Știri
Știri din categoria Agricultură

ANSVSA își intensifică mesajele de biosecuritate către micii crescători, pe fondul creșterii riscului de gripă aviară în sezonul rece, odată cu aderarea la campania europeană #NoBirdFlu derulată de EFSA și Comisia Europeană, potrivit Economedia. Miza este reducerea riscului de infectare în gospodării și ferme, într-un context în care transmiterea este asociată frecvent cu contactul indirect cu păsările sălbatice migratoare.
Campania vizează în primul rând micii fermieri și crescătorii din gospodăriile populației, pe baza unor cercetări care indică faptul că aceștia au, în medie, mai puține informații despre riscuri și măsuri de prevenire și întâmpină dificultăți în aplicarea lor zilnică.
„Sezonul de risc începe acum. Numărul cazurilor de gripă aviară creşte în Europa în lunile reci, când păsările sălbatice migratoare traversează continentul şi se adună în număr mare.”
România este inclusă între cele zece state pe care se concentrează campania, alături de Belgia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Spania, țări cu producție avicolă importantă și afectate în ultimii ani de boală.
Mesajul campaniei este structurat în jurul a cinci măsuri de biosecuritate menite să țină virusul departe de adăposturi. În esență, recomandările includ:
Dacă apar suspiciuni, recomandarea este izolarea păsărilor bolnave și anunțarea imediată a medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau a Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene.
Din perspectiva impactului operațional, campania pune presiune pe zona de gospodării și micro-exploatații să aplice reguli mai stricte, într-o perioadă în care riscul crește sezonier. În ferme, sursa majorității infecțiilor este indicată ca fiind contactul indirect cu păsările sălbatice, ceea ce face ca măsurile de control al accesului și igienă să fie esențiale pentru limitarea răspândirii. (Informațiile sunt atribuite în materialul Economedia agenției Agerpres.)
Recomandate

Producția de carne de pasăre din România a urcat cu 13,4% în primele opt luni din 2026 , un ritm de aproape trei ori peste media UE, ceea ce poate schimba echilibrul de ofertă pe piața internă și poziționarea producătorilor locali în lanțul de aprovizionare, potrivit Agronet , pe baza tabloului de piață al Comisiei Europene . Datele Comisiei Europene (Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală), actualizate la 11 noiembrie, compară volumele produse în ianuarie–august 2026 cu aceeași perioadă din 2025. La nivelul Uniunii Europene, creșterea producției a fost de 4,6% în același interval, sub dinamica raportată pentru România. Producție în creștere, preț european în scădere Pe lângă indicatorul de volum, tabloul de piață include și o cotație săptămânală la nivel european: în săptămâna 45 din 2026, prețul mediu UE pentru pui de carne (greutate carcasă) a fost de 283,64 euro/100 kg (aprox. 1.418 lei/100 kg). Comisia indică pentru această cotație o scădere de 1,9% față de aceeași săptămână a anului precedent. Publicația atrage însă atenția că cei doi indicatori nu sunt direct comparabili: perioada și produsul diferă, iar cotația europeană săptămânală nu este echivalentă cu prețurile încasate de fermele din România. Cu alte cuvinte, creșterea producției nu poate fi citită automat ca efect al unei evoluții de preț. Ce nu spun datele: marje, costuri și cerere Indicatorul Comisiei surprinde doar evoluția volumelor, nu și profitabilitatea. Pentru fermieri și procesatori, un volum mai mare trebuie pus în contextul costurilor (furaje, energie, procesare), al condițiilor contractuale și al cererii, notează Agronet. Datele nu arată marjele și nu demonstrează că prețurile plătite producătorilor români au urmat aceeași dinamică precum media europeană. Investiții și concurență: efectul depinde de livrările reale Creșterea volumului total include forme diferite de producție. În segmentul ecologic, Agronet amintește investiția anunțată de 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei) pentru ferma BIO Carmistin de la Săhăteni, a treia unitate de acest tip a grupului, dar precizează că este vorba despre un segment cu cerințe specifice și că nu poate explica, singură, evoluția întregii producții naționale. Pe partea de concurență, piața europeană este influențată și de furnizori din afara UE. Publicația dă ca exemplu reluarea autorizării pentru exporturile argentiniene de carne de pasăre , cu livrări posibile din august 2026, subliniind că impactul depinde de cantitățile efectiv comercializate, de tipurile de produse și de cererea procesatorilor și comercianților. În continuare, relevanța pentru piață va fi dată de menținerea ritmului de creștere în restul anului și de comparații pe perioade similare, care pot confirma dacă avansul din ianuarie–august se consolidează sau se temperează. [...]

România rămâne importator net de brânză în UE , cumpărând în primele șapte luni ale anului peste 71.100 de tone din statele membre, de 4,1 ori mai mult decât a livrat în interiorul Uniunii (17.306 tone), potrivit unei analize din Economica bazate pe date ale Comisiei Europene . Diferența indică o dependență structurală de importuri, chiar dacă exporturile au accelerat. Exporturile României către UE au crescut cu 19% față de anul trecut, ceea ce plasează România pe locul trei în Uniune la ritmul de creștere, după Croația (+36%, până la 3.800 de tone) și Irlanda (+34%, până la 125.900 de tone). În același timp, importurile au avansat cu 3%, menținând dezechilibrul dintre intrări și ieșiri. Unde ajunge brânza românească și de unde vine cea importată În 2025, principalele destinații ale exporturilor românești de brânză în UE au fost Grecia, Italia și Bulgaria. Aceste trei piețe au cumulat 68,90% din volumul total exportat de România către statele membre, iar Grecia a absorbit 34,4% din cantitate. Pe partea de import, Germania, Polonia și Italia au fost principalii furnizori, asigurând împreună 75,6% din volumul brânzei aduse în România din UE. Context european și producția internă La nivelul UE, cei mai mari exportatori sunt Germania, Țările de Jos și Franța, iar principalii importatori sunt Germania, Italia și Țările de Jos. În plan intern, România a produs în 2025 un volum de 117.444 de tone de brânză, cu 7.492 de tone mai mult decât în anul anterior, ceea ce înseamnă un avans de 6,8%. Chiar și cu această creștere a producției și cu exporturi în urcare, datele arată că piața locală continuă să fie alimentată masiv din importuri. [...]

ANSVSA impune vaccinarea obligatorie și gratuită a ovinelor, cu consum fără restricții pentru lapte și carne , într-o campanie națională care este prezentată drept condiție pentru protejarea fermelor și reluarea exporturilor, potrivit AgroInfo . Președintele ANSVSA, dr. Alexandru Nicolae Bociu, a convocat o videoconferință de lucru cu toate structurile județene (DSVSA) pentru a evalua ritmul campaniei de vaccinare împotriva variolei ovine și caprine și pentru a asigura o coordonare unitară la nivel național. La discuții au participat și vicepreședinții instituției, dr. Ioan Oleleu și dr. Csutak Laszlo Nagy. Ce se schimbă pentru crescători: obligație, cost zero, fără perioadă de așteptare Mesajul transmis crescătorilor este că vaccinarea ovinelor este: obligatorie ; 100% gratuită ; cu timp de așteptare zero , ceea ce înseamnă că laptele și carnea pot fi consumate fără restricții , conform informării citate. În același mesaj, ANSVSA leagă campania de obiective economice pentru sector, menționând că imunizarea este „condiția esențială” pentru protejarea fermelor și reluarea exporturilor . „Reamintim crescătorilor de animale: Vaccinarea este 100% gratuită, obligatorie, are timp de așteptare zero (laptele și carnea pot fi consumate fără restricții) și reprezintă condiția esențială pentru protejarea fermelor și reluarea exporturilor”, a anunțat ANSVSA. Cum va fi monitorizată campania: control central și evaluări săptămânale Conducerea ANSVSA a stabilit o supraveghere centrală zilnică prin Unitatea Operațională Centrală (UOC) – structură de coordonare în situații de urgență epidemiologică. UOC va centraliza datele din teritoriu, va monitoriza stocurile și distribuția dozelor de vaccin și va menține legătura operativă cu structurile județene. Totodată, vor fi organizate videoconferințe săptămânale , în care stadiul vaccinării va fi analizat „individual, cu fiecare județ în parte”. În primele zile ale campaniei, au fost discutate dificultățile întâmpinate și au fost identificate soluții pentru evitarea blocajelor, mai arată sursa. ANSVSA mai precizează că va informa și raporta periodic Comisiei Europene evoluția și rezultatele campaniei, pentru a oferi „garanții ferme” privind rigoarea și profesionalismul serviciilor veterinare din România. [...]

Creșterea cu 3% a colectării laptelui în UE în ianuarie–august 2026 ridică presiunea pe piață, iar veniturile fermelor rămân dependente de preț și costuri , nu doar de volum, potrivit datelor sintetizate de Agronet pe baza tabloului pieței lactatelor al Comisiei Europene (actualizat la 11 noiembrie). În primele opt luni din 2026, față de aceeași perioadă din 2025, avansul nu s-a văzut doar în laptele colectat, ci și în principalele produse rezultate din procesare, ceea ce indică o ofertă mai mare pe lanțul lactatelor. Oferta urcă și în procesare, nu doar la laptele colectat Datele pentru ianuarie–august 2026 arată următoarele evoluții la nivelul UE: lapte de vacă colectat: +3,0% unt produs: +7,7% lapte praf degresat produs: +9,0% brânzeturi produse: +3,6% Publicația notează că aceste cifre descriu o perioadă încheiată în august și nu reprezintă, prin ele însele, rezultatul pentru întregul an. Prețul mediu european: reper util, dar nu echivalent cu încasarea din fermă Pentru septembrie 2026, tabloul Comisiei Europene indică un preț mediu al laptelui crud în UE de 44,6 euro/100 kg , cu 3,8% peste media din august. Este însă o medie europeană lunară, care nu reflectă automat prețul din România și nici condițiile fiecărui contract. Mesajul central pentru fermieri și procesatori este că un volum mai mare livrat nu garantează o marjă mai bună: încasarea efectivă depinde de clauzele comerciale (inclusiv calitate și cantitate), iar profitabilitatea este influențată direct de costuri precum furajele și energia. În paralel, procesatorii au propriile presiuni de cost (energie, transport, ambalare), iar absorbția producției suplimentare depinde de cererea pentru unt, brânzeturi și lapte praf. În acest context, evaluarea pe fermă rămâne una „de contabilitate”: cantitatea livrată, prețul din contract și costurile proprii, urmărite pe aceeași perioadă. Pentru concluzia anuală, vor conta și evoluțiile din ultimele luni ale lui 2026. [...]

Fermierii români cer menținerea finanțării PAC și o alocare de minimum 23 mld. euro pentru 2028–2034 , pe fondul discuțiilor despre viitorul buget european, potrivit Economica . Miza este direct economică: nivelul subvențiilor și al banilor pentru investiții care susțin veniturile fermierilor și capacitatea de producție în agricultură. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) anunță că se alătură campaniei europene „NO CAP CUTS – FĂRĂ TĂIERI DIN PAC”, inițiată de fermierii irlandezi și susținută de organizațiile europene Copa-Cogeca, prin acțiuni organizate „direct în ferme”, pentru a transmite un mesaj către decidenții de la București și Bruxelles. De ce contează: subvenții și investiții, în același pachet AAC avertizează că propunerile privind viitorul buget european pot afecta competitivitatea fermelor, securitatea alimentară și dezvoltarea comunităților rurale. Organizația susține că o reducere a finanțării agricole, în contextul creșterii costurilor de producție, al schimbărilor climatice și al presiunii asupra producătorilor, ar putea diminua capacitatea fermierilor europeni de a continua producția. În poziția AAC, Politica Agricolă Comună (PAC) ar trebui să rămână o politică europeană distinctă, cu buget propriu și predictibil, păstrând cei doi piloni de finanțare: Pilonul I – plăți directe (subvenții); Pilonul II – investiții și dezvoltare rurală. Organizația insistă că cele două componente „nu trebuie puse în competiție una cu cealaltă” și afirmă că România ar trebui să obțină pentru 2028–2034 o alocare de minimum 23 miliarde euro (aprox. 115 miliarde lei) pentru agricultură, în cadrul celor doi piloni. Cum ar urma să se desfășoare mobilizarea AAC invită fermierii și cooperativele din toate județele, indiferent de dimensiunea exploatației sau sector, să participe la campania #NOCAPCUTS #FARATAIERIDINPAC prin acțiuni pașnice și mesaje publice transmise din ferme. Exemplele indicate includ afișarea mesajelor pe tractoare și utilaje, pe câmpuri, în ferme zootehnice, sere, solarii, livezi sau spații de depozitare, precum și distribuirea de fotografii și videoclipuri pe rețelele sociale cu mesaje precum „FĂRĂ TĂIERI DIN PAC!”, „NO CAP CUTS!” sau „AGRICULTURA ARE NEVOIE DE UN BUGET PUTERNIC!”. Ce solicită AAC autorităților AAC cere autorităților române să susțină în negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 menținerea unui buget PAC „puternic, distinct și adaptat” provocărilor din agricultură. În același timp, organizația solicită instituțiilor europene să țină cont de pozițiile organizațiilor reprezentative ale fermierilor și cooperativelor și să nu transforme agricultura într-un sector care suportă reduceri bugetare în timp ce obligațiile și costurile cresc. AAC reunește Federația Națională PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Asociația Forța Fermierilor. [...]

Negocierile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună sunt blocate , iar România riscă să intre în următorul ciclu bugetar european cu bani mai puțini pentru agricultură și dezvoltare rurală, potrivit Mediafax , care relatează declarațiile europarlamentarului AUR Georgiana Teodorescu la Forum Europa , organizat la Palatul Parlamentului. În intervenția sa, Teodorescu a susținut că fermierii se confruntă cu dificultăți tot mai mari și a avertizat că România „mâine” ar putea deveni „captivă și dependentă” de importuri alimentare. Ea a spus că nu are „vești bune de la Bruxelles”, în contextul discuțiilor despre viitorul agriculturii în UE. Miza: bugetul multianual și finanțarea dezvoltării rurale Potrivit europarlamentarului, reprezentanții Comisiei Europene lucrează la bugetul multianual pentru următorii ani, inclusiv pentru agricultură, iar alocările pentru programele de sprijin ale fermierilor ar fi în scădere. În același timp, Teodorescu a afirmat că negocierile din Parlamentul European privind reforma PAC (Politica Agricolă Comună) sunt blocate. Motivul invocat: deși ar exista o declarație politică a Ursulei von der Leyen privind „reconstrucția” celui de-al doilea pilon al PAC (dezvoltare rurală), banii aferenți ar fi fost eliminați din forma actuală a propunerii legislative a Comisiei. În plus, ea a susținut că nu există încă o indicație clară nici despre procentul „noului pilon doi”, nici despre sursa finanțării, ceea ce ar menține blocajul până la asigurarea banilor în cadrul unui „congres legislativ NRPP” (Planul Național și Regional de Parteneriat), așa cum a fost menționat în declarație. România, exemplu de alocare mai mică decât „formula de calcul” În conferință, România a fost dată ca exemplu privind diminuarea fondurilor pentru fermieri. Teodorescu a spus că, dacă s-ar aplica aceleași formule de calcul pentru viitorul buget multianual al UE pentru intervalul 2028–2038, România „ar trebui să primească 77,6 miliarde de euro”, însă „datele actuale” ar indica „o alocare națională de doar 60 de miliarde de euro”. Europarlamentarul a concluzionat că, „practic”, ar exista „un deficit de 70 de miliarde de euro încă de la început” — afirmație redată de Mediafax, fără detalii suplimentare despre metodologia de calcul sau despre cum rezultă această diferență din cifrele menționate. Context: Forum Europa, la Palatul Parlamentului Forum Europa – „Viziune, Identitate, Educație” are loc în perioada 13–15 noiembrie la Palatul Parlamentului din București și este organizat de AUR ca reuniune internațională dedicată, potrivit descrierii din articol, suveranității naționale, identității europene și dreptului popoarelor de a-și decide viitorul. [...]