Știri
Știri din categoria Externe
SUA și China au convenit să mențină Strâmtoarea Ormuz deschisă, un semnal cu miză directă pentru stabilitatea fluxurilor globale de energie și, implicit, pentru prețurile petrolului, potrivit Agerpres, care citează un comunicat al Casei Albe după întâlnirea de la Beijing dintre Donald Trump și Xi Jinping.
În comunicatul citat, Casa Albă arată că cei doi lideri au fost de acord că Strâmtoarea Ormuz „trebuie să rămână deschisă pentru a asigura libera circulație a produselor energetice”. Pentru piețele energetice, mesajul vizează reducerea riscului de întreruperi pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru transportul de petrol.
Potrivit Casei Albe, Xi Jinping și-a exprimat interesul de a cumpăra mai mult petrol american, cu obiectivul de a reduce dependența Chinei de importurile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Beijingul nu a menționat acest interes în propria relatare a discuțiilor, notează Agerpres.
Tot Casa Albă afirmă că Xi s-a opus „militarizării” Strâmtorii Ormuz și impunerii unei taxe de trecere. China a cerut în mod constant libera circulație prin strâmtoare, pe unde tranzitează o mare parte din importurile sale de petrol.
Administrația americană a descris întâlnirea Trump–Xi drept „bună” și a indicat că discuțiile au vizat „modalitățile de consolidare a cooperării economice” dintre cele două țări, fără să menționeze Taiwanul în rezumatul său.
În schimb, potrivit Ministerului chinez de Externe, Xi l-a avertizat pe Trump asupra riscului unui „conflict” între China și SUA dacă problema Taiwanului este gestionată greșit de Washington, principalul susținător al insulei revendicate de Beijing.
Recomandate
Administrația SUA încearcă să lege relația cu Beijingul de deblocarea Strâmtorii Ormuz , iar secretarul de stat Marco Rubio spune că Washingtonul mizează pe influența Chinei asupra Iranului pentru a reduce tensiunile care afectează fluxurile comerciale și energetice, potrivit Agerpres . Rubio a descris China drept „cea mai mare provocare geopolitică” pentru Statele Unite, dar și „cea mai importantă relație” pe care Washingtonul trebuie să o gestioneze. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Fox News, la bordul Air Force One, în drum spre China, în contextul vizitei la Beijing alături de președintele Donald Trump, care avea programată joi o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping. Ormuz, miza economică: presiune pe comerț și pe exporturile Chinei Șeful diplomației americane a afirmat că SUA se bazează pe sprijinul Chinei pentru a rezolva impasul din jurul Strâmtorii Ormuz, unde tranzitul este „în mare parte blocat” în prezent. Rubio a spus că Washingtonul speră să convingă Beijingul să joace un rol mai activ în a determina Iranul „să renunțe la ceea ce face” în Golful Persic. În argumentația sa, Rubio a indicat și interesul economic al Chinei: nave chineze ar fi blocate în Golf, iar economia chineză, orientată spre export, ar suferi din cauza presiunii economice globale generate de criza din strâmtoare, pe fondul reducerii achizițiilor de produse chinezești de către alte țări. Mesajul către Beijing: sprijinul pentru Iran poate costa relația cu Washingtonul Rubio a mai declarat că SUA au avertizat deja China că orice sprijin pentru Iran va afecta „evident” relațiile cu Washingtonul, subiect care ar urma să fie discutat la Beijing. În acest context, Agerpres notează că China este unul dintre cei mai importanți parteneri internaționali ai Iranului și oferă sprijin economic Teheranului, iar SUA au impus în mod repetat sancțiuni companiilor chineze acuzate de comerț ilicit cu Iranul. Cum își definește Rubio relația cu China Rubio a prezentat relația cu Beijingul ca un exercițiu de gestionare a conflictelor de interese, fără a intra în detalii suplimentare: „Vom avea propriile interese care vor fi în conflict cu interesele lor și, pentru a evita războaie și pentru a menține pacea și stabilitatea în lume, va trebui să le gestionăm.” [...]
Donald Trump a propus o întâlnire la Casa Albă cu Xi Jinping pe 24 septembrie , un semnal de relansare a dialogului la nivel înalt SUA–China, cu potențial de a influența climatul economic și comercial global, potrivit Agerpres . Anunțul a fost făcut joi, la Beijing, unde Trump a spus că i-a adresat liderului chinez invitația de a veni la Washington împreună cu soția sa, Peng Liyuan, pentru o vizită la Casa Albă în data de 24 septembrie. Declarația a fost rostită în cadrul unei recepții organizate în onoarea sa la Beijing. „Am onoarea de a vă invita, pe dumneavoastră și pe doamna Peng, să veniți în vizită la Casa Albă pe 24 septembrie.” De ce contează: un canal de negociere care poate afecta piețele Dincolo de gestul diplomatic, o întâlnire programată între cei doi lideri ar putea crea un cadru pentru discuții cu impact asupra relațiilor economice bilaterale, într-un moment în care deciziile politice dintre Washington și Beijing se reflectă rapid în comerț, lanțuri de aprovizionare și în percepția de risc a investitorilor. În intervenția sa, Trump a descris relația dintre SUA și China drept „una dintre cele mai importante din istorie” și „foarte specială”, adăugând că „americanii și chinezii au multe lucruri în comun”, conform aceleiași relatări. Ce urmează În acest stadiu, informația disponibilă se limitează la invitația formulată public și la data propusă (24 septembrie). Agerpres nu menționează un răspuns al lui Xi Jinping sau dacă vizita a fost confirmată oficial. [...]
Posibilele livrări secrete de armament din China către Iran riscă să complice agenda diplomatică a Washingtonului la Beijing , pe fondul unor informații de intelligence invocate de oficiali americani, potrivit Adevărul . Miza pentru SUA este dublă: oprirea unor eventuale transferuri de armament finit către Iran și evitarea escaladării tensiunilor în timpul vizitei președintelui Donald Trump în China. Washingtonul susține că reprezentanți ai unor companii chineze și oficiali iranieni ar fi discutat transferuri de armament, inclusiv prin rute care ar implica state terțe pentru a ascunde originea livrărilor. În același timp, nu este clar dacă livrările au avut loc, în ce volum și nici dacă autoritățile de la Beijing ar fi aprobat astfel de înțelegeri. Ce știe și ce nu poate confirma SUA, potrivit oficialilor citați Evaluările din interiorul administrației americane ar diferi, potrivit sursei: unii oficiali cred că echipamentele ar fi putut fi deja direcționate către țări terțe, în timp ce alții nu confirmă acest lucru. Până acum, nu ar exista indicii că arme chineze ar fi fost folosite pe câmpul de luptă împotriva forțelor americane sau israeliene de la începutul conflictului cu Iranul, în februarie. Tot în acest context, este menționat că The New York Times relata luna trecută despre date de intelligence potrivit cărora China ar fi transferat către Iran sisteme portabile de apărare aeriană (MANPADS) – armament capabil să doboare aeronave care zboară la joasă altitudine – și că ar fi fost analizate și alte posibile livrări similare. Presiune politică în timpul vizitei lui Trump în China Dezvăluirile ar amplifica presiunea asupra lui Donald Trump să ridice subiectul în discuțiile cu liderii chinezi, însă rămâne neclar dacă va aborda direct tema, în condițiile în care ar urmări o „recalibrare” a relației cu Xi Jinping. Marți, Trump a spus că intenționează să aibă o „discuție lungă” cu Xi despre conflictul din Orientul Mijlociu și a apreciat că liderul chinez a avut o atitudine „relativ bună” față de Iran. După primele informații privind posibile transferuri de MANPADS, Trump a afirmat, într-un interviu acordat Fox Business Network, că i-a cerut lui Xi să nu permită livrări de armament către Iran: „I-am scris o scrisoare în care i-am cerut să nu facă acest lucru, iar el mi-a răspuns că, în esență, nu face asta.” De ce contează: diferența dintre „dublă utilizare” și armament finit Potrivit oficialilor americani citați, China ar fi oferit Iranului informații de intelligence și acces la imagini de la un satelit de spionaj pentru monitorizarea pozițiilor forțelor americane din regiune. Separat, Beijingul ar fi furnizat componente cu dublă utilizare (de exemplu semiconductori, senzori, convertoare de tensiune), care pot fi folosite atât civil, cât și militar, ceea ce le face mai greu de urmărit decât livrările directe de armament. Diferența majoră, în evaluarea oficialilor, este că livrările de armament finit ar reprezenta o categorie distinctă, iar folosirea unor rute prin state terțe ar sugera intenția de a ține transferurile în afara vizibilității publice. Sursa mai notează că cel puțin una dintre țările terțe implicate s-ar afla în Africa, fără ca oficialii să poată confirma dacă vreun transport a ajuns efectiv pe teritoriul acestor state. Context economic: petrolul iranian și dependența de rutele energetice China rămâne un cumpărător important de petrol iranian sancționat, achiziționat la prețuri sub nivelul pieței, reprezentând aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Iranului, potrivit sursei. Beijingul ar avea, totodată, interese strategice în susținerea Teheranului, inclusiv legate de dependența de fluxurile energetice din regiune și de transporturile prin Strâmtoarea Ormuz . Conflictul ar fi perturbat grav transporturile prin strâmtoare, iar încetarea focului convenită în urmă cu câteva săptămâni nu ar fi restabilit pe deplin fluxul comercial, ceea ce ar crea dificultăți pentru China, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra piețelor sale de export. Misiunea Iranului la ONU nu a oferit un punct de vedere imediat, iar Teheranul a oferit puține detalii despre cooperarea cu China; ministrul iranian de externe a declarat în martie că Iranul a beneficiat de „cooperare militară” din partea Chinei și Rusiei, fără explicații suplimentare. [...]
Riscul de escaladare pe dosarul Taiwanului revine în prim-plan , după ce Xi Jinping i-a transmis lui Donald Trump că SUA și China ar putea ajunge la „conflict” dacă Washingtonul gestionează greșit subiectul, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost prezentat de televiziunea de stat chineză, în contextul vizitei lui Trump la Beijing. China consideră Taiwanul o provincie pe care nu a „unificat-o” cu restul teritoriului din 1949 și susține că preferă o preluare pașnică, fără să excludă folosirea forței. În paralel, SUA au relații diplomatice cu Beijingul, nu și cu Taipei, însă rămân principalul furnizor de arme al insulei, lucru pe care autoritățile chineze îl califică drept o încălcare a suveranității. În declarația atribuită lui Xi Jinping de CCTV și citată de Agerpres, liderul chinez a legat explicit stabilitatea relației bilaterale de modul în care este tratată tema Taiwanului: „Problema Taiwanului este cea mai importantă în relațiile sino-americane. Dacă este gestionată corespunzător, relațiile dintre cele două țări (China și Statele Unite) pot rămâne în general stabile. Dacă este gestionată necorespunzător, cele două țări se vor ciocni sau chiar vor intra în conflict.” Ce înseamnă „conflict” în formularea folosită de Xi Potrivit aceleiași relatări, Xi a folosit un termen în mandarină care nu indică neapărat un conflict militar, putând descrie și o confruntare diplomatică și politică sau o opoziție puternică. Nu reiese din textul sursei dacă avertismentul a fost însoțit de condiții concrete sau de un calendar. Contextul imediat: presiune militară și poziții publice Antena 3 notează că Beijingul și-a intensificat manevrele militare în jurul Taiwanului din 2016, de la alegerea lui Tsai Ing-wen ca președinte al insulei, urmată de succesorul său Lai Ching-te în 2024, ambii opunându-se revendicărilor Chinei. De cealaltă parte, guvernul taiwanez a transmis că SUA și-au exprimat „sprijinul clar și ferm” pentru insulă în cadrul întâlnirii Trump–Xi de la Beijing, potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt Michelle Lee. [...]
Vizita de stat a lui Trump în China este însoțită de un mesaj pro-comerț, cu accent pe delegația de business americană , potrivit Global Times , care citează agenția chineză Xinhua. Președintele Chinei, Xi Jinping , a avut joi dimineață discuții la Marea Sală a Poporului din Beijing cu președintele SUA, Donald Trump , aflat într-o vizită de stat de trei zile în China, conform Xinhua. În relatarea agenției, Trump l-a numit în mod repetat pe Xi „un mare lider” și a pus în prim-plan delegația americană de oameni de afaceri care îl însoțește, prezentând prezența acesteia drept „un gest de respect” față de China și liderul său. Totodată, Trump a spus că membrii delegației „așteaptă cu interes comerțul și să facă afaceri”, potrivit Xinhua. „Ei așteaptă cu interes comerțul și să facă afaceri.” Trump a mai afirmat, conform aceleiași surse, că există opinii potrivit cărora întâlnirea ar putea fi „poate cel mai mare summit din istorie”. „Sunt unii care spun că acesta este poate cel mai mare summit din istorie.” În aceeași notă, Trump a declarat că este „o onoare” să fie prieten cu Xi și că relația dintre China și SUA „va fi mai bună ca niciodată”, potrivit Xinhua. „Este o onoare să fiu prietenul dumneavoastră și relația dintre China și SUA va fi mai bună ca niciodată.” Din perspectiva economică, mesajele publice despre comerț și delegația de business sugerează o încercare de a ancora vizita în așteptări de intensificare a relațiilor comerciale, însă materialul citat nu oferă detalii despre acorduri, calendar de negocieri sau măsuri concrete care ar urma să rezulte din discuții. [...]
Vizita lui Donald Trump la Beijing a fost însoțită de un mesaj cu miză economică , printr-o deplasare simbolică alături de Xi Jinping la Templul Cerului , într-un moment în care autoritățile și presa locală leagă gesturile de protocol de ideea de „armonie și abundență” în relația dintre cele două puteri, potrivit Agerpres . Cei doi lideri au făcut joi o plimbare prin complexul istoric din Beijing, închis publicului timp de două zile. Trump a ajuns la templu la scurt timp după întâlnirea cu Xi de la Marele Palat al Poporului , iar turul ghidat de președintele chinez nu a depășit o oră, conform relatării EFE citate de Agerpres. Complexul are 273 de hectare și este descris ca fiind de patru ori mai mare decât Orașul Interzis. Templul Cerului, ridicat în 1420 în timpul dinastiei Ming, este una dintre imaginile emblematice ale Beijingului. Structura centrală, rotundă, cu acoperiș triplu din țigle albastre, a fost construită integral din lemn, fără utilizarea cuielor. Simbolistica „armonie și abundență”, tradusă în așteptări economice Dincolo de componenta de protocol, mass-media locală interpretează locul vizitei ca pe un mesaj despre „uniunea dintre ordinea cosmică și autoritatea politică”, dar și despre „armonie și abundență” – valori care ar trebui să guverneze relația dintre China și SUA, potrivit aceleiași surse. Prezența poliției și restricțiile de acces au limitat numărul celor care s-au strâns în zonă, însă câțiva trecători și turiști au încercat să se apropie pentru a vedea convoiul. Unul dintre cei prezenți a legat explicit vizita de economie, afirmând că ar putea „da un mare impuls economiei Chinei”, conform EFE. Programul vizitei și mesajele publice, atent controlate Trump a avut puține interacțiuni cu presa de la sosirea sa la Beijing, miercuri seară. Întrebat de jurnaliști cum a decurs întâlnirea cu Xi, președintele american a răspuns: „Un loc măreț. Incredibil. China este frumoasă.” După plimbare, la care au participat și Eric Trump și Lara Trump, președintele SUA a plecat spre hotel, urmând să participe seara la un banchet de stat oferit în onoarea sa de Xi Jinping la Marele Palat al Poporului. Context: un loc folosit recurent în diplomația cu SUA Templul Cerului a mai fost vizitat de lideri americani, inclusiv de Gerald Ford (1975) și de Nancy Reagan (1988), iar George H.W. Bush a fost acolo înainte de mandatul de președinte, pe când conducea biroul de legătură al SUA la Beijing, potrivit publicației de stat The Paper, citată în material. Locul este asociat în mod special cu Henry Kissinger, care l-a vizitat în cel puțin zece ocazii între 1971 și 2003 și este prezentat drept un „vechi prieten al Chinei” pentru rolul său în facilitarea, în secret, a dezghețului dintre Beijing și Washington. [...]
