Știri
Știri din categoria Agricultură
China s-a angajat să cumpere anual produse agricole americane de cel puțin 17 miliarde de dolari (aprox. 77,4 miliarde lei) în 2026, 2027 și 2028, potrivit unui document informativ publicat duminică de Casa Albă și citat de Reuters. Miza economică este relansarea fluxurilor comerciale agricole SUA–China, după prăbușirea exporturilor americane către China pe fondul tarifelor reciproce.
Angajamentul a fost convenit în urma întâlnirilor de săptămâna trecută dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele Chinei, Xi Jinping, se arată în același document.
Datele Departamentului american al Agriculturii arată o reducere puternică a exporturilor agricole americane către China după rundele de tarife „ochi pentru ochi” de anul trecut, care au restrâns schimburile comerciale. Comerțul a scăzut cu 65,7% de la an la an, până la 8,4 miliarde de dolari (aprox. 38,3 miliarde lei) în 2025, potrivit Reuters.
În paralel, China și-a diminuat semnificativ dependența de produsele agricole americane față de primul mandat al lui Trump: în 2024, China și-a asigurat aproximativ 20% din necesarul de soia din SUA, în scădere de la 41% în 2016.
Casa Albă precizează că pragul de 17 miliarde de dolari nu include angajamentele de cumpărare de soia asumate de China în octombrie 2025.
Pe partea de acces pe piață, China va lucra cu autoritățile de reglementare din SUA pentru:
Confirmând declarații anterioare ale guvernului chinez, Casa Albă a mai transmis că cele mai mari două economii ale lumii vor înființa un „U.S.-China Board of Trade” și un „U.S.-China Board of Investment”, care ar urma să gestioneze preocupările legate de accesul pe piață pentru produse agricole și să extindă comerțul într-un cadru de reducere reciprocă a tarifelor.
Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a declarat săptămâna trecută că aceste structuri vor extinde comerțul „într-un cadru reciproc de reducere a tarifelor”.
Recomandate
APIA a autorizat duminică plăți de 17,98 milioane euro (aprox. 90 milioane lei) pentru 5.888 de fermieri , într-un efort de accelerare a închiderii subvențiilor aferente campaniei 2025, potrivit Agrointel . Miza este una de cash-flow pentru ferme, în condițiile în care agenția rulează în paralel și depunerea cererilor pentru 2026. În același timp, la centrele APIA s-au depus duminică 3.759 de cereri pentru subvențiile din acest an, pentru o suprafață de 113.640 de hectare. Ritm de weekend: autorizări la plată și cereri noi, în paralel Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a mobilizat funcționarii agenției în acest sfârșit de săptămână, astfel încât să fie acoperite două fluxuri operaționale: preluarea cererilor noi pentru schemele din 2026 și autorizarea plăților restante așteptate de fermieri, în special pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii și Sprijinul Cuplat Vegetal. Pe întreg weekendul, APIA a primit 9.198 de cereri de subvenții pentru anul 2026, pentru o suprafață totală de 239.374 hectare. Ce urmează să intre la plată: peste 21.000 de ferme pe liste Pe partea de autorizări, „peste 20.000 de fermieri au intrat pe liste”, mai exact 21.866 de ferme, care ar urma să încaseze 56,02 milioane de euro (aprox. 280 milioane lei), conform datelor prezentate în articol. [...]
China extinde lucrările anti-deșertificare din Xinjiang cu materiale care ar reduce costurile cu ~30% , inclusiv soluții pe bază de fibre de bazalt testate anterior în misiuni lunare, potrivit Interesting Engineering . Miza este una operațională și economică: accelerarea lucrărilor de stabilizare a nisipului la marginea Deșertului Taklamakan și protejarea terenurilor agricole, într-o regiune-cheie pentru securitatea alimentară a țării. În ultima lună, Institutul de Ecologie și Geografie din Xinjiang , parte a Academiei Chineze de Științe, a început mai multe inițiative care vizează controlul nisipului, prevenirea deșertificării și reducerea eroziunii eoliene și a salinizării solului. Programele ar urmări întărirea unei „bariere ecologice” pentru protejarea terenurilor agricole din Xinjiang, în contextul campaniei de tip „marele zid verde” derulate de China de decenii. Ce tehnologie este folosită și unde se aplică Planul descris în material urmărește limitarea extinderii Deșertului Taklamakan printr-o centură verde în jurul perimetrului, combinând vegetație rezistentă la secetă cu bariere inginerești pentru nisip. În acest pachet intră șase materiale noi, considerate „prietenoase cu mediul”, menite să stabilizeze nisipul la marginea deșertului. Printre ele se află soluții pe bază de fibre de bazalt (obținute din rocă vulcanică topită), despre care cercetătorii spun că pot întări solul și pot limita avansul dunelor către terenuri agricole și infrastructură. Publicația notează că informația despre aceste materiale a fost relatată de South China Morning Post. De ce contează: eficiență mai mare și costuri mai mici Un element central pentru impactul economic este estimarea unui cercetător chinez, Pei Liang, potrivit căreia noile materiale ar putea crește eficiența construcțiilor pentru controlul deșertificării cu 50% și ar putea reduce costurile cu aproximativ 30%. În proiecte este folosită și cenușa zburătoare (fly ash) – un reziduu din centrale pe cărbune – care poate fi reutilizat în materiale de construcții, precum cărămizile, ceea ce sugerează o direcție de valorificare a deșeurilor industriale în lucrări de infrastructură ecologică. Legătura cu programele spațiale și ce urmează Aceleași fibre de bazalt au fost utilizate și într-un context spațial: în 2024, misiunea Chang’e 6 a adus primele probe de pe fața îndepărtată a Lunii, iar un steag chinezesc transportat în misiune a fost realizat din fibre de bazalt proiectate să reziste la variații extreme de temperatură și radiație ultravioletă. Conform Wuhan Textile University, materialul a fost ales pentru a-și păstra culoarea în condiții dure, iar fibra se produce prin încălzirea bazaltului la temperaturi foarte ridicate și extrudarea materialului topit prin duze microscopice. În paralel, China și Rusia au în plan înființarea International Lunar Research Station în apropierea polului sud lunar până în 2035, iar materialul sugerează că o parte din cercetarea în știința materialelor este urmărită atât pentru aplicații terestre, cât și spațiale. În Xinjiang, presiunea rămâne ridicată din cauza eroziunii eoliene și a salinizării, iar un proiect condus de cercetătoarea Xiao Huijie vizează explicit reducerea degradării terenurilor și a acumulării de săruri în sudul regiunii, cu obiectivul de a menține productivitatea solului pentru cultivare pe termen lung. [...]
Schimbările climatice cresc presiunea pe randamente, iar fermierii sunt împinși către produse de protecție cu „valoare adăugată” , care promit nu doar controlul bolilor, ci și efecte fiziologice asupra plantelor, potrivit AGRO TV . În acest context, materialul pune accent pe fungicide evaluate și prin beneficii suplimentare, în condițiile în care seceta, arșița, inundațiile și valurile de căldură afectează tot mai des culturile. Publicația notează că episoadele de secetă severă au crescut cu 10% între 2011 și 2020, iar temperaturile mai ridicate facilitează extinderea dăunătorilor și agenților patogeni către regiuni noi. Consecința operațională pentru ferme este dublă: scade productivitatea și crește nevoia de aplicare a produselor de protecție a plantelor. De ce contează „valoarea adăugată” la fungicide În material, „valoare adăugată” este definită ca valoarea suplimentară oferită de un produs dincolo de rolul său principal. În cazul unui fungicid, funcția de bază rămâne prevenirea, controlul sau eradicarea bolilor, însă criteriile de alegere includ și ce poate face „în plus” pentru cultură, cu potențial de impact asupra profitului net. AGRO TV subliniază că, în selecția unui fungicid, primele elemente analizate ar trebui să rămână boala țintă, presiunea bolii și condițiile de dezvoltare a culturii. În același timp, obiectivul fermierului este productivitatea ridicată, iar plantele sănătoase sunt asociate cu dezvoltare mai viguroasă, randamente mai mari și calitate mai bună la recoltare. Exemplul din material: SOLATENOL® (Elatus™ Era) și efectele invocate Articolul prezintă un exemplu din portofoliul Syngenta , susținând că plantele tratate cu SOLATENOL® (Elatus™ Era) sunt „mai verzi, mai sănătoase” și pot oferi randamente mai mari, pe baza unor cercetări ale echipelor de cercetare-dezvoltare ale companiei. Sunt menționate trei direcții principale ale efectelor asupra sănătății plantelor: Conservarea îmbunătățită a apei : în studii științifice realizate de Syngenta, SOLATENOL® ar ajuta la reducerea ratei de transpirație (pierderea apei din plantă), menținând o fotosinteză stabilă, ceea ce ar permite dezvoltarea culturilor și în condiții de secetă sau stres hidric. Calitate sporită a recoltei : materialul indică studii de cercetare (menționând ca sursă Fabrice Blanc, 2017) și afirmă că, în comparație cu produse concurente, Elatus™ Era ar asigura randamente de top, conținut stabil de proteine și o absorbție mai mare a azotului în bob, mai ales în situații de rugină brună. Rentabilitate crescută a investiției : este citată o publicație din Pest Management Science, care arată că aplicarea foliară a SOLATENOL® are efecte non-fungicide benefice la grâu; este menționată și o cercetare condusă de Dmitry Kuznetsov (ASM Product Biology, Basel, 2017), cu teste în mai multe regiuni (Argentina, Egipt, India, SUA și Europa), în care, în condiții de stres cauzat de secetă și fără simptome vizuale de boală, SOLATENOL® ar fi oferit un randament mai mare decât media în 73% din măsurători. Materialul include un disclaimer: evaluările de performanță se bazează pe teste interne, observații de câmp și/sau informații publice, iar rezultatele pot varia în funcție de condițiile locale (sol, vreme, dezvoltarea culturii), fiind recomandată consultarea unui specialist. Ce urmează pentru fermieri, în termeni practici Mesajul central este că, pe fondul riscurilor climatice, decizia de tratament tinde să se mute de la „controlul bolii” către „pachetul de efecte” al produsului, inclusiv conservarea apei și susținerea calității. În același timp, materialul insistă că alegerea trebuie raportată la boala țintă și la presiunea reală din câmp, iar performanțele pot diferi de la o fermă la alta. [...]
Un proiect de lege ar putea schimba modul în care se verifică și se acordă subvențiile APIA , prin trecerea la un Registru Agricol Național Electronic unic, obligatoriu și interoperabil, potrivit AgroInfo . Inițiativa, depusă de deputatul USR George Marussi, vizează introducerea unui Registru Agricol Național Electronic (RAN) centralizat, care să devină instrumentul principal de evidență. Registrul „clasic”, pe hârtie, ar urma să rămână doar ca variantă de rezervă. Miza operațională este reducerea problemelor de raportare și control care, în forma actuală, pot afecta inclusiv corectitudinea acordării subvențiilor. În argumentarea proiectului, USR susține că registrul agricol generează în practică „date incomplete sau necorelate” și „raportări paralele”, ceea ce limitează controlul la nivel național și poate crea „riscuri de distorsiuni” atât în acordarea subvențiilor, cât și în statisticile agricole. Comunicatul USR este citat de news.ro. Ce se schimbă în practică Proiectul pornește de la faptul că registrul agricol poate fi ținut și pe hârtie, și electronic, însă fără o practică unitară la nivel național. În plus, în lipsa interoperabilității între baze de date, pot apărea „dificultăți în raportare și control”, potrivit deputatului. În noul model, primăriile își păstrează rolul de operatori ai datelor: introduc și gestionează informațiile, dar într-un sistem național unitar, „similar modelelor existente” în domenii precum cadastrul și evidențele fiscale, conform comunicatului USR. Costuri și obligații: ce spune inițiatorul Potrivit USR, înființarea Registrului Agricol Național Electronic nu presupune introducerea de taxe noi și nu implică, „în principiu, cheltuieli bugetare suplimentare semnificative”, fiind bazată pe utilizarea infrastructurii și a fondurilor deja existente. Pe termen mediu, formațiunea susține că sistemul ar genera economii. Tot USR afirmă că proiectul „nu introduce obligații suplimentare pentru fermieri”. Ce date ar centraliza registrul Conform comunicatului citat în articol, registrul agricol este unul dintre instrumentele administrative cheie pentru sector și colectează informații despre: terenuri agricole (suprafețe, categorii de folosință); exploatații agricole; animale (efective pe specii); utilaje agricole; alte elemente relevante privind gospodăriile populației. Deocamdată, materialul nu oferă un calendar de adoptare sau implementare; este vorba despre un proiect de lege depus în Parlament. [...]
APIA a autorizat la plată 38,04 milioane euro (aprox. 190 milioane lei) pentru 16.278 de fermieri , potrivit informațiilor publicate de AgroInfo . Datele sunt prezentate într-un mesaj transmis vineri, 16 mai 2026, de șeful agenției, după o vizită în centre locale din Cluj și Bistrița-Năsăud. În mesaj, conducerea APIA indică faptul că, în teren, activitatea de preluare a cererilor și de autorizare la plată a continuat, cu prezența fermierilor și a personalului din centrele locale Dej (APIA Cluj) și Beclean (APIA Bistrița). „Astăzi, 16.05.2026, avem: ✅ Autorizați la plată: • 16.278 fermieri autorizați • 38,04 milioane euro autorizate la plată [...]” Cum se împarte suma autorizată Din totalul de 38,04 milioane euro (aprox. 190 milioane lei) autorizate la plată, șeful APIA menționează următoarea structură a finanțării: 7,72 milioane euro (aprox. 39 milioane lei) – FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) 16,03 milioane euro (aprox. 80 milioane lei) – FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) 11,21 milioane euro (aprox. 56 milioane lei) – BN (Buget Național) Sursa nu explică diferența până la totalul anunțat. Campania 2026: ritmul depunerii cererilor și suprafața declarată Pentru Campania 2026, mesajul indică atât datele „din zi”, cât și totalurile cumulate până la 16 mai: depuse în ziua de 16 mai: 5.439 cereri suprafață declarată în ziua de 16 mai: 125.734 ha total cereri depuse: 489.242 total suprafață declarată: 4.120.458 ha În același mesaj, șeful APIA le mulțumește fermierilor pentru depunerea cererilor și personalului pentru „efort și dedicare” și îi felicită pe directorii centrelor județene menționați (APIA Cluj și APIA Bistrița-Năsăud). [...]
Un proiect USR vrea să facă obligatoriu un Registru Agricol Național Electronic unic, cu miză directă pe control și pe riscul de distorsiuni la subvenții , potrivit News . Inițiativa prevede un sistem centralizat și interoperabil cu celelalte platforme informatice ale statului, în timp ce registrul pe hârtie ar rămâne doar ca variantă „de rezervă”. Deputatul USR George Marussi, inițiatorul proiectului, susține că practica actuală — în care registrul poate fi ținut atât pe hârtie, cât și electronic — nu este unitară la nivel național, iar lipsa interoperabilității între baze de date poate genera „dificultăți în raportare și control”. În comunicatul USR, partidul afirmă că situația curentă produce „date incomplete sau necorelate” și „raportări paralele”, ceea ce ar limita capacitatea de control la nivel național și ar crea riscuri de distorsiuni în acordarea subvențiilor și în realizarea statisticilor agricole. Ce se schimbă operațional: un sistem unic, primăriile rămân operatori de date Conform proiectului descris de USR, Registrul Agricol Național Electronic (RAN) ar deveni instrumentul principal de evidență, iar varianta clasică ar fi păstrată ca soluție de back-up. Primăriile și-ar păstra rolul de operatori ai datelor: ar continua să introducă și să gestioneze informațiile, dar într-un sistem național unitar, comparat de USR cu modele din domenii precum cadastrul și evidențele fiscale. Registrul agricol colectează, între altele, date despre: terenuri agricole (suprafețe, categorii de folosință); exploatații agricole; animale (efective pe specii); utilaje agricole; alte elemente privind gospodăriile populației. Costuri și obligații: fără taxe noi, fără sarcini suplimentare pentru fermieri (potrivit inițiatorilor) USR afirmă că înființarea RAN electronic nu presupune introducerea de taxe noi și nu implică „în principiu, cheltuieli bugetare suplimentare semnificative”, fiind bazată pe utilizarea infrastructurii și a fondurilor deja existente. Pe termen mediu, partidul susține că sistemul ar genera economii. Totodată, potrivit comunicatului, proiectul „nu introduce obligații suplimentare pentru fermieri”, schimbarea fiind concentrată pe standardizarea și centralizarea modului în care sunt administrate datele la nivel local și național. [...]
