Știri
Știri din categoria Externe
SUA și China au convenit să mențină Strâmtoarea Ormuz deschisă, un semnal cu miză directă pentru stabilitatea fluxurilor globale de energie și, implicit, pentru prețurile petrolului, potrivit Agerpres, care citează un comunicat al Casei Albe după întâlnirea de la Beijing dintre Donald Trump și Xi Jinping.
În comunicatul citat, Casa Albă arată că cei doi lideri au fost de acord că Strâmtoarea Ormuz „trebuie să rămână deschisă pentru a asigura libera circulație a produselor energetice”. Pentru piețele energetice, mesajul vizează reducerea riscului de întreruperi pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru transportul de petrol.
Potrivit Casei Albe, Xi Jinping și-a exprimat interesul de a cumpăra mai mult petrol american, cu obiectivul de a reduce dependența Chinei de importurile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Beijingul nu a menționat acest interes în propria relatare a discuțiilor, notează Agerpres.
Tot Casa Albă afirmă că Xi s-a opus „militarizării” Strâmtorii Ormuz și impunerii unei taxe de trecere. China a cerut în mod constant libera circulație prin strâmtoare, pe unde tranzitează o mare parte din importurile sale de petrol.
Administrația americană a descris întâlnirea Trump–Xi drept „bună” și a indicat că discuțiile au vizat „modalitățile de consolidare a cooperării economice” dintre cele două țări, fără să menționeze Taiwanul în rezumatul său.
În schimb, potrivit Ministerului chinez de Externe, Xi l-a avertizat pe Trump asupra riscului unui „conflict” între China și SUA dacă problema Taiwanului este gestionată greșit de Washington, principalul susținător al insulei revendicate de Beijing.
Recomandate
Vizita lui Aleksandr Lukașenko la Beijing, la câteva zile după o întâlnire „secretă” cu Vladimir Putin, indică o coordonare diplomatică mai strânsă între Minsk, Moscova și Beijing , într-un moment în care Ucraina avertizează asupra riscului unei implicări mai mari a Belarusului în război, potrivit Antena 3 . Liderul belarus a sosit în China pe 29 iunie pentru negocieri cu Xi Jinping, a anunțat serviciul de presă al lui Lukașenko, citat de Kyiv Independent. Întâlnirea cu Xi a avut loc la casa de oaspeți de stat Diaoyutai din Beijing, iar discuțiile au durat peste trei ore, după o ceremonie de primire pe covorul roșu organizată pe 28 iunie. Semnal politic: „prieteni de fier” și relații la „nivel istoric” Xi Jinping a descris relațiile dintre Belarus și China ca fiind la un „nivel istoric” și a numit cele două țări „prieteni de fier”, potrivit canalului pro-guvernamental belarus Pul Pervogo, pe Telegram. Contextul este sensibil: vizita are loc la câteva zile după întâlnirea lui Lukașenko cu Vladimir Putin la reședința liderului de la Kremlin din Valdai , în timp ce Kievul avertizează asupra unei posibile implicări mai mari a regimului de la Minsk în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Componenta economică: investiții și cooperare industrială Nikolai Snopkov, vicepremier al lui Lukașenko, a declarat că discuțiile au vizat cooperarea politică, economică și industrială, iar Lukașenko a propus „legături mai strânse în domeniile investițiilor și economiei”. În același timp, articolul reamintește că regimul Lukașenko a permis Rusiei să folosească teritoriul Belarusului pentru lansarea invaziei din 2022, iar China este considerată de ani buni un aliat-cheie al Rusiei, care furnizează echipamente „mașinăriei de război” rusești, potrivit mai multor relatări (fără a detalia care). Presiunea Ucrainei asupra Minskului crește În ultimele luni, Volodimir Zelenski a avertizat în repetate rânduri Belarusul cu privire la o implicare militară mai activă. Într-una dintre cele mai recente declarații, Zelenski i-a dat lui Lukașenko o săptămână pentru a elimina echipamente de comunicații despre care Ucraina afirmă că erau folosite pentru sprijinirea atacurilor cu drone rusești lansate de pe teritoriul belarus. Pe 24 iunie, Zelenski a spus că echipamentele nu mai funcționau și a adăugat că lucrările de construire a infrastructurii militare de-a lungul frontierei beloruso-ucrainene „se apropiau de final”, susținând că aceste instalații „nu aveau niciun alt scop în afară de cel militar” (potrivit declarațiilor citate în articol). [...]
Turneul lui Wang Yi în Nordul Europei testează spațiul de dialog China–UE în condițiile în care Beijingul încearcă să-și consolideze relațiile bilaterale cu state europene considerate influente în dosarele de securitate și cooperare regională, potrivit Mediafax . Șeful diplomației chineze, Wang Yi, va efectua în perioada 2–8 iulie o vizită oficială în Danemarca, Suedia, Finlanda și Norvegia, unde va avea discuții cu omologii săi. Informația a fost anunțată de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, iar Mediafax notează că Reuters a relatat despre acest anunț. Potrivit Beijingului, turneul este parte a eforturilor de consolidare a dialogului politic și a cooperării bilaterale cu statele nordice. În acest cadru, vizitele sunt prezentate ca un demers de întărire a relațiilor dintre China și aceste țări. De ce contează: agenda de discuții cu patru capitale nordice, într-un interval scurt, indică o miză de coordonare diplomatică accelerată, cu potențial de a influența tonul relațiilor China–Europa pe termen scurt, chiar dacă sursa nu oferă detalii despre temele concrete care vor fi abordate sau despre rezultate așteptate. [...]
Președintele Taiwanului, Lai Ching-te , le-a cerut cadeților militari să reziste spionajului și infiltrării chineze , într-un mesaj care pune accent pe riscul operațional pentru forțele armate și pe nevoia de disciplină internă în fața intensificării activităților de informații ale Beijingului, potrivit Reuters . Lai a vorbit la ceremonia de absolvire de la Fu Hsing Kang College , o instituție înființată în perioada Războiului Rece pentru a pregăti ofițeri împotriva „pericolelor comunismului”. În discurs, el a legat „onoarea” militarului de loialitate și a cerut viitorilor ofițeri să nu „cedeze” în fața activităților de spionaj ale Chinei. „În fața diferitelor amenințări și provocări, precum și a activităților Chinei de infiltrare, divizare, sabotaj și spionaj care vizează forțele noastre armate, vă cer tuturor să vă formați o conștiință clară despre cine este prieten și cine este dușman.” De ce contează: presiune pe securitatea internă a armatei Taiwan și China se spionează de mult timp, însă autoritățile taiwaneze au raportat o creștere a cazurilor de spionaj chinez, în special în rândul armatei, notează Reuters . În acest context, apelul lui Lai vizează direct vulnerabilitățile interne: recrutarea de surse, influențarea personalului și colectarea de informații sensibile. China consideră Taiwanul drept propriul teritoriu și nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce insula sub controlul său, iar armata chineză operează zilnic în jurul Taiwanului, potrivit aceleiași surse. Mesaj politic: „nu sunt subordonate una alteia” Lai le-a cerut absolvenților să se opună comunismului, să se ferească de infiltrare și să „susțină ferm” democrația și libertatea. Totodată, el a insistat asupra poziției Taipeiului că Republica China (numele oficial al Taiwanului) și Republica Populară Chineză „nu sunt subordonate una alteia”. La ceremonie au participat și ambasadorii Belize, Guatemala și Paraguay — state care păstrează relații diplomatice oficiale cu Taiwan — precum și reprezentantul de facto al Iordaniei, țară care nu recunoaște Taiwanul, conform Reuters. [...]
Mesajul condiționat al Teheranului privind respectarea angajamentelor adaugă incertitudine calendarului de discuții SUA–Iran , într-un moment în care Washingtonul anunță o întâlnire la Doha , iar Iranul susține că nu are programate negocieri în zilele următoare, potrivit news.ro . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis, într-o postare pe X, că „înțelegerea reciprocă este o stradă cu două sensuri” și că Iranul își va îndeplini angajamentele dacă partea americană respectă acordul. În același timp, liderul de la Teheran a avertizat că Iranul va răspunde „cu fermitate” la amenințări, într-o formulare care, fără a-l numi direct, pare să vizeze administrația de la Casa Albă. Semnale contradictorii despre întâlnirea de la Doha În timp ce președintele american Donald Trump a declarat luni dimineață că SUA se vor întâlni cu Iranul la Doha marți, Iranul a precizat luni că nu sunt programate întâlniri de negociere cu SUA „la niciun nivel” în zilele următoare, potrivit CNN (citată de news.ro). Teheranul ar rămâne concentrat pe punerea în aplicare a unui memorandum de înțelegere, mai degrabă decât pe trecerea la discuțiile privind un acord final. De ce contează: risc de blocaj operațional în procesul de negociere Diferența de poziționare publică între cele două părți sugerează fie o nealiniere de calendar, fie o tactică de negociere care poate întârzia pașii următori. În acest context, mesajul lui Pezeshkian fixează o condiție explicită pentru respectarea angajamentelor și introduce, simultan, o linie roșie privind reacția la „amenințări fără temei”. Ce se știe despre delegația americană Trimisul special al SUA, Steve Witkoff , se afla în drum spre Doha, au declarat doi oficiali americani pentru CNN. Publicația notează că nu era clar inițial dacă Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, călătoreau împreună spre capitala Qatarului. Un înalt oficial american a mai spus pentru CNN, în weekend, că discuțiile tehnice privind memorandumul de înțelegere se desfășoară „conform planului”, în pofida unui recent schimb de focuri. [...]
Iranul revendică controlul exclusiv asupra deminării Strâmtorii Ormuz , o poziție care poate influența direct ritmul reluării traficului maritim și, implicit, fluxurile de energie și mărfuri printr-un punct-cheie al comerțului global, potrivit News . Viceministrul de externe iranian, Kazem Gharibabadi , a declarat că deminarea va fi efectuată „exclusiv” de Iran, contrazicând afirmațiile președintelui francez Emmanuel Macron. Macron spusese, după o întâlnire în Franța cu sultanul Omanului, că Franța și Omanul au decis să colaboreze cu parteneri pentru deminarea strâmtorii, „în vederea securizării rutelor maritime și a garantării trecerii libere și necondiționate” prin Strâmtoarea Ormuz . Potrivit relatării Reuters, Gharibabadi a invocat un acord semnat cu Statele Unite pentru a susține că Iranul va acționa singur și a avertizat Franța „să nu complice o situație delicată”. Traficul rămâne mult sub nivelul de dinaintea conflictului În pofida menținerii tranzitului, ruta este descrisă ca „extrem de vulnerabilă” la atacuri cu drone și la prezența minelor, iar traficul se află la o fracțiune din nivelul de dinainte ca SUA și Israelul să lanseze atacuri asupra Iranului în februarie. În ultimele 24 de ore, „peste două duzini” de nave comerciale au tranzitat strâmtoarea, conform datelor MarineTraffic, în ajunul negocierilor de pace dintre SUA și Iran, despre care președintele Donald Trump a spus că sunt programate pentru mâine. Din totalul menționat în articol: au ieșit din Golful Persic: șase petroliere și opt nave de marfă; au intrat în Golf: cinci petroliere și șase nave de marfă. Aceste volume sunt similare cu cele din ultimele zile, pe fondul unui transport maritim care continuă „la un ritm redus”. Înainte de război, media era de aproximativ 110 nave pe zi, mai notează sursa. [...]
Iranul a avertizat Franța să nu se implice în deminarea Strâmtorii Ormuz , după ce Parisul a anunțat intenția de a coopera cu parteneri pentru astfel de operațiuni, într-un demers care riscă să adauge tensiune într-un punct critic pentru transportul maritim și, implicit, pentru fluxurile energetice globale, potrivit HotNews . Diplomația iraniană a transmis luni că „deminarea este efectuată de Iran și de nicio altă țară”, prin vocea ministrului adjunct de externe Kazem Gharibabadi, care a reacționat la o declarație atribuită președintelui Emmanuel Macron privind cooperarea Franței cu partenerii săi pentru deminarea strâmtorii. Oficialul iranian a invocat și un memorandum de înțelegere încheiat de Teheran și Washington pentru a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu. „Situația este sensibilă și complexă. Sfătuim insistent Franța să nu o complice mai mult cu provocările sale.” Ce a cerut Parisul împreună cu Omanul Reacția Iranului vine după publicarea unei declarații comune franco-omaneze, la finalul întâlnirii de la Palatul Élysée dintre Emmanuel Macron și sultanul Omanului, Haitham bin Tariq . Cei doi lideri au pledat pentru „o navigație liberă, fără condiții și nici restricții” în Strâmtoarea Ormuz și au convenit să lucreze împreună la acest obiectiv prin „operațiuni de deminare comune”. Declarația subliniază și „dreptul la tranzit conform dreptului mării”, în contextul importanței „redeschiderii” strâmtorii. Context: miza economică și diplomatică a unui coridor strategic Strâmtoarea Ormuz este un punct de trecere esențial pentru navigația comercială, iar orice dispută privind controlul operațiunilor de securizare (inclusiv deminarea) poate amplifica riscurile pentru traficul maritim și pentru stabilitatea regională. În același timp, vizita de stat a sultanului Omanului în Franța s-a încheiat cu „o serie de contracte pentru grupuri franceze”, pe fondul intenției celor două țări de a-și întări cooperarea după încheierea ostilităților din regiune, mai notează articolul. [...]
