Știri
Știri din categoria Agricultură
Plățile APIA pentru Campania 2025 au trecut de 99%, dar restanțele rămase pot pune presiune pe lichiditatea fermelor potrivit Agronet, care citează declarațiile vicepremierului și ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, din 22 septembrie 2026, la emisiunea „Viața la țară” (Radio România Antena Satelor).
Ministrul a spus că „în proporție de peste 99% sumele sunt plătite”, dar a precizat că mai există beneficiari care așteaptă bani pentru anumite măsuri și a cerut APIA să închidă plățile rămase. El a estimat că diferența rămasă reprezintă aproximativ 1% din situațiile de plată, ceea ce înseamnă că o parte dintre fermieri nu și-au încasat încă integral subvențiile aferente Campaniei 2025.
Declarația vine după datele Ministerului Agriculturii din 27 august, când peste 98% dintre fermierii din Campania 2025 își primiseră subvențiile, iar valoarea totală transferată depășise 2,6 miliarde de euro (aprox. 13 miliarde lei). În șase județe – Harghita, Brăila, Ilfov, Brașov, Covasna și Ialomița – ponderea cererilor plătite depășise deja 99%.
Publicația notează și o diferență importantă de interpretare: datele din august se refereau la ponderea fermierilor plătiți, în timp ce declarația din 22 septembrie vizează proporția sumelor achitate.
Tánczos Barna a legat o parte dintre întârzieri de dezvoltarea sistemelor informatice necesare APIA. Deși agenția a recuperat o parte din întârzieri în ultimele luni, anumite măsuri au rămas în urmă, inclusiv din cauza faptului că, pentru unele intervenții, aplicațiile necesare plăților ar fi început să fie dezvoltate după momentul în care banii ar fi trebuit să ajungă la beneficiari.
În iulie, Agronet relata că aproximativ 3.000 de fermieri ar putea ajunge în toamnă fără plata finalizată, mai ales la intervenții de agromediu afectate de problemele aplicațiilor informatice. La 22 iulie, mai puțin de 5.000 dintre cei peste 700.000 de fermieri incluși în Campania 2025 nu își primiseră încă banii.
Chiar dacă restanțele au ajuns la o pondere redusă, ele pot conta semnificativ pentru fermele afectate, în condițiile în care se suprapun peste cheltuieli precum culturile de toamnă, plata arendei, achiziția de semințe și îngrășăminte sau rambursarea creditelor și datoriilor către furnizori.
În paralel, APIA trebuie să deruleze controalele și pregătirea plăților pentru Campania 2026, ceea ce menține o presiune administrativă dublă: închiderea dosarelor restante din 2025 și pregătirea următoarei etape de autorizare.
Declarația ministrului indică reducerea restanțelor, dar nu stabilește un termen unic pentru finalizarea tuturor plăților; închiderea depinde de măsura solicitată, verificarea dosarului și autorizarea plății.
Recomandate
Plata integrală a sprijinului pentru motorina din trimestrul II depinde de rectificarea bugetară , deși Guvernul a majorat bugetul schemei la 863,666 milioane de lei, potrivit Agronet . Miza imediată pentru ferme este una de lichiditate: motorina se plătește în avans, iar rambursarea diferenței de acciză prin APIA vine ulterior, astfel că orice decalaj apasă direct pe cash-flow-ul exploatațiilor. Guvernul a aprobat pe 18 septembrie suplimentarea cu 149,366 milioane de lei a schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, iar bugetul total ajunge la 863,666 milioane de lei. Modificarea este prevăzută în documentul oficial publicat de Secretariatul General al Guvernului , disponibil aici . Cât s-a adăugat și unde ajunge bugetul schemei După această suplimentare, evoluția bugetului arată astfel: buget înaintea noii suplimentări: 714,3 milioane lei suplimentare aprobată: 149,366 milioane lei buget după suplimentare: 863,666 milioane lei Schema acoperă motorina folosită la lucrări mecanizate în sectorul vegetal, zootehnie și îmbunătățiri funciare. De ce nu ajung banii pentru trimestrul II Problema imediată rămâne plata motorinei utilizate în aprilie–iunie (trimestrul II). APIA a centralizat pentru această perioadă 15.386 de beneficiari și peste 110,13 milioane de litri de motorină eligibilă, iar necesarul calculat este de aproximativ 268 milioane de lei, conform datelor prezentate anterior de publicație. Suplimentarea aprobată acum permite efectuarea unei părți din plăți, însă nu acoperă integral obligațiile aferente trimestrului II, astfel că pentru diferență este indicată o rectificare bugetară. Context: bugetul a crescut în mai multe etape în 2026 În 2026, alocarea inițială a fost de 620 milioane de lei. Pe 30 iulie, Guvernul a suplimentat schema cu 94,3 milioane de lei, până la 714,3 milioane de lei, iar noua majorare de 149,366 milioane de lei duce suplimentările cumulate la 243,666 milioane de lei și bugetul total la 863,666 milioane de lei. Față de alocarea inițială, creșterea este de aproximativ 39,3%. Separat, Agronet amintește că mecanismul de rambursare a fost modificat astfel încât cuantumul primit de fermieri se ajustează în perioadele în care acciza standard la motorină este redusă temporar (detalii într-un material distinct al publicației). Ce urmează: rectificarea, reperul pentru plăți Pentru ferme, impactul este operațional și financiar: în plin sezon de recoltare, pregătirea terenului și înființarea culturilor de toamnă, consumul de motorină poate fi ridicat, mai ales în exploatațiile vegetale mari, iar întârzierile mută temporar costul integral al combustibilului în sarcina lor. Vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a indicat că suplimentarea permite doar plăți parțiale pentru motorina din aprilie–iunie și că agricultura ar mai avea nevoie de cel puțin 1 miliard de lei până la finalul lui 2026, sumă care vizează sprijinul pentru sector în ansamblu, nu doar schema pentru motorină. [...]
Câștigul de 6.000–7.000 euro/ha la mentă depinde mai mult de procesare și contracte decât de producție , iar fără uscătoare, distilare și cumpărători stabili cifra rămâne, în practică, un scenariu optimist, arată o analiză Agronet , care pornește de la un model economic vehiculat în presa sârbă. Estimarea citată pentru Serbia pleacă de la un randament de până la 1.500 kg de frunză uscată/ha și un preț de 4–5 euro/kg, ceea ce duce la un venit brut de 6.000–7.500 euro/ha (aprox. 30.000–37.500 lei). În același calcul, costurile sunt evaluate la circa 2.000 euro/ha (aprox. 10.000 lei), iar rezultatul după aceste cheltuieli poate ajunge la aproximativ 5.000 euro/ha (aprox. 25.000 lei). Publicația atrage atenția că suma de 6.000–7.000 euro/ha, des invocată, descrie în principal încasarea posibilă în condiții favorabile, nu profitul net. De ce „veriga lipsă” este după recoltare Menta are utilizări în industria alimentară, farmaceutică și cosmetică, însă produsul vândut poate fi foarte diferit: frunză proaspătă, frunză uscată sau ulei esențial. Fiecare variantă presupune alt lanț tehnologic și comercial. Pentru frunza uscată, ferma are nevoie de capacitate proprie de uscare sau de acces rapid la un operator care poate prelua recolta. Pentru ulei esențial este necesară distilarea. În ambele cazuri, infrastructura de condiționare și procesare poate cântări aproape la fel de mult ca producția la hectar, deoarece influențează direct prețul și posibilitatea de a onora cerințe de calitate constante. Modelul economic din Serbia: util ca reper, nu ca „preț garantat” Agronet notează că aceste cifre circulă în presa sârbă cel puțin din 2025, fiind publicate de Biznis i Finansije cu trimitere la BizPortal și reluate ulterior de Serbia Danas și NPortal. Concluzia este că datele sunt mai utile ca model orientativ pentru o cultură specializată decât ca o cotație sigură pentru un anumit an. Un detaliu cu impact direct asupra veniturilor este sensibilitatea la preț: la 1.500 kg/ha, o diferență de 1 euro/kg schimbă venitul cu 1.500 euro/ha (aprox. 7.500 lei). Dacă producția este sub nivelul maxim folosit în calcul, venitul scade proporțional. Ce se schimbă pentru fermele din România: finanțare pentru procesare și irigații Pentru 2026, analiza indică drept element practic relevant intervenția DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice”, deschisă între 1 septembrie și 31 octombrie 2026 , potrivit Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Bugetul sesiunii este de 5 milioane de euro, iar sprijinul poate ajunge la 100.000 euro/proiect (aprox. 500.000 lei), cu o intensitate de până la 85% din cheltuielile eligibile, în funcție de dimensiunea economică a exploatației. Sunt eligibile, între altele, investiții în: înființarea, extinderea și modernizarea exploatațiilor cu plante aromatice și medicinale; utilaje și echipamente agricole; unități de condiționare și depozitare; procesare la nivelul fermei; sisteme de irigații și facilități de stocare a apei. Concluzia operațională: pornești de la cumpărător, nu de la hectar Agronet insistă că menta „comercială” nu înseamnă planta crescută spontan: pentru industrie contează materialul biologic, uniformitatea și standardizarea, iar apa (irigarea) este o cerință agronomică importantă, inclusă și în calculele de cost din Serbia. Înainte de a înființa o suprafață comercială, ecuația economică ar trebui construită „invers”: cumpărătorul și specificațiile cerute, apoi capacitatea de uscare sau distilare, necesarul de apă și forță de muncă, iar abia la final suprafața cultivată. În lipsa acestor verigi, potențialul de 6.000–7.000 euro/ha rămâne mai degrabă o proiecție decât un rezultat repetabil. [...]
Rambursarea pentru motorina agricolă devine variabilă în 2026 , în funcție de eventualele reduceri temporare ale accizei standard, ceea ce poate schimba direct sumele încasate de fermieri prin APIA de la o perioadă la alta, potrivit Agronet . Modificarea a fost aprobată în ședința de Guvern din 18 septembrie 2026 și actualizează schema de ajutor de stat reglementată prin HG nr. 1.174/2014. Ce se schimbă: formula de calcul, nu existența schemei Mecanismul nu introduce o subvenție nouă, ci ajustează modul de calcul al ajutorului astfel încât rambursarea să reflecte situațiile în care statul reduce temporar acciza standard la motorină (de exemplu, în contextul unei crize pe piața țițeiului sau a produselor petroliere). În aceste intervale, o parte mai mare din facilitatea fiscală se aplică „direct” prin acciza standard mai mică, iar APIA rambursează doar diferența rămasă până la nivelul redus aplicabil motorinei utilizate în agricultură. Documentul oficial este publicat de Secretariatul General al Guvernului, în proiectul de hotărâre disponibil aici . Cât vor primi fermierii: între 1,996 și 2,557 lei/litru, în funcție de reducerea accizei Pentru 2026, rata redusă a accizei pentru motorina utilizată în agricultură este de 106,72 lei/1.000 de litri. În perioadele în care acciza standard este 2.804,29 lei/1.000 de litri, diferența acordată prin schemă este de aproximativ 2,697 lei/litru. Dacă acciza standard este redusă temporar, rambursarea scade după grila din proiect: reducere acciză 5% → 2,557 lei/litru reducere acciză 10% → 2,417 lei/litru reducere acciză 15% → 2,277 lei/litru reducere acciză 20% → 2,137 lei/litru reducere acciză 25% → 1,996 lei/litru Exemplu deja aplicat în 2026: 7 aprilie – 30 iunie Hotărârea acoperă explicit perioada 7 aprilie – 30 iunie 2026, când acciza standard a fost redusă temporar. Pentru acest interval, cuantumul ajutorului este 2,397 lei/litru , cu 0,30 lei/litru sub nivelul de 2,697 lei/litru aplicabil în perioadele fără reducere. Agronet arată și impactul la volum: la 10.000 de litri eligibili, rambursarea de 2,397 lei/litru înseamnă 23.970 lei, față de 26.970 lei la 2,697 lei/litru, adică o diferență de 3.000 lei. (Context suplimentar în materialul anterior al publicației , fără a fi esențial pentru noua regulă: https://agronet.ro/stiri/subventii-fonduri/buget-motorina-agricola-863-milioane-lei-2026 ) Implicația operațională: perioada de utilizare devine decisivă Pentru ferme, schimbarea practică este că rambursarea nu mai poate fi tratată ca o sumă fixă pe litru pe tot anul. Două cantități identice de motorină pot genera rambursări diferite dacă sunt utilizate în intervale cu accize standard diferite. Procedura de bază rămâne aceeași: fermierul cumpără combustibilul, depune documentele pentru cantitățile eligibile, iar APIA rambursează ulterior diferența de acciză corespunzătoare perioadei respective. Bugetul schemei: majorare la 863,666 milioane lei Guvernul a aprobat și suplimentarea bugetului schemei pentru 2026 cu 149,366 milioane lei , de la 714,3 milioane lei la 863,666 milioane lei . Față de bugetul de 620 milioane lei stabilit la începutul anului, suplimentările cumulate ajung la 243,666 milioane lei . În același context, pentru trimestrul al doilea (aprilie–iunie), APIA centralizase 15.386 de beneficiari și peste 110,13 milioane de litri de motorină eligibilă, cu un necesar de plată calculat de aproximativ 268 milioane lei , conform datelor prezentate în articol. [...]
Guvernul transmite că revendicările oierilor rămân legitime, dar violențele riscă să blocheze dialogul cu autoritățile, după confruntările de marți din Piața Victoriei , potrivit AgroInfo . Ministrul interimar al Agriculturii și vicepremierul Tanczos Barna și-a început conferința de presă susținută miercuri, la Guvern, cu un mesaj de condamnare a actelor de vandalism și violență apărute la protestul crescătorilor de ovine din București. În același timp, el a insistat că fermierii au „dreptul legitim” de a protesta, inclusiv în cadrul unui protest spontan, cu condiția ca manifestația să nu degenereze. „Fermierii au dreptul legitim să protesteze. Să protesteze într-un protest organizat, anunțat, autorizat, au dreptul să protesteze și-n cadrul unui protest spontan. Este absolut inadmisibil ca acest drept legitim și revendicările legitime ale lor să fie denaturate, să fie confiscate și să fie transformate în acțiuni violente, absolut reprobabile.” Miza: menținerea canalelor de negociere după protest Mesajul ministrului indică o linie de separație între revendicările sectorului și modul în care sunt exprimate în stradă: autoritățile spun că pot discuta cererile fermierilor, dar nu vor valida presiunea prin violență. În termeni practici, riscul pentru crescătorii de ovine este ca escaladarea să reducă spațiul de negociere și să întârzie soluțiile administrative care ar putea rezulta din discuții. Tanczos Barna a invocat și precedentul unor proteste recente ale fermierilor, despre care a spus că au fost anunțate și autorizate și că s-au încheiat cu „un dialog constructiv” de peste două ore la Palatul Victoria, la care au participat asociațiile organizatoare. „Condamn cu fermitate toate actele de vandalism, de violență care au avut loc ieri (marți n.r.) în Piața Victoriei, toate încercările de confiscare a acestor revendicări legitime și sper să nu se mai întâmple niciodată.” [...]
Guvernul condiționează reluarea exporturilor de ovine de aprobarea Comisiei Europene , în timp ce o parte dintre revendicările protestatarilor din Piața Victoriei ar implica alocări bugetare suplimentare și decizii legislative, potrivit Stirile Pro TV . Executivul spune că premierul Ilie Bolojan a discutat cu vicepremierul Tánczos Barna despre răspunsuri la problemele semnalate și face apel la calm, după ce protestul ar fi degenerat în violențe. Miza economică: exporturile și costurile impuse de restricții sanitar-veterinare În centrul revendicărilor se află cererea de „redeschidere de urgență” a exportului de ovine, fără restricții de comercializare. Guvernul afirmă că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a transmis Comisiei Europene un plan de acțiune pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine, iar reluarea exporturilor ar urma să fie posibilă după aprobarea acestuia de către Comisia Europeană . O altă solicitare cu impact direct asupra costurilor din sector vizează eliminarea taxelor impuse de ANSVSA pentru acțiunile sanitar-veterinare obligatorii, cu transferarea costurilor către stat. Executivul precizează că o parte semnificativă a acestor acțiuni este deja finanțată de la buget, dar orice extindere ar necesita resurse suplimentare și, înainte, o analiză de impact financiar și bugetar. Ce cer protestatarii: 16 revendicări, de la sacrificări la regimul pășunatului „Asociația Profesională a Ciobanilor – APC” a depus la Guvern o listă de 16 revendicări. Printre acestea se numără: încetarea uciderii oilor dispuse administrativ ca măsură de combatere a bolilor și adoptarea unor alternative „proporționale”; reluarea exportului de ovine fără restricții; scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate; închirierea pajiștilor către crescătorii de animale „la prețuri corecte”, prin proceduri transparente; încetarea sancționării de către Inspecția Muncii (ITM) pentru situații specifice activității tradiționale; eliminarea taxelor ANSVSA pentru acțiuni sanitar-veterinare obligatorii; utilizarea pășunilor și terenurilor agricole fără restricții de mediu „disproporționate”; trecerea ANSVSA în subordinea Ministerului Agriculturii; implementarea „radarului zootehnic” pentru transporturile de animale (un sistem de urmărire/trasabilitate); modificări la legislația vânătorii și eliminarea interdicției de pășunat în perioada 6 decembrie–23 aprilie; modificarea regulilor privind despăgubirile pentru secetă, inclusiv pentru pajiști; compensarea de către stat a costurilor suportate de fermieri când sunt impuse măsuri sanitar-veterinare care limitează comercializarea. Răspunsul Guvernului: măsuri invocate și limitele de implementare Executivul susține că unele dintre revendicări au mai fost discutate în cadrul a șase întâlniri anterioare între reprezentanții sectorului și autorități, începând cu 9 iulie 2026. Pe fond, Guvernul indică mai multe direcții de acțiune: sacrificarea animalelor pentru eliminarea riscului de transmitere a pestei micilor rumegătoare sau a variolei ar fi fost aplicată „în mod excepțional” și doar când nu existau alternative viabile; autoritățile spun că vor proceda la fel și pe viitor; pentru pajiști, Ministerul Agriculturii a demarat un control tematic la nivelul unităților administrativ-teritoriale (UAT-uri), după petiții privind proceduri de închiriere care nu ar fi respectat legea; pentru trasabilitatea transporturilor de animale, ministerul afirmă că a inițiat demersuri pentru dezvoltarea unui sistem informatic în timp real, care ar urma să fie dezvoltat de ANSVSA; pentru despăgubirile de secetă pe pajiști, ministerul spune că susține revendicarea și a elaborat o propunere, dar subliniază impactul bugetar și nevoia de identificare a resurselor; pentru compensarea costurilor suplimentare de furajare, MADR afirmă că a elaborat, împreună cu asociații reprezentative, un proiect de lege care ar trebui adoptat de Parlament, „în lipsa unui Guvern cu puteri depline”. Apel la calm și disputa de reprezentativitate Guvernul afirmă că la protestul din Piața Victoriei „nu a participat nicio asociație reprezentativă” a fermierilor din sectorul de creștere a ovinelor și susține că manifestația ar fi depășit cadrul legal al protestului pașnic, degenerând în acte de violență. „Guvernul face apel la calm şi la încetarea violenţelor”, se arată în comunicatul citat. În perioada următoare, două puncte rămân decisive pentru sector: aprobarea de către Comisia Europeană a planului pentru reluarea exporturilor și identificarea resurselor bugetare pentru măsurile cu impact financiar, acolo unde Guvernul spune că este necesară o analiză prealabilă. [...]
Un nou mecanism de despăgubire a secetei din 2027 ar putea schimba predictibilitatea costurilor în ferme , dar eficiența lui va depinde de reguli și finanțare încă neprecizate, potrivit Agronet , care trece în revistă liniile directoare pentru agricultură din programul de guvernare atribuit PNL-USR-UDMR. La 23 septembrie 2026, documentul este la stadiul de propunere: premierul desemnat este Siegfried Mureșan , iar programul și componența cabinetului urmează să treacă prin procedura parlamentară de învestire. În consecință, măsurile anunțate nu sunt încă adoptate și nu au acte de aplicare. Despăgubiri din 2027: termen există, dar lipsesc parametrii-cheie Cea mai concretă promisiune ca orizont de timp este introducerea, din 2027, a unor mecanisme de despăgubire pentru culturile afectate de secetă, astfel încât fermierii să își poată recupera cheltuielile aferente culturilor calamitate. Problema, arată publicația, este că documentul nu precizează elementele care fac diferența între un sprijin simbolic și unul funcțional: formula de calcul, procentul din costuri acoperit, culturile eligibile, pragul minim de afectare, plafonul pe hectar și sursa bugetară. Fără aceste detalii, fermele nu își pot estima riscul și nici nu pot integra măsura în planificarea financiară. Contextul este sensibil după disputele din 2026 privind ajutorul pentru seceta din anul precedent: fermierii au contestat reducerea nivelului avut în vedere de la un plafon de 523 lei/ha la aproximativ 100 lei/ha, într-un proiect care viza porumbul și floarea-soarelui afectate în 2025. Organizațiile agricole au cerut explicații privind formula de calcul și cofinanțarea națională. De la ajutoare „după episod” la un sistem predictibil – dacă va fi standardizat Miza noului mecanism ar fi trecerea de la ajutoare stabilite ad-hoc după fiecare episod de secetă la o formulă mai predictibilă. Totuși, în forma publică actuală, liniile directoare nu oferă suficient pentru a înțelege cum va funcționa efectiv sistemul și ce impact bugetar va avea. Alte măsuri în pachet: tineri, apă, cooperative, „100% românesc” Pe lângă despăgubiri, programul propus include: prime de instalare și acces la credite în condiții avantajoase pentru tinerii fermieri, fără a fi indicate valori, criterii de eligibilitate sau legătura cu intervențiile deja finanțate prin Planul Strategic PAC ; continuarea investițiilor în irigații și infrastructura de retenție a apei, fără ținte de suprafață, bugete sau repartizarea lucrărilor; sprijin suplimentar pentru cooperative, în condițiile în care sectorul rămâne fragmentat, deși primele 20 de cooperative au avut în 2025 afaceri de aproximativ 2 miliarde de lei, iar 1.682 de cooperative care au depus bilanțul au cumulat peste 7 miliarde de lei; dezvoltarea unei mărci „100% românesc” pe întregul lanț de producție, însă fără definirea standardului (originea materiei prime, locul procesării, proprietatea companiei etc.); direcționarea subvențiilor către fermierii care „lucrează efectiv terenurile agricole”, formulare care indică o intenție politică, dar nu stabilește modificări concrete ale condițiilor APIA sau ale Planului Strategic PAC. Ce urmează: bugete și acte normative, nu doar direcții În lipsa bugetelor, plafoanelor și calendarelor detaliate, diferența dintre direcția de guvernare și sprijinul pe care îl poate calcula o fermă va fi stabilită ulterior prin programul complet, bugetele aprobate și actele normative de implementare. Componenta financiară este cu atât mai relevantă cu cât, potrivit aceleiași surse, agricultura ar mai avea nevoie de cel puțin 1 miliard de lei până la finalul lui 2026, într-un context în care nici rambursarea motorinei pentru trimestrul al doilea nu era acoperită integral din bugetul disponibil. Pentru fermieri, reperele imediate rămân învestirea eventualului nou cabinet și, apoi, regulile concrete care vor defini accesul și nivelul sprijinului. [...]
