externe.” Totodată, oficialul a cerut flexibilitate în stabilirea politicilor de finanțare, în funcție de specificul național, structura agriculturii, condițiile economice și riscurile cu care se confruntă fermierii. Ce tip de direcționare a sprijinului invocă România Potrivit declarației citate, flexibilitatea ar trebui să permită orientarea sprijinului către: ferme relevante, inclusiv ferme integrate vegetal–zootehnic; reînnoirea generațiilor; prioritizarea anumitor sectoare, în funcție de nevoile identificate. Contextul discuțiilor: PAC post-2027 și piața agricolă Reuniunea a inclus și dezbateri privind propunerile pentru Politica Agricolă Comună (PAC) post-2027, cu accent pe opțiunile de proiectare a sprijinului pentru venit. Pe agendă a fost și situația pieței agricole, inclusiv în contextul invadării Ucrainei de către Federația Rusă, subiect descris ca recurent în Consiliu. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale asigură participarea României la lucrările Consiliului, susținând interesele țării în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, mai notează publicația. [...]
România cere ca plățile directe din viitoarea Politică Agricolă Comună să reducă în continuare diferențele dintre state , mizând pe „convergența externă” a subvențiilor pe hectar după 2027, potrivit Economica . Miza este una de venituri pentru fermieri și de competitivitate: reguli comune și condiții comparabile de concurență în UE, cu diminuarea disparităților dintre nivelurile de sprijin. Poziția a fost prezentată de secretarul de stat Emil Dumitru la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), desfășurată luni, 27 aprilie, la Luxemburg, unde a participat și Daniela Rebega, director general în cadrul Direcției Generale Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală și Planul Strategic. Ce urmărește România în negocierile pentru PAC post-2027 În discuțiile despre propunerile privind Politica Agricolă Comună post-2027 , cu accent pe opțiunile de concepere a sprijinului pentru venit, Emil Dumitru a susținut că sprijinul trebuie să se bazeze pe reguli comune aplicabile tuturor statelor membre, astfel încât să asigure condiții echitabile de concurență și să elimine disparitățile. În același timp, România cere și flexibilitate în stabilirea politicilor de finanțare, în funcție de specificul național, structura agriculturii, condițiile economice și riscurile cu care se confruntă fermierii. „România a susţinut constant reducerea decalajelor privind sprijinul pe hectar şi menţine poziţia fermă pentru continuarea convergenţei externe. Totodată trebuie să dispunem de flexibilitate în stabilirea politicilor de finanţare, în funcţie de specificul naţional, structura agriculturii, condiţiile economice şi riscurile cu care se confruntă fermierii. Flexibilitatea trebuie să permită direcţionarea sprijinului către tipuri de ferme relevante, cum ar fi fermele integrate vegetal – zootehnic, sprijinirea reînnoirii generaţiilor şi prioritizarea anumitor sectoare, în funcţie de nevoile identificate.” Implicații: venituri și direcționarea subvențiilor Din perspectiva impactului economic, continuarea convergenței externe ar însemna menținerea presiunii politice pentru reducerea diferențelor de sprijin pe hectar între statele membre, ceea ce poate influența direct nivelul plăților primite de fermierii români în următorul cadru PAC. Pe componenta operațională, solicitarea de flexibilitate ar permite, potrivit poziției exprimate, o direcționare mai țintită a sprijinului, inclusiv către: ferme integrate vegetal–zootehnic; reînnoirea generațiilor în agricultură; anumite sectoare prioritizate în funcție de nevoile identificate. Contextul din Consiliu: piața agricolă și riscurile regionale Pe agenda reuniunii au fost și discuții despre situația pieței agricole, în special în contextul invadării Ucrainei de către Federația Rusă, subiect descris ca recurent pe ordinea de zi a Consiliului. Totodată, oficialii europeni au avut un schimb de opinii, după o prezentare a Comisiei Europene, privind importanța strategică a agriculturii și a gestionării durabile a pădurilor pentru prevenirea incendiilor forestiere și creșterea rezilienței. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale afirmă, în comunicatul citat, că participă la lucrările Consiliului pentru a susține interesele României în agricultură și dezvoltare rurală. [...]
Guvernul a trecut la aprobarea plafoanelor pentru ANT, iar raportul MADR publicat în Monitorul Oficial fixează subvențiile „prioritare la plată” în 2026 , ceea ce pune presiune pe calendarul efectiv al plăților către fermieri și crescătorii de animale, potrivit AgroInfo . Un raport al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) , publicat în Monitorul Oficial, include lista subvențiilor considerate prioritare la plată în acest an. În paralel, proiectele de acte normative necesare pentru aprobarea acestor ajutoare sunt „pe masa Guvernului”, conform aceleiași surse. Ce s-a decis deja: plafoanele pentru ANT Din lista menționată în raportul MADR, Guvernul a aprobat în această săptămână hotărârea privind plafoanele alocate pentru plata ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) în: sectorul vegetal; sectorul zootehnic. ANT (ajutoare naționale tranzitorii) sunt scheme de sprijin finanțate de la bugetul național, acordate pentru a susține anumite sectoare agricole. De ce contează pentru fermieri și crescători Aprobarea plafoanelor este un pas operațional necesar pentru derularea plăților, însă materialul nu precizează ce subvenții intră concret pe lista „prioritară” și nici un calendar sau sume pe beneficiar. Informația certă din raport, așa cum este redată, este că lista există și că o parte din măsuri (plafoanele ANT) au intrat deja în circuitul de aprobare/decizie. În lipsa detaliilor din documentul citat, rămâne de urmărit ce alte acte normative vor fi adoptate de Guvern pentru restul ajutoarelor incluse în lista de priorități. [...]
Schimbarea conducerii APIA vine în plină perioadă de lucru cu fermierii , după ce directorul general Gabriela Nicoleta Andrei și-a anunțat încheierea mandatului, iar la conducerea agenției revine Adrian Pintea, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, potrivit AgroInfo . Anunțul este relevant operațional pentru fermieri și crescătorii de animale deoarece APIA gestionează plăți și proceduri administrative care depind de continuitatea decizională și de ritmul intern al instituției, mai ales în perioadele cu volum mare de dosare. În mesajul publicat odată cu plecarea, Gabriela Nicoleta Andrei le-a mulțumit fermierilor pentru „încredere” și „răbdarea demonstrată în fața provocărilor administrative”, subliniind rolul muncii din agricultură pentru „echilibrul unei întregi economii”. Ea a transmis și un mesaj către echipa APIA, pe care o descrie drept „profesioniști dedicați”. „Îmi doresc ca APIA să rămână o instituție stabilă, echilibrată și orientată către nevoile reale ale fermierilor, indiferent de contextul în care își desfășoară activitatea.” Despre succesor, fosta șefă APIA afirmă că este „o persoană cu o experiență deja bine consolidată în conducerea APIA” și că revenirea acestuia are loc „într-un moment deloc lipsit de provocări”, pe fondul „conjuncturii politice actuale”. Potrivit informațiilor din articol, Adrian Pintea revine la conducerea APIA. Materialul nu oferă detalii despre calendarul efectiv al preluării mandatului sau despre eventuale schimbări de proceduri, astfel că impactul imediat asupra fluxului de lucru și al plăților nu poate fi evaluat din datele disponibile. [...]
