Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a avertizat că „nu va mai avea multă răbdare” cu Iranul, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, o evoluție care continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie și să ridice riscurile pentru transportul maritim, potrivit news.ro. Declarația vine după discuțiile de joi, la Beijing, cu președintele chinez Xi Jinping și în contextul relatărilor despre capturarea unei nave în largul Emiratelor Arabe Unite.
Casa Albă a transmis că Trump și Xi au convenit asupra necesității de a menține deschisă ruta maritimă din Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a blocat-o efectiv ca reacție la atacurile americano-israeliene începute la 28 februarie. Blocajul a generat, potrivit materialului, „o perturbare fără precedent” a aprovizionării globale cu energie.
China are relații strânse cu Iranul și este principalul cumpărător al petrolului iranian. În comunicatul Casei Albe citat, Xi și-a exprimat opoziția față de militarizarea strâmtorii și față de orice încercare de a percepe o taxă pentru utilizarea acesteia. Totodată, Xi ar fi arătat interes pentru achiziția de mai mult petrol american, pentru a reduce dependența viitoare a Chinei de strâmtoare.
Înainte de război, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaz natural lichefiat trecea prin această cale navigabilă, potrivit informațiilor prezentate.
Statele Unite au suspendat atacurile asupra Iranului luna trecută, însă au început blocarea porturilor țării. Discuțiile pentru încetarea conflictului sunt în impas, Iranul refuzând să își înceteze programul nuclear sau să renunțe la stocurile de uraniu îmbogățit.
Într-un interviu la Fox News, Trump a spus:
„Nu voi mai avea multă răbdare. Ar trebui să ajungă la un acord.”
Pe tema stocului secret de uraniu îmbogățit, Trump a sugerat că preluarea lui sub controlul SUA ar fi mai degrabă o chestiune de imagine.
Tensiunile se reflectă și în incidentele de securitate maritimă. O navă de marfă indiană care transporta animale din Africa către Emiratele Arabe Unite a fost scufundată miercuri în apele de lângă coasta Omanului; India a condamnat atacul și a anunțat că cei 14 membri ai echipajului au fost salvați de paza de coastă din Oman. Firma britanică Vanguard a indicat că nava ar fi fost lovită de o rachetă sau o dronă, care a provocat o explozie.
Separat, agenția britanică de securitate maritimă UKMTO a raportat că „personal neautorizat” a urcat la bordul unei nave ancorate în largul portului Fujairah (Emiratele Arabe Unite) și o îndrepta spre Iran, iar Vanguard a spus că un ofițer de securitate al companiei a raportat că nava a fost capturată de personal iranian.
În privința traficului, Gărzile Revoluționare Iraniene au afirmat că 30 de nave au trecut prin strâmtoare de miercuri seara, încă mult sub cele 140 dintr-o zi obișnuită înainte de război, dar o creștere dacă se confirmă. Firma de analiză Kpler estimează că aproximativ 10 nave au traversat strâmtoarea în ultimele 24 de ore, față de cinci-șapte zilnic în ultimele săptămâni.
Trump încearcă să obțină sprijinul Chinei pentru a pune capăt războiului, care a devenit o povară electorală înaintea alegerilor intermediare din SUA, programate în noiembrie. Totuși, analiștii citați se îndoiesc că Xi va exercita presiuni puternice asupra Iranului sau va opri sprijinul acordat armatei acestuia, având în vedere rolul Teheranului de contrapondere strategică față de SUA.
Între timp, negocierile diplomatice rămân blocate, iar controlul asupra Strâmtorii Ormuz continuă să fie folosit de Teheran ca avantaj de negociere, în condițiile în care Washingtonul cere predarea uraniului și oprirea îmbogățirii, iar Iranul solicită ridicarea sancțiunilor, despăgubiri și recunoașterea controlului său asupra strâmtorii.
Recomandate
Acordul în 14 puncte dintre Liban și Israel mută, cel puțin la nivel declarativ, decizia de război și pace de la Hezbollah către statul libanez , un pas cu potențial de impact major asupra stabilității și a revenirii economice a țării, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Textul susține că, prin cadrul de „normalizare” anunțat în weekend, guvernul libanez transmite atât comunității internaționale, cât și regimului de la Teheran, că „nicio putere străină” și niciun grup înarmat nu are autoritatea să decidă în numele Libanului. Miza ar fi una istorică: pentru prima dată „într-o generație”, Beirutul afirmă explicit că deciziile privind războiul și pacea aparțin exclusiv statului. În argumentația autoarei, această poziționare lovește direct în justificarea pe care Hezbollah și-a construit-o timp de peste patru decenii – aceea de „apărător” al Libanului – în condițiile în care, spune analiza, campaniile militare ale grupării au servit mai degrabă obiectivele regionale ale Iranului decât interesul național libanez. Sunt invocate două momente-cheie: deschiderea unui front împotriva Israelului la 8 octombrie 2023 și reluarea confruntărilor la 2 martie 2026, episoade care ar fi atras Libanul în conflicte pe care nici guvernul, nici populația nu și le-ar fi dorit. De ce contează: suveranitatea ca precondiție pentru ieșirea din criză Analiza leagă pierderea controlului statului asupra deciziilor strategice de degradarea internă din ultimii ani: „colaps economic”, „paralizie politică”, asasinate politice și cicluri repetate de conflict. În acest cadru, acordul este prezentat mai puțin ca un document diplomatic și mai mult ca un semnal că Libanul încearcă să-și recâștige capacitatea de guvernare efectivă – condiție esențială pentru stabilitate și, implicit, pentru orice relansare economică. Ce urmează: testul implementării și reacția Hezbollah Textul avertizează că transformarea declarației în realitate va fi dificilă. Iranul ar fi investit „decenii” în consolidarea Hezbollah ca una dintre cele mai puternice organizații armate non-statale, cu influență politică și militară internă, în afara autorității statului. În plus, eforturile internaționale anterioare de dezarmare ar fi avut rezultate limitate, iar forțele ONU de menținere a păcii nu ar fi împiedicat întărirea militară a grupării în sudul Libanului. În această logică, acordul ar putea rămâne un moment simbolic sau ar putea deveni începutul unui proces „lung” și „contestat” de recâștigare a suveranității. Publicația notează explicit incertitudinea rezultatului final: „rămâne de văzut” dacă viziunea se va materializa, însă, dacă da, momentul ar putea fi reținut ca începutul revenirii controlului statului asupra propriei politici de securitate. [...]
Summitul NATO de la Ankara va evita tema drepturilor omului, pe fondul unei relații tot mai „tranzacționale” cu Turcia , într-un moment în care aliații pun accentul pe securitate și cooperare în apărare cu un stat considerat tot mai indispensabil pe flancul sud-estic al Europei, potrivit Reuters . Reuniunea liderilor celor 32 de state membre NATO este programată la Ankara în 7-8 iulie și, conform unor diplomați occidentali și turci implicați în pregătiri, nu este de așteptat să includă critici publice la adresa represiunii juridice împotriva principalului partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP). Reuters notează că această schimbare de ton s-a accentuat mai ales după invazia Rusiei în Ucraina, când Europa s-a simțit mai expusă și a prioritizat consolidarea legăturilor de securitate cu Turcia. De ce contează: apărarea și industria militară cântăresc mai mult decât condiționalitatea politică În logica actuală a alianței, Turcia este văzută tot mai mult ca un actor-cheie: are a doua cea mai mare armată din NATO și este un exportator important de armament, inclusiv drone. Ankara vrea ca summitul să evidențieze unitatea alianței și să ajute la extinderea parteneriatelor din industria de apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că urmează să fie anunțate acorduri în valoare de „zeci de miliarde de dolari”, fără ca Reuters să detalieze ce tranzacții sau companii ar fi vizate. Tăcerea occidentală și semnalele către Ankara Reuters amintește un episod din 2021, când 10 ambasadori au cerut eliberarea filantropului Osman Kavala, pe care îl considerau deținut politic, iar președintele Tayyip Erdogan a reacționat ordonând expulzarea lor. Criza diplomatică a fost evitată după două zile, în urma unor declarații conciliatoare ale diplomaților, iar Erdogan a spus atunci că vor fi „mai atenți” pe viitor. „Și au fost”, notează Reuters, descriind o evitare sistematică a criticilor publice privind drepturile și libertățile. Criticii acestei abordări susțin că tăcerea relativă încurajează deriva autoritară și izolează opoziția. Fostul ambasador american la Ankara David Satterfield a spus că este important ca Occidentul să continue să vorbească despre degradarea instituțiilor democratice din Turcia și ca publicul turc să audă astfel de evaluări. Măsuri înainte de summit: restricții pentru presă și rețineri Pe fondul pregătirilor pentru summit, zeci de jurnaliști turci din instituții media independente ar fi fost refuzați la acreditare pentru a acoperi evenimentul, iar autoritățile au reținut peste 200 de persoane invocând motive de securitate, potrivit Reuters. Biroul lui Erdogan nu a comentat aceste aspecte, iar NATO a transmis că se bazează pe țara gazdă pentru îndrumare în chestiuni de acreditare. Între timp, puține capitale străine au comentat public represiunea împotriva CHP. Unii diplomați occidentali citați de Reuters spun că preferă să ridice îngrijorările în discuții private, considerând că criticile deschise au eficiență limitată. Context politic: vizita lui Trump și relația „caldă” cu Erdogan Summitul de la Ankara marchează prima vizită a lui Donald Trump în Turcia în calitate de președinte în actualul mandat, iar acesta ar urma să aibă și o întâlnire bilaterală cu Erdogan, pe care îl numește în mod regulat „prieten”, potrivit Reuters. Publicația descrie momentul ca pe un semnal al celor mai bune relații SUA–Turcia din ultimii ani. În ansamblu, mesajul transmis de aliați este că relația cu Ankara devine tot mai pragmatică, centrată pe securitate și apărare, în timp ce presiunea publică pe tema statului de drept și a drepturilor omului este, cel puțin pe termen scurt, împinsă în plan secund. [...]
Criticile vicepreședintelui JD Vance la adresa poziției Vaticanului privind imigrația adâncesc tensiunile dintre administrația Trump și Sfântul Scaun , într-un moment în care politica americană de deportări și control la frontieră este contestată public de Papa Leon al XVI-lea, potrivit News . Vance a spus că nu este de acord cu declarațiile Vaticanului despre imigrație, pe care le-a calificat drept „îngrijorătoare”, după comentariile repetate ale Papei Leon privind măsurile dure promovate de președintele Donald Trump. Vicepreședintele, care este catolic, a făcut afirmațiile într-un interviu la emisiunea „The Ingraham Angle” de la Fox News. „Consider că unele dintre declaraţiile venite din partea Vaticanului cu privire la problema imigraţiei, în special, au fost îngrijorătoare şi, în cele din urmă, nu sunt de acord cu ele.” În același interviu, Vance a susținut că invită liderii catolici la dialog, dar le cere să țină cont de efectele migrației în masă. „Îi invit la dialog, dar îi încurajez, de asemenea, să ţină cont de faptul că migraţia în masă are victime.” Ce reproșează Papa Leon administrației Trump Papa Leon al XVI-lea, descris ca primul papă american, a cerut o „reflecție profundă” în SUA despre modul în care sunt tratați migranții sub administrația Trump. În declarațiile citate, el a criticat administrația ca fiind „extrem de lipsită de respect” față de imigranți și a vorbit despre un tratament „inuman”. Contextul politicii de imigrație și acuzațiile ONG-urilor Donald Trump a promovat o politică dură de combatere a imigrației și o campanie de deportare care, potrivit grupurilor pentru drepturile omului, ar fi încălcat dreptul la liberă exprimare și dreptul la un proces echitabil și ar fi creat un mediu nesigur, în special pentru minoritățile etnice, pe fondul îngrijorărilor legate de profilarea rasială. Trump afirmă că urmărește să îmbunătățească securitatea internă și să reducă imigrația ilegală. Divergențe mai largi între Vatican și Casa Albă Dincolo de imigrație, Papa Leon a criticat și alte politici promovate de Trump. Vaticanul a refuzat să se alăture inițiativei numite „ Consiliul Păcii” pentru Gaza , iar Papa a criticat războiul cu Iranul început pe 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului. Totodată, el a lăudat un acord provizoriu între Washington și Teheran, exprimând speranța că acesta va pune capăt conflictului. [...]
Rusia transmite că reluarea dialogului cu NATO rămâne blocată , un semnal care prelungește incertitudinea de securitate în Europa și menține presiunea asupra planificării militare și bugetelor de apărare ale statelor membre. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , potrivit Agerpres , care citează EFE. Zaharova a spus că „în prezent, nu există perspective” nici pentru reluarea dialogului, nici pentru „normalizarea relațiilor” cu Alianța Nord-Atlantică, iar discuția despre o revenire la relații funcționale ar fi „de neconceput” în condițiile actuale. Mesaj înainte de summitul NATO de la Ankara Declarațiile vin cu câteva zile înaintea summitului NATO de la Ankara. În acest context, Zaharova a susținut că Moscova nu are „planuri agresive” față de NATO. „Președintele rus Vladimir Putin și ministrul de externe Serghei Lavrov au subliniat în mod repetat că Rusia nu are planuri agresive împotriva membrilor NATO sau ai Uniunii Europene.” Acuzații de „escaladare” și condiții pentru o eventuală detensionare În același timp, purtătoarea de cuvânt a acuzat NATO că „continuă să avanseze spre o escaladare mai mare” și a afirmat că Occidentul ar trebui să „își reconsidere abordările ostile” față de Rusia. Potrivit acesteia, fără o schimbare a acestor abordări, „nu se poate vorbi în mod serios” despre normalizarea relațiilor dintre Rusia și NATO. [...]
Volodimir Zelenski avertizează asupra unui posibil atac aerian masiv al Rusiei, ceea ce ridică imediat riscul de noi perturbări operaționale în Ucraina , inclusiv presiune suplimentară pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura critică, potrivit G4Media . Președintele ucrainean și-a întrerupt miercuri vizita la Dublin și a anunțat că pleacă „imediat”, după avertismente primite de la serviciile de informații. Zelenski participa la conferința primei zile a președinției irlandeze a Consiliului Uniunii Europene, iar în prezența premierului irlandez Micheál Martin le-a spus jurnaliștilor că Kremlinul ar putea lansa atacul „posibil chiar în această noapte”. „Știm că Putin pregătește de ceva timp acest atac masiv împotriva Ucrainei. În această seară, aceasta este amenințarea cu care ne confruntăm.” Avertisment către populație și mesaj public pe X Președintele ucrainean le-a cerut cetățenilor să fie atenți la alertele de raid aerian și să se adăpostească, mesaj pe care l-a reiterat și într-o postare pe rețeaua X, conform aceleiași surse. În mesajul public, Zelenski a insistat asupra necesității de precauție, în special pentru protejarea familiilor și a copiilor. Totodată, el i-a mulțumit omologului irlandez, menționând sprijinul constant al Irlandei pentru Ucraina, în pofida politicii de neutralitate militară practicată de această țară. Context: atacuri recente și presiune pe apărarea antiaeriană G4Media amintește că la sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie Rusia a lansat atacuri aeriene masive asupra Ucrainei, soldate cu peste 14 morți și numeroși răniți. În ultimele luni, Kievul s-a confruntat cu dificultăți în apărarea împotriva rachetelor balistice rusești, pe fondul reducerii stocurilor de rachete de interceptare pentru sistemele Patriot , de fabricație americană, care „sunt pe terminate”, potrivit sursei citate. [...]
Franța își fixează calendarul electoral pentru 2027 , cu primul tur al prezidențialelor pe 18 aprilie și al doilea pe 2 mai 2027, potrivit Stirile Pro TV . Datele au fost indicate de o sursă din cadrul executivului, care confirmă o informație publicată de cotidianul Ouest-France, notează AFP. Sursa citată a precizat că stabilirea calendarului urmează să fie oficializată miercuri, în Consiliul de Miniștri. De ce contează: constrângerea constituțională împinge scrutinul în zona sărbătorilor și vacanțelor Conform Constituției franceze, alegerile trebuie organizate cu 20 până la 35 de zile înainte de încheierea mandatului prezidențial. Emmanuel Macron și-a început al doilea mandat la 14 mai 2022, iar actualul mandat de cinci ani se încheie pe 13 mai 2027. În acest cadru, scrutinul ar urma să se desfășoare în timpul vacanței de primăvară, iar turul al doilea ar veni a doua zi după Ziua Muncii (1 mai). Ce variantă a fost respinsă Potrivit Ouest-France, autoritățile au preferat această opțiune în locul unui calendar alternativ, care plasa votul cu o săptămână mai devreme, pe 11 aprilie (turul I) și 25 aprilie 2027 (turul al doilea). [...]
