Știri
Știri din categoria Agricultură
Volatilitatea cerealelor pe Euronext este alimentată tot mai mult de riscul logistic din Marea Neagră, iar efectul pentru România poate fi paradoxal: cotații mai sus la bursă, dar costuri interne mai mari pe lanțul de transport și, implicit, preț net mai slab la poarta fermei, potrivit Agronet.
La închiderea din 7 august 2026, contractele Euronext au arătat o piață europeană mai sensibilă la „prima de risc” din regiune decât SUA: grâul pentru septembrie a închis la 223 euro/tonă, porumbul pentru noiembrie la 248,25 euro/tonă, iar rapița pentru noiembrie a urcat la 533,25 euro/tonă. Mesajul de fond, în lectura publicației, este că piața nu mai tranzacționează doar recolta, ci și siguranța rutelor comerciale, energia și costul transportului.
Față de 31 iulie, cele mai urmărite contracte europene au închis mai sus în special la rapiță și porumb, în timp ce grâul a rămas aproape neschimbat, după oscilații puternice în cursul săptămânii:
În SUA, piața a fost mai rezervată: grâul SRW Chicago (septembrie) a închis săptămâna în scădere ușoară, iar porumbul (decembrie) a pierdut circa 0,5% în cinci ședințe. Diferența Paris–Chicago este pusă pe seama expunerii directe a Europei la perturbările din Marea Neagră, în timp ce SUA se uită mai mult la propria recoltă și la raportul USDA programat pentru 12 august.
Riscul major nu mai este doar cât grâu și porumb există în Rusia și Ucraina, ci dacă marfa poate ajunge efectiv la cumpărători. Reuters a relatat pe 5 august că intensificarea atacurilor asupra navelor, porturilor și terminalelor de export perturbă simultan fluxurile de cereale și petrol, cu efect în creșterea costurilor de transport și a primelor de asigurare pentru risc de război.
În acest context, Ucraina ar fi limitată în capacitatea de a compensa rapid porturile maritime prin rute alternative: ministrul Agriculturii, Taras Vîsoțkîi, a spus că acestea nu pot ajunge la capacitatea necesară înainte de finalul lunii august și pot prelua doar aproximativ jumătate din volumele gestionate anterior de porturile maritime. Într-o analiză separată, Agronet indică un ordin de mărime de 6 milioane de tone/lună pentru porturile ucrainene la Marea Neagră, față de 3–3,3 milioane de tone/lună pentru rute alternative (cale ferată, rutier, Dunăre).
Pe lângă logistică, energia rămâne o variabilă importantă. Publicația notează că terminalul Caspian Pipeline Consortium (CPC) de lângă Novorossiisk a fost afectat repetat de probleme de securitate, iar Reuters estimează că încărcările CPC din iulie au scăzut cu peste 20% (aprox. 400.000 barili/zi). Spre final de săptămână, petrolul a corectat puternic (WTI la circa 78,18 dolari/baril, -7,7% săptămânal; Brent la 83,55 dolari/baril, aprox. -5%), însă direcția rămâne relevantă pentru cereale prin costul transportului și prin legătura cu biocombustibilii.
Pentru piața românească, riscul are „două fețe”, în interpretarea Agronet: blocarea cerealelor ucrainene poate ridica prețurile internaționale, dar redirecționarea fluxurilor prin România poate împinge în sus costurile pentru barje, camioane, vagoane, depozitare și operațiunile din Portul Constanța. Consecința practică este că un fermier poate vedea Euronext în creștere fără ca prețul net la poarta fermei să urce în același ritm.
În paralel, motorina rămâne un risc pentru marjele din ferme: publicația amintește că, la final de iulie, motorina livrată la poarta fermei ajunsese la 10,11–10,35 lei/litru, în funcție de furnizor și disponibilitate.
Pentru următoarele zile, Agronet indică drept repere principale raportul USDA din 12 august (cu potențial de a schimba direcția la porumb), situația porturilor Odesa, funcționarea terminalului CPC de la Novorossiisk, prețul petrolului și prognozele meteo pentru porumbul american și european. Concluzia de etapă: fără o normalizare rapidă în Marea Neagră, „prima geopolitică” e greu de eliminat complet, dar oferta mondială încă importantă face improbabilă o creștere continuă în lipsa unor noi șocuri de producție sau transport.
Recomandate
Blocarea porturilor Odesa riscă să aglomereze din nou Constanța și Dunărea , pentru că rutele alternative ale Ucrainei pot prelua doar aproximativ jumătate din capacitatea exporturilor maritime, ceea ce mută presiunea logistică spre România, potrivit Agronet . Atacurile asupra navelor și infrastructurii au oprit aproape complet intrarea vaselor comerciale în porturile din regiunea Odesa, iar ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțkîi, a declarat pentru Reuters că rutele alternative vor ajunge la un nivel operațional stabil cel mai devreme la sfârșitul lunii august 2026. Chiar și atunci, ele ar putea acoperi doar circa 50–55% din volumul gestionat de porturile maritime. Pentru fermierii români, miza este dublă: pe de o parte, reducerea ofertei ucrainene pe piața internațională poate susține cotațiile la grâu, porumb și oleaginoase; pe de altă parte, redirecționarea mărfurilor ucrainene către calea ferată, rutier, Dunăre și Portul Constanța poate scumpi logistica și poate îngreuna exportul recoltei din România, exact în vârful sezonului. Volum mare blocat și costuri mai mari pe rutele terestre Vîsoțkîi estimează că „puțin peste 30 de milioane de tone” de cereale și oleaginoase riscă să nu ajungă la export dacă traficul prin porturile din regiunea Odesa nu este reluat. Ucraina a exportat 34,4 milioane de tone de cereale în sezonul 2025/2026, iar autoritățile evaluează la 43 de milioane de tone excedentul exportabil din sezonul curent. Rutele alternative – cale ferată, transport rutier și Dunăre – ar putea prelua împreună aproximativ 3–3,3 milioane de tone lunar, față de circa 6 milioane de tone pe lună cât pot gestiona porturile ucrainene de la Marea Neagră. În plus, aceste rute adaugă între 45 și 50 de dolari pe tonă la costul suportat de producători (aprox. 205–230 lei/tonă), ceea ce reduce prețul net încasat de fermieri și împinge presiunea spre infrastructura statelor vecine. Ministrul ucrainean afirmă că prețurile interne la cereale și oleaginoase au scăzut, în medie, cu aproximativ 30%, iar pierderile directe ale sectorului agricol ar putea ajunge în 2026 la 1,5–3 miliarde de dolari (aprox. 6,9–13,8 miliarde lei), pe fondul prețurilor mai mici și al blocajelor logistice. De ce România poate deveni „gâtul de sticlă” al exporturilor din regiune Presiunea pe Dunăre și la Constanța apare într-un moment în care capacitatea este deja limitată. Debitul redus obligă operatorii să încarce barjele sub capacitatea normală, iar cantitatea transportată poate scădea cu 30–60%, în funcție de navă și sectorul navigat. Consecința este simplă: pentru același volum sunt necesare mai multe curse, iar concurența crește pentru resursele logistice. În acest context, Agronet amintește că navlul dintre Reni sau Izmail și Constanța ajunsese la aproximativ 28 de dolari pe tonă la 20 iulie 2026 (aprox. 130 lei/tonă), cu circa 7 dolari pe tonă peste nivelul de la începutul lunii. Pe termen scurt, calea ferată este indicată drept principala alternativă, în timp ce Dunărea „nu poate juca un rol major” înainte de octombrie, din cauza nivelurilor scăzute ale apei. Autoritățile ucrainene tratează rutele alternative ca soluție temporară, nu ca înlocuitor pentru porturile Odesa. Suprapunerea fluxurilor cu recolta internă și riscul de blocaj comercial Problema practică pentru România este suprapunerea tranzitului ucrainean peste exporturile proprii, într-o perioadă în care fermierii români au nevoie de acces la transport, depozitare și terminale portuare. Fără programarea volumelor și urmărirea destinației mărfurilor, tranzitul poate genera aglomerare și întârzieri în executarea contractelor locale. Clubul Fermierilor Români a cerut reguli stricte pentru tranzitul cerealelor ucrainene, inclusiv volume autorizate în avans, trasabilitate electronică și corelarea intrării mărfurilor cu existența unei nave pregătite pentru preluare. Solicitările nu sunt, deocamdată, reguli adoptate. Ce urmează: presiune cel puțin încă o lună, chiar și în scenariul optimist Guvernul ucrainean a aprobat la 4 august ajustarea prețurilor minime de export, descrisă drept prima măsură de urgență pentru susținerea fermierilor, însă efectul nu poate compensa lipsa capacității logistice. Chiar dacă navele ar începe imediat să revină în porturile Odesa, ministrul estimează că ar fi necesară cel puțin o lună pentru revenirea la volumele de export de dinaintea blocajului. Până atunci, rutele prin statele vecine – inclusiv România – rămân sub presiune, iar fermierii români pot resimți simultan volatilitatea prețurilor și creșterea costurilor logistice. [...]
Blocajele din Marea Neagră împing cerealele ucrainene spre rute care pot aglomera Constanța și Dunărea , pe fondul unei capacități de export reduse și al unei recolte estimate în creștere, potrivit Agronet . În Ucraina, fermierii recurg la depozite temporare pentru a câștiga timp, însă măsura nu rezolvă problema de fond: ieșirea la export rămâne limitată, iar costurile logistice se adaugă într-un lanț deja tensionat. Depozitarea provizorie îi ajută pe producători să evite vânzarea imediată atunci când silozurile sunt pline sau când transportul către porturi nu ține pasul cu ritmul recoltării. Materialul nu precizează ce tip de structuri sunt folosite, capacitatea lor sau costurile, astfel că impactul asupra calității cerealelor și duratei de păstrare nu poate fi cuantificat. Capacitatea de export prin Marea Neagră, sub presiune Problema centrală este viteza cu care marfa poate fi scoasă din țară. Conform unei analize Agronet citate în articol, capacitatea Ucrainei de a exporta cereale prin Marea Neagră s-ar fi redus cu aproximativ o treime, de la aproape 6 milioane la 4 milioane de tone pe lună, după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii portuare. În aceste condiții, o parte mai mare din volum rămâne mai mult timp la fermieri, în silozuri și în terminale intermediare. Depozitele temporare pot elibera spațiu pentru continuarea recoltatului, dar mută o parte din presiune către ferme, care trebuie să suporte păstrarea, manipularea și transportul ulterior. Articolul mai notează riscurile practice ale stocării pe perioade mai lungi (controlul umidității și temperaturii, protecția față de infiltrații și dăunători, evitarea amestecării loturilor), fără a oferi date despre condițiile tehnice ale depozitelor folosite în Ucraina. O recoltă mai mare poate amplifica blocajele Asociația Ucraineană a Cerealelor și-a ridicat prognoza pentru recolta din 2026 la 84,6 milioane de tone, cu 4,6 milioane de tone peste rezultatul din 2025, iar potențialul de export este estimat la aproape 52 de milioane de tone în sezonul 2026–2027. Realizarea acestui export depinde însă de funcționarea porturilor maritime din regiunea Odesa, potrivit datelor prezentate în articol. Prognoza pe culturi indică: porumb: 32,1 milioane de tone; grâu: 23,7 milioane de tone; floarea-soarelui: 13,3 milioane de tone; orz: 5,5 milioane de tone; soia: 4,6 milioane de tone; rapiță: 3,5 milioane de tone. Pentru fermieri, depozitarea temporară poate amâna vânzarea, dar nu elimină presiunea financiară: întârzierea exportului prelungește perioada până la încasări, în timp ce costurile de păstrare și transport pot reduce prețul net obținut pe tonă. Ce înseamnă pentru România: competiție pe infrastructură Dacă porturile ucrainene rămân restricționate, o parte din cereale poate fi redirecționată către porturile dunărene, transportul feroviar și Portul Constanța . În mod obișnuit, Marea Neagră asigură aproximativ 70% din exporturile Ucrainei, iar blocajele ar putea lăsa până la 32,4 milioane de tone fără o ieșire suficientă către piața externă, potrivit unei analize Agronet privind riscul logistic regional. Pentru România, articolul indică o posibilă creștere a concurenței pentru: barje, vagoane și camioane; spații de depozitare; terminale de transbordare; acces la dane și ferestre de încărcare; capacități de condiționare a cerealelor. Presiunea ar apărea chiar în perioada recoltării, când aceeași infrastructură este folosită intens și de producătorii români, cu potențial de creștere a timpilor de așteptare și a costurilor de transport. Depozitarea câștigă timp, dar nu înlocuiește exportul Amenajarea spațiilor temporare este prezentată ca măsură de adaptare care poate preveni pierderea imediată a recoltei și poate menține marfa disponibilă până la reluarea transportului. Totuși, dacă blocajele persistă, costurile se acumulează, prețurile interne pot scădea, iar producătorii pot ajunge să vândă sub presiune pentru a elibera spațiul înaintea următoarelor culturi. Pentru România, factorii care vor conta în perioada următoare sunt durata perturbărilor din Marea Neagră, nivelul Dunării și capacitatea Portului Constanța de a prelua fluxuri suplimentare fără să blocheze cerealele românești, mai arată analiza. [...]
Vântul puternic și instabilitatea reduc fereastra sigură pentru lucrările de dimineață , în special în Maramureș și Transilvania, iar în mai multe regiuni tratamentele sunt de amânat, potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet la ora 05:00 (8 august 2026). Pentru ferme, miza este una operațională: organizarea recoltării, transportului și a aplicărilor trebuie ajustată în funcție de rafale, umezeală și ferestre scurte de lucru. Unde sunt cele mai mari riscuri pentru lucrările de dimineață În Maramureș, combinația dintre umiditate foarte ridicată, vânt și posibilitatea unor ploi slabe face ca tratamentele, cositul sau balotatul să fie nepotrivite în fereastra matinală. Buletinul indică precipitații estimate de 0,48 l/m² și probabilitate maximă de 42%, cu rafale de până la 19,5 km/h. Transilvania pornește însorit, dar rămâne sub risc de vânt și instabilitate. Deși cantitatea estimată de precipitații este mică (0,16 l/m²), recomandarea practică rămâne de a amâna tratamentele și de a aștepta pentru lucrările care cer suprafață uscată și condiții liniștite. În Moldova, rafalele sunt mai active decât în multe alte regiuni, cu vânt mediu de 21,6 km/h și rafale de până la 34,6 km/h, ceea ce crește riscurile la deplasarea utilajelor și la transportul încărcăturilor. Ploile estimate (0,10 l/m²) sunt considerate neînsemnate pentru un aport util. Sudul și Dobrogea: căldura și pierderea de apă devin criteriul de planificare În Dobrogea, presiunea termică este dominantă, cu temperaturi estimate între 23 și 32°C până la prânz, precipitații 0 și evapotranspirație ridicată (6,26 mm). În acest context, buletinul pune accent pe prioritizarea apei (sol și animale) și pe evitarea orelor mai calde. București-Ilfov rămâne în același registru: vânt mai slab, dar caniculă rapidă și fără aport de ploaie (0 mm). Pentru legumicultură, livezi și culturi cu stres hidric local, verificarea umidității solului rămâne relevantă înaintea unei decizii de irigare. Ce lucrări sunt cele mai afectate și ce ajustări recomandă buletinul Recomandările operaționale din buletin vizează, în esență, reducerea expunerii la vânt și evitarea aplicărilor în condiții nefavorabile: Tratamente : amânare în zonele cu vânt sau risc de instabilitate; în unele regiuni sunt posibile doar intervale foarte scurte. Recoltare și transport : pornire doar după verificarea locală a vântului, a accesului și a încărcăturii; prudență sporită în Maramureș, Moldova și zona montană. Cosit, uscare, balotat : evitarea pornirii acolo unde roua, umezeala sau instabilitatea pot compromite uscarea, mai ales în Maramureș și la munte. Irigare : decizia se ia după verificarea umidității solului; presiunea este mai evidentă în Banat, Crișana și Dobrogea, unde evapotranspirația este ridicată. Zootehnie și pășunat : apă și umbră în regiunile calde; atenție la vânt și instabilitate înaintea deplasărilor și activităților în spațiu deschis. La ce să se uite fermierii până la buletinul de la prânz Până la actualizarea de la prânz, buletinul indică drept elemente de urmărit intensificarea locală a vântului și posibile schimbări de instabilitate în nord, centru, est și în zona montană. În sud și Dobrogea, creșterea temperaturii până la prânz poate scurta și mai mult fereastra utilă de lucru, ceea ce face ca verificarea locală înainte de intrarea utilajelor în câmp să rămână decizia-cheie. [...]
Vântul puternic și canicula reduc fereastra de lucru în câmp în dimineața de 7 august, cu risc operațional ridicat în special în Moldova și Crișana , unde intervențiile sensibile (tratamente, intrări pe parcelă, transport) ar trebui amânate sau făcute doar după verificare locală, potrivit Agronet . La nivel național, publicația indică temperaturi maxime pentru fereastra de lucru care urcă spre 31,5–35,5°C, iar prioritatea până la prânz este siguranța operațiunilor. Unde este riscul cel mai mare și ce înseamnă pentru lucrări În Moldova, combinația de cer parțial noros, probabilitate de precipitații și semnal de vânt puternic susține „o abordare restrictivă”, cu recomandarea de a nu porni lucrări în câmp fără confirmare în teren. În Crișana, deși dimineața este senină, riscul regional este descris ca sever, iar „nu există un interval clar pentru tratamente”, pe fondul vântului și temperaturilor ridicate. Și în restul țării, vântul „de urmărit” apare ca factor de risc pentru lucrările de dimineață: Banat, Maramureș, Transilvania, Muntenia, Oltenia și zona montană, în timp ce în Dobrogea și București-Ilfov limita principală devine canicula, care scurtează rapid intervalul util de lucru. Decizii practice: ce se amână și ce se prioritizează Recomandările operaționale sintetizate în buletin vizează, în principal, reducerea expunerii la risc înainte de prânz: Tratamente : amânare în regiunile cu vânt de urmărit, ploi probabile sau temperaturi în creștere; în Muntenia și București-Ilfov pot exista doar intervale locale foarte scurte , care trebuie verificate înainte de aplicare. Recoltare și transport : pornire doar după controlul vântului, umezelii și accesului pe parcelă; în Moldova și Maramureș este indicat un risc operațional mai ridicat . Irigare : prioritară în Banat, Crișana, Muntenia și Oltenia, dar decizia rămâne condiționată de verificarea solului și a culturii. Furaje (lucernă, cosit, balotat) : dimineața nu trebuie tratată ca „fereastră sigură” fără confirmarea uscării reale și a stabilității vremii, mai ales în zonele cu umiditate/instabilitate. La ce să se uite fermierii până la buletinul de la prânz Până la actualizarea de la prânz, Agronet recomandă monitorizarea intensificării vântului, apariției averselor locale și a ritmului de creștere a temperaturii spre reperele de la 11:00–12:00, cu reconfirmarea în teren a stării frunzei, a solului și a accesului înainte de tratamente, recoltare, transport sau lucrări cu utilaje. [...]
Vântul și canicula pot bloca lucrările sensibile în câmp după prânz, cu risc mai ridicat în Transilvania și Maramureș , potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet la 5 august 2026, ora 12:00. Deși nu sunt estimate ploi în ferestrele regionale de lucru, combinația de căldură accentuată, evapotranspirație (pierdere de apă din sol și plante) și vânt reduce „fereastra” pentru tratamente și impune adaptări la recoltare și transport. Ce se schimbă operațional pentru fermieri în după-amiaza de 5 august Buletinul indică faptul că, după prânz, condițiile „nu susțin tratamentele” și cer prudență la lucrările expuse în câmp. Recomandarea generală este ca deciziile să fie luate după verificări locale, mai ales acolo unde vântul se intensifică. În „orientarea rapidă” pentru după-amiază, Agronet recomandă: amânarea tratamentelor , pe fondul căldurii și al vântului „de urmărit”; la recoltare și transport , lucru cu atenție, cu verificarea vântului local, a încărcării utilajelor și a accesului pe parcelă; prioritizarea irigării seara sau noaptea , acolo unde necesarul este ridicat, după controlul solului și al culturii; prudență la cosit, uscare și balotare , fără extinderea lucrărilor în lipsa unui interval „uscat și stabil” confirmat local. Unde este riscul mai ridicat: Transilvania și Maramureș Transilvania este indicată ca regiunea cu „cel mai ridicat nivel de risc” în buletin, alături de zona montană, pe fondul combinației dintre caniculă, evapotranspirație și vânt. În Maramureș, deși vremea rămâne însorită, buletinul avertizează asupra riscului operațional dat de căldură și vânt, cu recomandarea ca lucrările să fie evaluate spre seară, după verificarea parcelei. În restul țării, tabloul rămâne dominat de caniculă și lipsa ploilor utile, cu accent pe pierderea rapidă de apă (în special în vest) și pe menținerea prudenței la lucrările care depind de stabilitatea aerului. Avertizări: nivel roșu de caniculă, iar vântul rămâne de urmărit Buletinul semnalează nivel roșu pentru caniculă în toate regiunile , iar în toate zonele cu excepția Dobrogei este menționat și vânt „puternic de urmărit”. Probabilitățile maxime de precipitații din fereastra de lucru sunt reduse (1–2%), însă în raport sunt menționate și fenomene de instabilitate și averse torențiale ca elemente urmărite în mai multe rapoarte regionale. Până la buletinul de seară, recomandarea este monitorizarea evoluției locale a vântului, a stării culturilor după arșiță și a oricăror schimbări care pot afecta accesul sau siguranța lucrărilor în câmp. [...]
Canicula restrânge fereastra de lucru pe 3 august, cu vârfuri de până la 39,5°C în vest , iar planificarea recoltării, transportului și a irigării trebuie mutată cât mai mult în intervalul mai răcoros al dimineții, potrivit Agronet . În buletinul de la 2 august, ora 21:00 , Banatul și Crișana sunt indicate drept zonele cu cele mai ridicate temperaturi estimate, pe fondul lipsei ploilor și al stresului hidric. În majoritatea regiunilor analizate este semnalată alertă roșie de caniculă și disconfort termic, iar precipitațiile nu sunt așteptate în „fereastra de lucru” regională: probabilitățile maxime rămân între 1% și 6%, cu cantități estimate de 0 mm. În acest context, riscul operațional pentru ferme crește prin limitarea timpului efectiv de lucru în câmp și prin presiunea pe apă (inclusiv prin evapotranspirație ridicată – pierderea de apă din sol și plante). Vestul țării: temperaturi extreme și presiune pe apă În Banat (Timiș și Caraș-Severin), maxima estimată ajunge la 37,5°C (reper la 14:00), cu alertă roșie și fără precipitații (0 mm; probabilitate maximă 1%). Publicația recomandă prudență dimineața, verificarea parcelei și amânarea tratamentelor în arșiță. În Crișana (Arad și Bihor) este indicat cel mai ridicat vârf termic din buletin: până la 39,5°C (reper la 15:00), tot fără ploi estimate (0 mm; probabilitate maximă 1%). Evapotranspirația este menționată la 7,35 mm, ceea ce susține presiunea pe culturile sensibile la deficit de apă și impune verificarea necesarului de irigare și organizarea atentă a transportului. Unde există o fereastră mai stabilă dimineața Dobrogea (Constanța și Tulcea) apare ca zona cu „cea mai stabilă fereastră” pentru acces dimineața: zi senină, fără avertizări indicate în datele buletinului și cu o maximă mai moderată, de 31,5°C (reper la 12:00). Chiar și aici, evapotranspirația este de 5,41 mm, ceea ce justifică verificarea culturilor și a solului înaintea deciziilor de irigare. În București-Ilfov, buletinul indică o dimineață favorabilă pentru acces și transport și nu menționează avertizări, însă încălzirea spre după-amiază rămâne relevantă (maxim 35°C, reper la 16:00, ulterior intervalului principal urmărit). Ce lucrări sunt cele mai expuse și ce ar trebui prioritizat În lipsa ploilor și pe fondul caniculei, recomandările operaționale din buletin vizează în principal: Recoltare și transport : condițiile uscate ajută logistica, dar activitatea trebuie adaptată la căldură și la starea reală a parcelei. Irigare și stres hidric : decizia se ia după verificarea umidității solului, cu accent pe zone precum Crișana, Moldova, Muntenia și Oltenia. Tratamente în câmp : sunt de evitat în orele de arșiță și, unde este cazul, condiționate de verificarea locală a vântului, umezelii și temperaturii. Zootehnie și pășunat : necesar crescut de apă și umbră , cu mutarea activităților expuse în intervalul mai răcoros. Piscicultură : monitorizarea temperaturii apei și a oxigenării în zonele caniculare. Până la buletinul de dimineață, publicația indică drept puncte de urmărit evoluția temperaturii înainte de începerea lucrului, starea apei în sol și posibilitatea de a concentra operațiunile în intervalul mai răcoros, cu verificări locale înaintea oricărei lucrări expuse în regiunile aflate sub alertă de caniculă. [...]
