Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a avertizat că „nu va mai avea multă răbdare” cu Iranul, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, o evoluție care continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie și să ridice riscurile pentru transportul maritim, potrivit news.ro. Declarația vine după discuțiile de joi, la Beijing, cu președintele chinez Xi Jinping și în contextul relatărilor despre capturarea unei nave în largul Emiratelor Arabe Unite.
Casa Albă a transmis că Trump și Xi au convenit asupra necesității de a menține deschisă ruta maritimă din Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a blocat-o efectiv ca reacție la atacurile americano-israeliene începute la 28 februarie. Blocajul a generat, potrivit materialului, „o perturbare fără precedent” a aprovizionării globale cu energie.
China are relații strânse cu Iranul și este principalul cumpărător al petrolului iranian. În comunicatul Casei Albe citat, Xi și-a exprimat opoziția față de militarizarea strâmtorii și față de orice încercare de a percepe o taxă pentru utilizarea acesteia. Totodată, Xi ar fi arătat interes pentru achiziția de mai mult petrol american, pentru a reduce dependența viitoare a Chinei de strâmtoare.
Înainte de război, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaz natural lichefiat trecea prin această cale navigabilă, potrivit informațiilor prezentate.
Statele Unite au suspendat atacurile asupra Iranului luna trecută, însă au început blocarea porturilor țării. Discuțiile pentru încetarea conflictului sunt în impas, Iranul refuzând să își înceteze programul nuclear sau să renunțe la stocurile de uraniu îmbogățit.
Într-un interviu la Fox News, Trump a spus:
„Nu voi mai avea multă răbdare. Ar trebui să ajungă la un acord.”
Pe tema stocului secret de uraniu îmbogățit, Trump a sugerat că preluarea lui sub controlul SUA ar fi mai degrabă o chestiune de imagine.
Tensiunile se reflectă și în incidentele de securitate maritimă. O navă de marfă indiană care transporta animale din Africa către Emiratele Arabe Unite a fost scufundată miercuri în apele de lângă coasta Omanului; India a condamnat atacul și a anunțat că cei 14 membri ai echipajului au fost salvați de paza de coastă din Oman. Firma britanică Vanguard a indicat că nava ar fi fost lovită de o rachetă sau o dronă, care a provocat o explozie.
Separat, agenția britanică de securitate maritimă UKMTO a raportat că „personal neautorizat” a urcat la bordul unei nave ancorate în largul portului Fujairah (Emiratele Arabe Unite) și o îndrepta spre Iran, iar Vanguard a spus că un ofițer de securitate al companiei a raportat că nava a fost capturată de personal iranian.
În privința traficului, Gărzile Revoluționare Iraniene au afirmat că 30 de nave au trecut prin strâmtoare de miercuri seara, încă mult sub cele 140 dintr-o zi obișnuită înainte de război, dar o creștere dacă se confirmă. Firma de analiză Kpler estimează că aproximativ 10 nave au traversat strâmtoarea în ultimele 24 de ore, față de cinci-șapte zilnic în ultimele săptămâni.
Trump încearcă să obțină sprijinul Chinei pentru a pune capăt războiului, care a devenit o povară electorală înaintea alegerilor intermediare din SUA, programate în noiembrie. Totuși, analiștii citați se îndoiesc că Xi va exercita presiuni puternice asupra Iranului sau va opri sprijinul acordat armatei acestuia, având în vedere rolul Teheranului de contrapondere strategică față de SUA.
Între timp, negocierile diplomatice rămân blocate, iar controlul asupra Strâmtorii Ormuz continuă să fie folosit de Teheran ca avantaj de negociere, în condițiile în care Washingtonul cere predarea uraniului și oprirea îmbogățirii, iar Iranul solicită ridicarea sancțiunilor, despăgubiri și recunoașterea controlului său asupra strâmtorii.
Recomandate
Donald Trump susține că Xi Jinping i-a transmis că Beijingul nu va livra echipament militar Iranului , iar China ar fi dispusă să ajute la menținerea deschisă a strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol, potrivit HotNews . Mesajul, prezentat de Trump după întâlnirea cu liderul chinez la Beijing, vine pe fondul sensibilității piețelor la orice risc de blocaj în zonă. Trump a spus, într-un interviu pentru Fox News, că Xi l-a asigurat că nu va furniza „material militar” Iranului și că își dorește „să vadă Strâmtoarea Ormuz deschisă”. Președintele american a relatat și disponibilitatea exprimată de Xi de a ajuta, dacă poate fi „de vreun folos”. De ce contează: Ormuz, un nod critic pentru energie și transport Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de petrol, iar orice semnal politic privind menținerea deschisă a acesteia poate influența percepția de risc în energie și transport. În acest stadiu, informațiile sunt prezentate ca declarații ale lui Trump despre discuția cu Xi, fără detalii suplimentare independente în material. În paralel: Trump vorbește despre o comandă de 200 de avioane Boeing În același context, Trump a afirmat că China a acceptat să comande 200 de avioane Boeing, ceea ce ar reprezenta prima achiziție de avioane comerciale fabricate în SUA de către Beijing în aproape un deceniu, potrivit Reuters, citată de HotNews. Totuși, detaliile tranzacției nu erau disponibile imediat. Casa Albă nu a răspuns unei solicitări privind dacă Trump s-a referit la întreaga comandă Boeing sau doar la anumite tipuri de aeronave (cu fuselaj îngust sau larg), iar Boeing nu a transmis imediat un punct de vedere. Reacția pieței a fost negativă pe termen scurt: acțiunile Boeing au scăzut cu peste 4% după difuzarea declarațiilor lui Trump. Reuters notează și că cifra de 200 este sub nivelul vehiculat anterior în presă, unde se vorbea despre o posibilă tranzacție de 500 de aeronave sau mai multe. Ce urmează Pentru piață, următorul reper este confirmarea oficială și structurarea comenzii (tipuri de aeronave, calendar de livrare, condiții), precum și eventuale clarificări privind rolul Chinei în menținerea deschisă a strâmtorii Ormuz, dincolo de declarațiile politice prezentate de Trump. [...]
Vizita lui Donald Trump la Beijing scoate în evidență avantajul strategic al Chinei în industriile „verzi” și în lanțurile de aprovizionare , într-un moment în care Washingtonul mizează pe câștiguri rapide, iar Beijingul pe repoziționări structurale, potrivit Focus . În analiza publicației, China folosește întâlnirea mai degrabă ca parte dintr-un joc pe termen lung – în comerț, tehnologie și climă – decât ca pe un eveniment de imagine. Trump ajunge la Beijing însoțit de o „caravană” de directori executivi, într-o vizită cu miză politică internă, în timp ce Xi Jinping ar urmări să capitalizeze pe continuitate și pe avantajul timpului. Mesajul central: China nu ar încerca să înlocuiască brusc SUA, ci să le depășească treptat, prin investiții și politici industriale care schimbă echilibrele economice. Comerț: mai probabil un armistițiu decât un acord major Discuțiile oficiale vizează tarifele, accesul pe piață și proprietatea intelectuală. Totuși, analiza consideră improbabil un „salt” real în negocieri; scenariul mai plauzibil este un armistițiu limitat, cu concesii simbolice. Pentru Beijing, câștigul ar fi timpul: o perioadă de calm ar ajuta China să-și diversifice lanțurile de aprovizionare, să reducă dependențele de tehnologia americană și să deschidă piețe noi în „Sudul global”, prin ajustări structurale, nu printr-un „mare târg”. Tehnologie: decuplare în etape și investiții masive Modelul vechi – cipuri americane, fabrici chineze și lanțuri globale integrate – este descris ca depășit, pe fondul controalelor la export și al sancțiunilor. China ar investi puternic în semiconductori , sisteme de operare proprii și infrastructură digitală, iar vizita lui Trump ar schimba puțin această direcție, chiar dacă ar fi anunțate noi înțelegeri punctuale. Focus notează că Beijingul încearcă să recupereze decalajul tehnologic prin politici industriale și investiții mari, în special în: baterii, mașini electrice, infrastructură de rețea. Clima: avantaj competitiv și export de infrastructură „verde” Unde diferența devine cea mai vizibilă este în zona tranziției energetice. În timp ce Trump ar prezenta politicile climatice internaționale ca pe o povară pentru economia SUA, China se poziționează ca motor pragmatic al tranziției, cu o capacitate de producție și implementare pe care o folosește și ca instrument economic extern. Publicația susține că Beijingul construiește mai multă capacitate eoliană și solară decât orice altă țară, domină piețele globale pentru fotovoltaice și mobilitate electrică și tratează infrastructura „verde” ca produs de export. În același timp, nu este prezentată drept „campion climatic” în sens european: cărbunele rămâne în funcțiune, iar cererea de energie este în continuare foarte mare. Un element economic important în această strategie este modul de finanțare și condiționare: China ar oferi partenerilor din Sudul global proiecte (parcuri solare, rețele electrice) și credite care nu sunt legate de reforme liberale, ci de legături pe termen lung privind materiile prime și piețele de desfacere. De ce contează: mutarea centrului de greutate în lanțurile viitoare de valoare Concluzia analizei este că Beijingul joacă pe termen lung, iar vizita lui Trump produce mai ales titluri de moment, fără să oprească tendințele de fond: decuplarea tehnologică graduală și competiția pentru controlul viitoarelor lanțuri de valoare din energia „verde”. În această logică, miza nu este doar geopolitică, ci și industrială: cine stabilește standardele, cine controlează capacitățile de producție și cine finanțează infrastructura în piețele emergente. Focus avertizează că, dacă alți actori rămân în așteptare, regulile jocului – de la lanțuri de aprovizionare la modele de business – riscă să fie scrise mai degrabă la Beijing decât în capitalele occidentale. [...]
Turul privat oferit de Xi Jinping lui Donald Trump la Zhongnanhai semnalează o încălzire atent regizată a dialogului SUA–China , într-un moment în care relația bilaterală rămâne încărcată de dosare sensibile, inclusiv Taiwan, potrivit CNN . În materialul video, liderul chinez i-a oferit președintelui american un tur rar, în privat, al grădinii din Zhongnanhai – un complex discret al conducerii Partidului Comunist Chinez. În timp ce cei doi se plimbau pe lângă copaci vechi de secole, Trump a comentat „Loc frumos” și a adăugat: „M-aș putea obișnui cu asta”. De ce contează gestul, dincolo de imagine Accesul la Zhongnanhai este în mod tradițional strict controlat, iar un tur privat acordat unui lider străin are valoare de semnal diplomatic. În acest caz, gestul sugerează o încercare de a seta un ton mai cooperant la nivel personal, fără ca materialul să indice vreo decizie concretă sau vreun acord rezultat din întâlnire. Ce știm și ce nu știm din material CNN nu oferă detalii despre discuțiile purtate în timpul plimbării și nici despre eventuale rezultate politice sau economice. Informația disponibilă se limitează la cadrul vizitei și la schimbul scurt de replici surprins în imagini. [...]
Confirmarea lui Marco Rubio că Taiwanul a fost discutat la Beijing ridică miza politică a relației SUA–China , într-un moment în care orice nuanță de limbaj diplomatic poate schimba așteptările piețelor și calculele de securitate din Asia, potrivit Libertatea . Secretarul de stat american a declarat, într-un interviu pentru NBC News , că tema Taiwanului „a fost adusă în discuție” în întâlnirea de joi dintre președintele SUA Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, deși comunicatul oficial al Casei Albe nu a menționat subiectul. Rubio îl însoțește pe Trump în vizita oficială la Beijing. „Politica SUA privind problema Taiwanului rămâne neschimbată până în prezent şi în urma întâlnirii pe care am avut-o astăzi aici. Subiectul a fost adus în discuţie.” Rubio a spus că Beijingul ridică „mereu” subiectul, iar Washingtonul își exprimă poziția și trece mai departe, adăugând că ambele părți cunosc pozițiile reciproce. El a mai afirmat că Xi „a clarificat ceea ce ei numesc reunificare” și că aceasta „este ceva ce trebuie să se întâmple la un moment dat”, dar a avertizat că ar fi „o greșeală teribilă” ca reunificarea să fie impusă „prin forță”. De ce contează: limbajul diplomatic și „linia roșie” a Beijingului Materialul notează că susținătorii Taiwanului se tem de posibile concesii făcute de Trump la Beijing, inclusiv de o schimbare de nuanță în formulările diplomatice ale SUA – de la „a nu susține” la „a se opune” independenței Taiwanului – schimbare cerută insistent de Xi Jinping și cu implicații geostrategice majore. În paralel, televiziunea de stat chineză a relatat că Xi i-a transmis lui Trump un avertisment ferm, numind Taiwanul „cea mai importantă” problemă în relațiile bilaterale și sugerând că modul în care este gestionată poate menține stabilitatea globală sau poate împinge cele două țări spre confruntare. „Dacă este tratată prost, cele două ţări se vor ciocni, eventual vor intra în conflict.” Libertatea precizează că Xi a folosit un termen în mandarină care ar sugera o confruntare generală, nu neapărat una militară. Armamentul pentru Taiwan, în plan secund în discuții Rubio a mai declarat că vânzările de arme ale SUA către Taiwan „nu au ocupat un loc important” în discuțiile dintre Trump și Xi. Totuși, el a precizat că furnizarea de armament nu a făcut obiectul unei discuții detaliate în ziua respectivă și că Washingtonul cunoaște deja poziția Beijingului. În context, articolul amintește că Trump a abordat frecvent chestiunea Taiwanului dintr-o perspectivă tranzacțională, cerând insulei să își asume costuri mai mari pentru apărare și criticând industria taiwaneză de semiconductori, lider global, despre care a spus că „fură” locuri de muncă din SUA. Context: „ambiguitatea strategică” a SUA și riscul de escaladare Beijingul revendică Taiwanul ca provincie și, deși susține oficial reunificarea pașnică, nu exclude intervenția în forță. SUA nu recunosc oficial Taiwanul, dar sunt principalul susținător și furnizor de arme al insulei; în virtutea legii, oferă echipament defensiv, menținând totodată o „ambiguitate strategică” privind o intervenție militară directă în cazul unei invazii. În același timp, Trump a refuzat să comenteze public, în timpul vizitei la Templul Cerului, când a fost întrebat dacă a discutat despre Taiwan cu Xi Jinping. Confirmarea a venit ulterior de la Rubio, prin interviul acordat NBC News. [...]
Mesajul lui Xi către Trump sugerează o încercare de detensionare cu miză economică în relația China–SUA, într-un moment în care competiția dintre cele două puteri apasă pe comerț și investiții, potrivit Agerpres . Xi Jinping a declarat, la un dineu organizat la Beijing în onoarea președintelui american Donald Trump , aflat într-o vizită de stat în China, că „redarea măreției Americii” – sloganul politic asociat lui Trump – este compatibilă cu „marea reînnoire” a Chinei, concept central în retorica liderului chinez. „Realizarea marii reînnoiri a națiunii chineze și redarea măreției Americii pot merge perfect mână în mână, se pot hrăni una din alta și pot aduce binefaceri lumii întregi.” De ce contează: semnal de „coexistență” într-o relație cu efecte directe asupra economiei globale Mesajul lui Xi se aliniază doctrinei oficiale a Beijingului, care evită să se prezinte public drept rival sau concurent al SUA și promovează ideea unei relații de „parteneriat câștigător pentru toată lumea” cu Washingtonul. În termeni practici, o astfel de poziționare are rolul de a reduce presiunea politică asupra relației bilaterale, cu efecte potențiale asupra fluxurilor comerciale și a climatului investițional. În același discurs, Xi a insistat pe dimensiunea simbolică a relației dintre cele două state: „Popoarele chinez și american sunt două mari popoare.” Context: ce înseamnă „marea reînnoire” în narativul Beijingului „Marea reînnoire a națiunii chineze” este descrisă ca ideea că China, după „peste un secol de slăbiciune, războaie și umilințe”, trebuie să-și recapete statutul de mare putere prosperă, influentă și respectată la nivel global. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui banchet oficial, în timpul vizitei de stat a lui Donald Trump în China. Agerpres notează că relatarea este atribuită agenției AFP. [...]
Percepția chinezilor despre Donald Trump se traduce în incertitudine de piață și costuri mai mari pentru afaceri , de la efectele războiului comercial asupra veniturilor până la scumpirea benzinei pe fondul conflictului din Iran, potrivit Digi24 , care citează un reportaj din The New York Times . Într-un centru comercial din Beijing, o investitoare, Sunny Sun, spune că își urmărește atent portofoliul și se declară îngrijorată de impactul anunțurilor făcute după întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping . Ea descrie o stare de incertitudine în „starea de spirit a pieței”, pe fondul imprevizibilității pe care i-o atribuie liderului american. „Există cu siguranță o oarecare incertitudine în ceea ce privește starea de spirit a pieței, deoarece Trump este genul de persoană care spune un lucru astăzi și altul mâine, când se întoarce în Statele Unite. Cuvintele sale pot provoca de fapt agitație la nivel global.” Efecte în economie: de la tarife la construcții în declin În Fuzhou, un comerciant de oțel spune că afacerea sa a fost afectată de războiul comercial, într-un moment în care vinde către industria construcțiilor, sector descris ca fiind în declin. Un alt localnic leagă slăbirea economiei chineze de tensiunile comerciale, deși reportajul notează că problemele provin „probabil, în parte”, și din recesiunea din imobiliare sau alți factori. Un comerciant de oțel, Chen Gang, pledează pentru reducerea tensiunilor tarifare și pentru cooperare, sugerând totodată o diferență între discursul public și ceea ce se discută „în spatele ușilor închise” în lumea afacerilor. „Ar fi mai bine să evităm războaiele tarifare și să cooperăm pur și simplu în spirit de prietenie, fără toate aceste tensiuni.” Costuri cotidiene: benzina, conflictul din Iran și percepția despre SUA Reportajul descrie și impactul indirect al tensiunilor geopolitice asupra costurilor de zi cu zi: un șofer de taxi din nordul Chinei se plânge că majorarea prețurilor mondiale la benzină, pe fondul conflictului din Iran, l-a obligat să plătească mai mult la pompă. În același timp, o parte dintre opiniile negative despre Statele Unite sunt puse pe seama dezinformării de pe rețelele sociale, cu exemple de relatări neverificate menționate de intervievați. Ce urmează: așteptări de stabilizare după întâlnirile Trump–Xi În pofida criticilor, mulți dintre cei intervievați își exprimă speranța că întâlnirile dintre Donald Trump și Xi Jinping vor duce relația SUA–China pe o traiectorie mai stabilă, cu accent pe ideea că pacea ar susține o economie mai bună. „Nu vrem război, vrem pace. Vrem să avem relații bune cu Statele Unite și vrem să ne dezvoltăm economia. Numai pacea poate duce la o economie mai bună.” [...]
