Tag: bnr
Știri despre „bnr”
Estimările BNR indică o scădere a inflației spre 4% în semestrul al doilea - condiție pentru ieftiniri reale la raft
BNR anticipează o scădere mai puternică a inflației în a doua jumătate a anului , potrivit Cotidianul , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu . Mesajul-cheie din previziunile BNR este că dezinflația (încetinirea ritmului de creștere a prețurilor) ar urma să se accelereze după un început de an cu variații relativ mici. În termeni practici, banca centrală vede o primă jumătate de an cu o coborâre lentă a inflației, urmată de o reducere mai pronunțată în a doua parte a anului. Suciu a indicat că, în primele șase luni, dinamica ar putea rămâne apropiată de cea recentă, cu oscilații limitate, înainte ca scenariul BNR să arate o apropiere de un nivel mult mai redus spre final de an. „Va fi o scădere mai lentă a inflaţiei în primele 6 luni. Probabil că nu va fi cu mult diferită faţă de ultimele luni atunci când au fost variaţii mici legate de inflaţie, între 10 şi 9 procente, creştere anualizată. În partea a doua a anului ne aşteptăm să avem o scădere mai puternică a inflaţiei, spre 4%, aşa arăta ultimul nostru raport”, a afirmat Dan Suciu. Pentru consumatori, o inflație în scădere înseamnă, în primul rând, un cadru mai favorabil pentru ieftiniri, dar nu o garanție că prețurile de la raft se reduc imediat. Textul subliniază explicit această diferență: scăderea inflației indică temperarea scumpirilor, iar eventualele ieftiniri tind să apară cu întârziere, după câteva luni sau trimestre, mai ales la produse de consum și energie, dacă tendința dezinflaționistă se menține. În același timp, BNR semnalează existența unor riscuri care pot influența traiectoria economică și, implicit, evoluția prețurilor. Dan Suciu a indicat drept principal risc lipsa stabilității guvernamentale, idee pe care a formulat-o într-o declarație acordată postului Antena 3 CNN , conform relatării din articol. [...]
ROBOR și IRCC indică stagnare – costurile creditelor în lei se mențin ridicate
Dobânzile pe piața interbancară rămân stabile la final de ianuarie 2026 , iar indicele IRCC trimestrial indică o menținere a condițiilor restrictive de creditare. Potrivit Băncii Naționale a României , ratele ROBOR la 3 luni și 6 luni, utilizate frecvent ca referință pentru creditele în lei, se situează la 5,89% și respectiv 5,99%, în ușoară scădere față de valorile din ziua precedentă. În paralel, IRCC aferent trimestrului al treilea din 2025 este de 5,68%, ceea ce confirmă o tendință de platou în costurile reale ale împrumuturilor. Ratele ROBID/ROBOR la 28 ianuarie 2026: Maturitate ROBID (%) ROBOR (%) O/N 5,35 5,64 T/N 5,35 5,64 1W 5,36 5,65 1M 5,39 5,68 3M 5,59 5,89 6M 5,65 5,99 12M 5,80 6,13 Această stabilitate a ratelor este în linie cu decizia recentă a Consiliului de Administrație al BNR din 19 ianuarie 2026, care a menținut dobânda-cheie la 6,5%, cu o marjă de facilități între 5,5% (facilitate de depozit) și 7,5% (facilitate de creditare). Acest cadru indică o prudență în relaxarea politicii monetare, în contextul unei inflații aflate încă peste ținta anuală. Alte date relevante: Pe piața interbancară, volumul mediu zilnic al depozitelor tranzacționate pe 27 ianuarie a fost de 668,2 milioane lei, cu o rată medie de dobândă de 5,59%. La nivel de lichiditate injectată prin operațiuni repo, ultima licitație majoră a avut loc pe 30 iunie 2025, cu o sumă adjudecată de 1,5 miliarde lei la o dobândă de 6,5%. În ceea ce privește operațiunile valutare, în decembrie 2025 s-au înregistrat vânzări către clienți în valoare de peste 3 miliarde euro, confirmând o activitate comercială robustă. Situația titlurilor de stat: Pe 28 ianuarie 2026, Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni în lei cu scadențe în 2029 și 2034, la randamente medii de 6,22% și 6,67%. Aceste randamente ridicate indică o cerere solidă din partea investitorilor, dar și un cost semnificativ de finanțare pentru statul român. Indicele de referință al titlurilor de stat pe 10 ani, la ora 12:00, este de 6,73% la BID și 6,54% la ASK, sugerând o ușoară volatilitate în percepția riscului pe termen lung. Concluzie: Setul actual de date publicate de BNR evidențiază o menținere a politicii monetare restrictive , cu dobânzi ridicate în continuare, menite să țină sub control presiunile inflaționiste. Lipsa unor modificări majore ale ROBOR sau IRCC semnalează că, cel puțin pentru începutul anului 2026, direcția politicii monetare rămâne orientată spre prudență și stabilitate. [...]
BNR lansează licitație pentru servicii de întreținere a sistemelor de securitate - termene clare pentru depunerea ofertelor până în februarie 2026
BNR a lansat o licitație pentru servicii de verificare și întreținere a sistemelor de securitate , potrivit Economica.net , care citează un anunț publicat pe platforma de achiziții publice. Serviciile urmează să fie prestate la sediile Băncii Naționale a României. Achiziția vizează, în esență, mentenanța și verificarea unor sisteme de securitate „complexe”, adică infrastructuri integrate care includ dispecerate sau camere de comandă și mai multe subsisteme tehnice. Din perspectiva tipurilor de servicii solicitate, accentul cade pe întreținere și reparații (și, în definiția de „servicii similare”, inclusiv execuție) pentru sisteme care combină securitatea fizică și siguranța la incendiu. „Sunt considerate servicii similare, serviciile de întreţinere, reparaţii sau execuţie de sisteme complexe de securitate, respectiv sisteme care includ dispecerate/camere de comandă şi integrează subsisteme de alarmare la efracţie, control al accesului, supraveghere video, protecţie perimetrală, iluminat de securitate, detecţie şi alarmare la incendiu, stingere automată a incendiului”, se arată în anunţ. Concret, cerințele descriu un pachet de servicii care acoperă atât componente de protecție împotriva intruziunilor (alarmare la efracție, protecție perimetrală), cât și controlul și monitorizarea accesului (control acces, supraveghere video), plus elemente de continuitate operațională și siguranță (iluminat de securitate, detecție și alarmare la incendiu, stingere automată). Integrarea acestora într-un dispecerat/cameră de comandă sugerează nevoia de intervenții coordonate, testări periodice și menținerea funcționării unitare a subsistemelor, nu doar a unor echipamente izolate. Pentru calificare, ofertantul trebuie să demonstreze experiență similară în ultimii trei ani, pe baza a minimum un contract și maximum cinci contracte, cu o valoare cumulată fără TVA de cel puțin 2.500.000 lei. Termenul-limită pentru depunerea ofertelor sau a cererilor de participare este 3 februarie 2026, ora 15:00, iar oferta trebuie să rămână valabilă până la 3 iunie 2026. [...]
Sinteză financiară – 23 ianuarie 2026: dobânzi stabile, activitate moderată pe piețele monetare și continuarea licitațiilor de titluri de stat
Ratele dobânzilor interbancare ROBOR și ROBID au rămas aproape neschimbate față de ziua precedentă , menținându-se în jurul nivelului de 5,60 – 6,16% în funcție de maturitate. Pe termen de 3 luni, ROBOR a fost cotat la 5,90%, în timp ce ROBID s-a situat la 5,60%. Aceste valori reflectă o ușoară stabilizare a condițiilor de lichiditate din piață, fără intervenții semnificative din partea Băncii Naționale a României. 1. Dobânzile pe piața monetară interbancară ROBOR la 3 luni : 5,90% (neschimbat față de 22 ianuarie) ROBOR la 6 luni : 6,02% IRCC pentru T3 2025 : 5,68% Volumele tranzacționate au fost în scădere în ianuarie față de luna precedentă. Pe 22 ianuarie s-au înregistrat: 1.858,7 mil. lei în stocuri de depozite , la o rată medie de 5,70% 175,2 mil. lei tranzacții , cu o rată medie de 5,51% 2. Politica monetară BNR BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% încă din 8 august 2024, iar la ultima ședință din 19 ianuarie 2026 nu a fost semnalată vreo modificare. Facilitățile: Creditare : 7,50% Depozit : 5,50% 3. Operațiuni monetare ale BNR Cele mai recente licitații REPO: 30 iunie 2025: 1.500 mil. lei, dobândă 6,50% 23 iunie 2025: 7.500 mil. lei, dobândă 6,50% 4. Piața valutară interbancară În decembrie 2025: Cumpărări de la clienți : 3.011,1 mil. euro Vânzări către clienți : 3.079,4 mil. euro Total volum mediu zilnic : 3.415,1 mil. euro 5. Titluri de stat – licitații recente (primară) 26 ian. 2026 , obligațiuni scadente în 2040 : 267 mil. lei adjudecați, cu un randament mediu de 6,90% și rată cupon de 7,25% Obligațiuni cu scadență în 2033 : 700 mil. lei adjudecați, randament mediu 6,68% , cupon 7,50% 6. Operațiuni de preschimbare titluri (exchange) 23 ianuarie 2026 , titluri cu scadențe diverse: 330,7 mil. lei pentru titluri scadente în 2031, randament 6,50% 231,1 mil. lei pentru titluri cu scadență în 28 ianuarie 2026 111,5 mil. lei pentru cele cu scadență în 22 aprilie 2026 7. Piața secundară interbancară 22 ianuarie 2026 : 218 tranzacții în lei, volum total 4.991,8 mil. lei Decembrie 2025 : volum mediu zilnic mai ridicat, 6.717 mil. lei 8. Titluri de stat – rate de referință (fixing la ora 12:00, 22 ianuarie 2026) Maturitate BID (%) ASK (%) 6 luni 6,01 5,70 12 luni 6,13 5,82 3 ani 6,30 6,10 5 ani 6,47 6,30 10 ani 6,77 6,57 PE SCURT: Piața financiară internă se menține stabilă în prima lună a anului, cu dobânzi constante și activitate moderată în tranzacții. BNR rămâne în poziție de așteptare, fără modificări de dobândă, în timp ce statul român continuă finanțarea prin titluri de stat, cu randamente între 6,5% și 7,5% pentru scadențe medii și lungi. [...]
BNR menține dobânda de politică monetară la 6,5% – dobânzile interbancare în ușoară scădere, dar IRCC trimestrial rămâne ridicat
BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5%, în timp ce dobânzile interbancare ROBOR au înregistrat scăderi minore în majoritatea scadențelor , potrivit BNR . La 21 ianuarie 2026, indicele ROBOR la 3 luni s-a situat la 5,91%, față de 5,97% cu o zi înainte, iar cel la 6 luni a coborât la 6,04%, de la 6,09%. Totuși, IRCC-ul aferent trimestrului III din 2025, utilizat în calculul ratelor la creditele cu dobândă variabilă, se menține la un nivel ridicat, de 5,68% pe an. Aceste niveluri reflectă o stagnare a costului creditării, în pofida dobânzii de politică monetară nemodificate încă din august 2024. Ratele ROBID (dobânzi la depozite atrase) și ROBOR (depozite plasate) confirmă ușoara relaxare a condițiilor din piața interbancară. De pildă, la data menționată, ROBOR overnight (O/N) a fost de 5,63%, iar ROBID O/N de 5,34%. În paralel, activitatea din piața monetară a înregistrat o ușoară reducere a volumului: în 20 ianuarie, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor a fost de 342,8 milioane lei, la o dobândă medie de 5,64%. Dobânzile BNR rămân constante din august 2024 , când instituția a stabilit următoarele niveluri: Dobânda de politică monetară: 6,5% Facilitatea de creditare: 7,5% Facilitatea de depozit: 5,5% În ceea ce privește titlurile de stat, ultima licitație de obligațiuni din 21 ianuarie 2026 a atras o valoare totală adjudecată de 805 milioane lei, cu un randament mediu de 6,7% pentru scadența februarie 2032. Este un semnal că statul continuă să se împrumute la randamente relativ ridicate pentru a acoperi necesarul bugetar. În plus, pe piața de preschimbare a titlurilor, o tranzacție din decembrie 2025 a evidențiat randamente de până la 7,9% pentru titlurile cu scadență în 2038, semnalând cerințe ridicate de remunerare din partea investitorilor pentru datoriile pe termen lung. Tabel – Dobânzi de referință și indicatori majori (21.01.2026) : Indicator Valoare (%) Dobândă de politică monetară 6,5 ROBOR 3M 5,91 ROBOR 6M 6,04 IRCC (T3 2025) 5,68 Randament titluri stat (2032) 6,70 În ansamblu, tabloul monetar indică o menținere a prudenței în politica monetară, în condițiile unei inflații care, deși în scădere, continuă să pună presiune asupra costului împrumuturilor . Menținerea dobânzii de politică monetară la același nivel sugerează că BNR preferă să observe cum evoluează inflația în lunile următoare, înainte de a decide o eventuală relaxare monetară. Între timp, atât gospodăriile, cât și firmele continuă să resimtă efectele unor dobânzi ridicate la credite și obligațiuni. [...]
BNR menține dobânda-cheie la 6,5% – inflația rămâne ridicată, economia dă semne de stagnare, iar incertitudinile se adâncesc
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis în ședința din 19 ianuarie 2026 menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an , pe fondul unei inflații încă persistente și al stagnării activității economice. Potrivit BNR , măsurile vizează stabilitatea prețurilor și susținerea unei creșteri economice sustenabile, în contextul unui mix fragil de politici macroeconomice și riscuri externe tot mai accentuate. Principalele decizii anunțate: Dobânda de politică monetară rămâne la 6,50% pe an; Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard): 7,50% pe an; Dobânda la facilitatea de depozit: 5,50% pe an; Ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută rămân neschimbate. Inflația dă semne de temperare, dar rămâne problematică Rata anuală a inflației s-a redus ușor la finalul anului 2025, coborând la 9,69% în decembrie , față de 9,88% în septembrie. Totuși, inflația de bază (CORE2 ajustat) a continuat să urce, ajungând la 8,5% , din cauza costurilor salariale ridicate, a scumpirii alimentelor și a presiunilor asupra cursului valutar. Expirarea plafonării prețului la energie și majorările de taxe contribuie și ele la menținerea inflației la niveluri ridicate în prima parte a anului 2026. Economia, între contracție și stagnare După o scădere a PIB de 0,2% în trimestrul III 2025 , datele preliminare arată o stagnare a economiei în trimestrul IV , deși pe ansamblul anului creșterea anuală a PIB s-a îmbunătățit ușor la 1,7%. Vânzările cu amănuntul și producția industrială au scăzut, în timp ce construcțiile și exporturile au adus un sprijin limitat. În același timp, piața muncii se deteriorează lent , iar intențiile de angajare rămân reduse. Evoluții financiare și de credit Dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut în ultimele luni din 2025, dar rămân ridicate. Leul s-a apreciat față de dolar, dar a oscilat față de euro, reflectând incertitudinile de pe piețele internaționale și tensiunile fiscale interne. Creditarea încetinește: creșterea anuală a creditului pentru sectorul privat a coborât la 6,8% în noiembrie , iar ponderea împrumuturilor în lei a scăzut ușor, semn că firmele și populația sunt mai prudente în contextul dobânzilor încă mari și al incertitudinilor economice. Perspective pentru 2026: risc și prudență BNR estimează o descreștere lentă a inflației în primul trimestru din 2026 , însă avertizează asupra incertitudinilor mari, venite atât din plan intern – politica fiscală, reformele bugetare – cât și din plan extern, unde tensiunile geopolitice și comerciale continuă să afecteze prognozele economice. Instituția reiterează importanța utilizării fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU , pentru a susține reformele și tranziția energetică. Minuta deliberărilor va fi publicată pe 29 ianuarie, iar următoarea ședință a CA BNR va avea loc pe 17 februarie 2026. [...]
Dobânzile ROBOR și IRCC se stabilizează – BNR menține presiunea sub control
Potrivit datelor publicate de BNR , piața monetară românească arată semne de echilibru la mijloc de ianuarie 2026, cu dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat în ușoară scădere față de sfârșitul anului trecut. Banca Națională a României menține dobânda-cheie la 6,50%, valabilă din august 2024, ceea ce continuă să influențeze pozitiv stabilitatea financiară și cursul valutar . Ratele ROBOR și ROBID au înregistrat valori constante, semnalând o calmare a presiunilor din piața monetară. ROBOR la 3 luni, indicator de referință pentru creditele în lei, a fost cotat la 5,98% în 19 ianuarie, în ușoară scădere față de nivelurile maxime din 2025. Similar, indicele IRCC pentru T3 2025 a fost calculat la 5,68%, menținându-se în linie cu tendința din lunile anterioare. Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR – 19 ianuarie 2026 Scadență ROBID (%) ROBOR (%) O/N 5,35 5,65 1W 5,36 5,65 1M 5,40 5,69 3M 5,68 5,98 6M 5,75 6,09 12M 5,93 6,27 Aceste valori reflectă o lichiditate relativ bună în piața interbancară, sprijinită de operațiunile de tip repo desfășurate de BNR în lunile precedente. Ultima astfel de licitație, din iunie 2025, a implicat sume semnificative, cu o dobândă medie de 6,50% – egală cu dobânda de politică monetară. În ceea ce privește titlurile de stat, Ministerul Finanțelor a adjudecat în aceeași zi două emisiuni în valoare totală de 2,19 miliarde lei. Pentru obligațiunile cu scadență în 2027, randamentul mediu a fost de 6,09%, iar pentru cele pe termen lung, până în 2035, randamentul a fost de 6,67%. Aceste niveluri indică o cerere susținută din partea investitorilor pentru instrumentele de datorie ale statului român, în ciuda ratelor încă ridicate. Titluri de stat adjudecate – 19 ianuarie 2026 Scadență Valoare totală (mil. lei) Randament mediu (%) 28 aprilie 2027 1.685,0 6,09 25 aprilie 2035 510,0 6,67 Pe piața secundară interbancară, s-a înregistrat un volum zilnic mediu de peste 5,8 miliarde lei în data de 16 ianuarie, ceea ce reflectă o activitate intensă între bănci și o funcționare eficientă a mecanismelor de lichiditate. În ansamblu, contextul monetar din România în prima lună a anului 2026 se caracterizează prin stabilitate, în ciuda incertitudinilor externe. Politica monetară prudentă a BNR, sprijinită de dobânzi de referință atent calibrate, pare să țină sub control riscurile inflaționiste și să ofere pieței semnale de încredere. Cu toate acestea, evoluțiile din SUA și zona euro – în special în privința dobânzilor de referință – vor continua să influențeze indirect deciziile băncii centrale române în trimestrele următoare. [...]
Fermierii austrieci accesează credite de 10 ori peste România - Date FAO şi BNR pentru 2024
Fermierii din Austria au avut în 2024 o creditare medie de 5.576 dolari/hectar , față de 576 dolari/hectar în România, potrivit Ziarul Financiar , care citează o analiză realizată pe baza datelor Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) și ale BNR. Statistica se referă la 2024, ultimul an pentru care sunt disponibile date comparabile în mai multe state. În România, volumul creditelor noi rămâne redus față de alte economii europene: media din 2024 este de trei ori sub media Uniunii Europene și de cinci-șase ori sub nivelurile din Europa de Vest, conform analizei ZF. Diferența este cea mai vizibilă în comparația cu Austria, unde nivelul creditării este de circa zece ori mai mare, deși pe ambele piețe operează grupuri bancare similare, inclusiv Erste (care controlează BCR) și Raiffeisen Bank, notează publicația. La nivel de sold, în Austria creditele acordate agriculturii, silviculturii și pescuitului au ajuns la 14,5 miliarde de dolari în 2024, în creștere de la 3,5 miliarde de dolari în anul precedent, conform datelor FAO. În România, soldul creditelor pentru același sector a urcat la 33,3 miliarde de lei în 2024 (echivalentul a 7,24 miliarde de dolari), ceea ce înseamnă aproximativ jumătate din nivelul raportat de Austria. [...]
BNR: doar 70% dintre români au cont bancar - decalaj mare față de media UE de 94%
BNR arată că România are cel mai scăzut grad de incluziune financiară din UE, la 71% , potrivit Ziarul Financiar , care citează date din Raportul asupra stabilității financiare. Media Uniunii Europene este de 94%, iar în Bulgaria, Ungaria și Polonia peste 80% dintre adulți au conturi bancare. Datele BNR indică faptul că aproximativ 70% dintre românii de peste 15 ani au un cont bancar sau la o instituție financiară similară. Diferența față de media UE sugerează o parte importantă a populației rămasă în afara circuitului financiar formal, cu efecte directe asupra economisirii, accesului la credit și utilizării plăților electronice. Un indicator strâns legat de incluziunea financiară este intermedierea financiară, adică ponderea creditelor și a activelor bancare în economie. România este și aici pe ultimul loc în UE, cu credite de circa 25-27% din PIB și active bancare de aproximativ 50% din PIB, conform BNR. Cauzele țin în primul rând de factori socio-economici. Veniturile mai mici și munca în zona informală reduc utilitatea percepută a unui cont bancar și capacitatea de a menține relații stabile cu o bancă (încasări recurente, economii, eligibilitate pentru credit). În plus, o parte a populației rămâne orientată către numerar, inclusiv din motive de control al cheltuielilor sau de evitare a costurilor asociate serviciilor bancare. Un alt determinant este diferența urban–rural și accesul inegal la infrastructură și servicii. În zonele cu densitate redusă, prezența fizică a băncilor și a rețelelor de acceptare a plăților poate fi mai slabă, ceea ce face mai puțin atractivă deschiderea și utilizarea unui cont. În practică, când utilizarea contului nu aduce beneficii imediate (plăți, încasări, servicii), contul rămâne fie nefolosit, fie nici nu este deschis. Educația financiară și încrederea în instituții sunt, de asemenea, factori relevanți. În lipsa unor cunoștințe minime despre produse (cont curent, card, comisioane, siguranța depozitelor), decizia de a intra în sistemul bancar este amânată, iar episoadele de instabilitate economică din trecut pot alimenta preferința pentru numerar și reticența față de contracte financiare. Componenta politică și de politici publice contează prin modul în care statul își plătește obligațiile și colectează veniturile. Când plățile sociale, salariile și taxele nu sunt împinse consecvent spre canale bancare, stimulentul de a avea cont scade. La fel, dacă digitalizarea serviciilor publice avansează lent, populația are mai puține motive să folosească instrumente financiare moderne în relația cu administrația. Efectele unei incluziuni financiare scăzute se văd în costuri mai mari pentru populație și economie: plăți mai lente și mai scumpe, acces mai dificil la creditare și o capacitate redusă de a amortiza șocuri (prin economisire sau asigurare). Pentru companii, o bază mai mică de clienți bancarizați limitează extinderea plăților electronice și poate frâna formalizarea unor activități. La nivel macroeconomic, legătura dintre incluziune și intermediere este importantă: o populație mai puțin bancarizată înseamnă depozite mai puține și o cerere mai mică pentru produse de creditare, ceea ce poate contribui la menținerea ponderilor reduse ale creditului și activelor bancare în PIB. BNR notează explicit că situația incluziunii „se reflectă și în cel mai redus nivel al intermedierii financiare dintre statele Uniunii”. În termeni de indicatori-cheie, pentru determinanții incluziunii financiare, datele citate de BNR conturează două repere majore: ponderea populației cu cont (71% în România față de 94% media UE) și nivelul intermedierii financiare (credite 25-27% din PIB, active bancare circa 50% din PIB). Diferențele față de UE și față de țările din regiune sugerează că, dincolo de evoluția economică, contează și politicile care cresc utilitatea contului în viața de zi cu zi și reduc barierele de acces, în special pentru grupurile cu venituri mici și pentru zonele slab deservite. [...]
Cursul euro stagnează la 5,0894 lei - dolarul câștigă teren pe fondul incertitudinilor globale
Cursul euro rămâne stabil la 5,0894 lei în 16 ianuarie 2026 , însă piața valutară se confruntă cu o volatilitate crescută pe fondul tensiunilor politice interne și externe. Leul a arătat semne de slăbiciune în raport cu alte valute, iar dolarul american a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 4,3816 lei , ceea ce marchează o apreciere de 1,16% față de ziua precedentă. Această apreciere a dolarului este susținută de o combinație de factori, printre care se numără declarațiile recente ale administrației americane despre stabilizarea economiei globale, dar și creșterea prețului petrolului , care a sporit apetitul pentru active considerate mai sigure. În același timp, instabilitatea regională și amenințările lansate de Rusia privind posibilitatea unui atac nuclear în Europa contribuie la menținerea unui climat de nesiguranță, reflectat în mișcările cursurilor valutare. Moneda unică europeană a rămas aproape nemișcată, pierzând doar 0,051%, iar această stagnare este pusă de analiști în legătură cu incertitudinile politice din România , inclusiv cu amânarea deciziei Curții Constituționale privind reforma pensiilor speciale. Investitorii se arată tot mai prudenți în a-și menține expunerea pe leu, mai ales în contextul în care inflația ridicată, estimată la 9,7% în 2025, a erodat randamentele depozitelor în lei , lăsând câștiguri reale negative. În schimb, francul elvețian a ajuns la 5,4663 lei (+0,02%), lira sterlină la 5,8745 lei (+0,10%), iar zlotul polonez a urcat la 1,2059 lei (+0,15%). Aurul, indicator al refugierii investitorilor în active de protecție , a crescut spectaculos cu 0,99%, ajungând la 648,80 lei gramul. Evoluții semnificative – 16 ianuarie 2026: Monedă Curs (RON) Variație (%) Euro (EUR) 5,0894 +0,01% Dolar SUA (USD) 4,3816 +0,17% Liră sterlină (GBP) 5,8745 +0,10% Franc elvețian (CHF) 5,4663 +0,02% Aur (XAU) 648,8063 +0,99% Zlot polonez (PLN) 1,2059 +0,15% Forint maghiar (HUF) 0,0132 +0,12% Perspective: Pe termen scurt, piețele vor rămâne sensibile la orice evoluții geopolitice și decizii interne majore , în special cele privind stabilitatea fiscal-bugetară. Banca Națională ar putea fi nevoită să intervină, dacă presiunea pe leu va continua. În același timp, investitorii ar trebui să urmărească nu doar cursul de schimb, ci și contextul mai larg – de la prețurile energiei, până la evoluțiile din SUA și deciziile de politică monetară ale FED și BCE. [...]
Depozitele noi în lei au rămas la circa 5% în 2025; inflația de 9,7% a erodat câștigul real
În 2025, românii care și-au ținut economiile în depozite bancare în lei au pierdut bani în termeni reali , deoarece inflația medie de 9,7% a depășit semnificativ dobânzile plătite de bănci, care au stagnat în jur de 5%, informează Economica.net . Diferența de aproape 5 puncte procentuale a erodat puterea de cumpărare a economiilor, mai ales în cazul depozitelor cu scadențe populare de 3, 6 sau 12 luni. Pierderile reale la depozite în 2025 Conform datelor publicate de BNR pentru luna noiembrie 2025, românii care au constituit depozite bancare în ianuarie au înregistrat pierderi reale, după cum reiese din comparația directă între dobândă și inflație. Situația se prezintă astfel: Scadență depozit Dobândă medie Inflație medie Pierdere reală estimată 1 lună 5% 9,7% -4,7% 3 luni 5,1% 9,7% -4,6% 6 luni 5,2% 9,7% -4,5% 12 luni 5,3% 9,7% -4,4% Aceste scadențe sunt cele mai frecvent utilizate de români, astfel că majoritatea economiilor bancare au fost afectate. Titlurile de stat – randamente mai bune, riscuri mai mici Prin contrast, titlurile de stat emise în cadrul programelor Tezaur și Fidelis au oferit în 2025 dobânzi semnificativ mai mari . Cele mai recente ediții Tezaur, din octombrie și noiembrie, au avut un randament mediu de 7,43% , iar statul a atras în doar nouă luni peste 18 miliarde de lei , aproape dublu față de întreg anul 2023. Avantajele titlurilor de stat: Dobânzi anuale mai mari decât cele bancare Scadențe multiple: 1, 3 și 5 ani Subscriere simplă, online sau la oficiile poștale Risc scăzut, garantat de statul român Posibilitatea răscumpărării anticipate ( cu pierderea dobânzilor încasate anterior ) Dobânda se virează anual în contul investitorului și nu se capitalizează. La scadență, titularul primește valoarea nominală și ultima tranșă de dobândă. De ce nu mai sunt competitive depozitele bancare? Creșterea inflației și menținerea unor dobânzi bancare relativ scăzute au făcut ca randamentele nete din depozite să fie negative. În același timp, statul s-a văzut nevoit să ofere dobânzi mai atractive pentru a finanța deficitele bugetare tot mai mari, ceea ce a transformat titlurile de stat într-o alternativă mult mai rentabilă. Analiștii semnalează că băncile românești nu pot concura eficient cu statul , mai ales pe scadențe mai mari de un an, unde ofertele sunt rare și puțin avantajoase. În plus, încrederea populației în titlurile guvernamentale a crescut, datorită simplității procesului și a garantării sumelor. PE SCURT În 2025, diferențele dintre randamentele depozitelor bancare și dobânzile titlurilor de stat s-au accentuat, iar alegerea între cele două opțiuni de economisire a devenit tot mai clară. În timp ce cei care au mizat pe bănci au pierdut bani în termeni reali, investitorii în titluri de stat au obținut câștiguri, ceea ce explică migrarea masivă a economiilor populației către aceste instrumente guvernamentale. [...]
Inflația din România a încheiat 2025 la 9,7% - încă un an peste ținta BNR
Inflația a încheiat 2025 la 9,7%, al cincilea an consecutiv peste ținta BNR - un nivel dublu față de cel din vară, în ciuda unei ușoare temperări lunare în decembrie, când creșterea prețurilor a fost de doar 0,22%, cea mai redusă din ultimele opt luni. Situația reflectă o combinație de factori: eliminarea plafoanelor de preț la energie , majorări de TVA și accize , dar și o economie în răcire, cu consum stagnant pe final de an, transmite Profit.ro . Evoluția inflației lunare și rata anuală Graficul inflației lunare arată o reducere treptată a ritmului de creștere a prețurilor în a doua parte a anului 2025, dar nivelurile rămân departe de perioada de stabilitate din anii 2015–2019. În paralel, rata dobânzii de politică monetară a fost menținută la 6,5% de BNR din august 2024, un nivel ridicat comparativ cu alte țări din regiune, într-un efort de a ancora inflația. Cum au evoluat prețurile pe categorii Conform datelor INS , în 2025, prețurile de consum au crescut, în medie, cu 7,32% , cu diferențe majore între categoriile de produse și servicii: Alimente: +7,75% Mărfuri nealimentare: +10,48% Servicii: +11% În continuare, prezentăm o selecție a produselor și serviciilor cu cele mai mari scumpiri și cele mai relevante modificări de preț : Categorie Creștere (%) față de dec. 2024 Energie electrică +61,57% Bilete avion +17,99% Cafea +23,62% Carne de vită +11,80% Fructe proaspete +12,99% Restaurante, cafenele, cantine +14,21% Îngrijire medicală +13,96% Apă, canal, salubritate +13,66% Igienă și cosmetică +17,57% Cazare în hoteluri +10,58% Lapte de vacă +11,96% Zahăr -0,45% Cartofi -10,99% Fasole, leguminoase -4,10% Făină și mălai -0,40% Combustibili -1,19% Scăderile de preț au fost influențate în principal de un an agricol bun , în special la legume și cereale, dar nu au fost suficiente pentru a compensa creșterile majore din zona energiei și a serviciilor . Dobânzile și inflația: o ecuație complicată A doua diagramă relevă clar cum rata inflației a depășit constant ținta BNR (1,5–3,5%) începând cu 2021. Deși banca centrală a reacționat cu majorări de dobândă în 2022 și 2023, inflația nu a putut fi readusă în intervalul țintă, iar în 2025 s-a menținut aproape de 10%. Analiștii speră că în 2026, în contextul unui efect statistic favorabil și al unei cereri mai slabe, presiunile inflaționiste vor scădea, permițând o eventuală relaxare a politicii monetare . Totuși, persistă riscuri majore: eliminarea plafonului de preț la gazele naturale și posibila renunțare la plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază ar putea reaprinde spirala prețurilor . PE SCURT 2025 a fost încă un an dificil pentru stabilitatea prețurilor în România. Deși dinamica lunară a inflației a dat semne de temperare pe final de an, fundamentele rămân fragile, iar BNR pare din nou în situația de a rata ținta pentru al șaselea an consecutiv . Evoluția din 2026 va depinde în mare măsură de politicile fiscale, de comportamentul prețurilor administrate și de relansarea consumului intern. [...]