CAT$942.68+2.32%

China extinde lucrările anti-deșertificare din Xinjiang cu materiale care ar reduce costurile cu ~30%, inclusiv soluții pe bază de fibre de bazalt testate anterior în misiuni lunare, potrivit Interesting Engineering. Miza este una operațională și economică: accelerarea lucrărilor de stabilizare a nisipului la marginea Deșertului Taklamakan și protejarea terenurilor agricole, într-o regiune-cheie pentru securitatea alimentară a țării.

În ultima lună, Institutul de Ecologie și Geografie din Xinjiang, parte a Academiei Chineze de Științe, a început mai multe inițiative care vizează controlul nisipului, prevenirea deșertificării și reducerea eroziunii eoliene și a salinizării solului. Programele ar urmări întărirea unei „bariere ecologice” pentru protejarea terenurilor agricole din Xinjiang, în contextul campaniei de tip „marele zid verde” derulate de China de decenii.

Ce tehnologie este folosită și unde se aplică

Planul descris în material urmărește limitarea extinderii Deșertului Taklamakan printr-o centură verde în jurul perimetrului, combinând vegetație rezistentă la secetă cu bariere inginerești pentru nisip. În acest pachet intră șase materiale noi, considerate „prietenoase cu mediul”, menite să stabilizeze nisipul la marginea deșertului.

Printre ele se află soluții pe bază de fibre de bazalt (obținute din rocă vulcanică topită), despre care cercetătorii spun că pot întări solul și pot limita avansul dunelor către terenuri agricole și infrastructură. Publicația notează că informația despre aceste materiale a fost relatată de South China Morning Post.

De ce contează: eficiență mai mare și costuri mai mici

Un element central pentru impactul economic este estimarea unui cercetător chinez, Pei Liang, potrivit căreia noile materiale ar putea crește eficiența construcțiilor pentru controlul deșertificării cu 50% și ar putea reduce costurile cu aproximativ 30%.

În proiecte este folosită și cenușa zburătoare (fly ash) – un reziduu din centrale pe cărbune – care poate fi reutilizat în materiale de construcții, precum cărămizile, ceea ce sugerează o direcție de valorificare a deșeurilor industriale în lucrări de infrastructură ecologică.

Legătura cu programele spațiale și ce urmează

Aceleași fibre de bazalt au fost utilizate și într-un context spațial: în 2024, misiunea Chang’e 6 a adus primele probe de pe fața îndepărtată a Lunii, iar un steag chinezesc transportat în misiune a fost realizat din fibre de bazalt proiectate să reziste la variații extreme de temperatură și radiație ultravioletă. Conform Wuhan Textile University, materialul a fost ales pentru a-și păstra culoarea în condiții dure, iar fibra se produce prin încălzirea bazaltului la temperaturi foarte ridicate și extrudarea materialului topit prin duze microscopice.

În paralel, China și Rusia au în plan înființarea International Lunar Research Station în apropierea polului sud lunar până în 2035, iar materialul sugerează că o parte din cercetarea în știința materialelor este urmărită atât pentru aplicații terestre, cât și spațiale.

În Xinjiang, presiunea rămâne ridicată din cauza eroziunii eoliene și a salinizării, iar un proiect condus de cercetătoarea Xiao Huijie vizează explicit reducerea degradării terenurilor și a acumulării de săruri în sudul regiunii, cu obiectivul de a menține productivitatea solului pentru cultivare pe termen lung.