Știri
Știri din categoria Agricultură
Un proiect de lege ar putea schimba modul în care se verifică și se acordă subvențiile APIA, prin trecerea la un Registru Agricol Național Electronic unic, obligatoriu și interoperabil, potrivit AgroInfo.
Inițiativa, depusă de deputatul USR George Marussi, vizează introducerea unui Registru Agricol Național Electronic (RAN) centralizat, care să devină instrumentul principal de evidență. Registrul „clasic”, pe hârtie, ar urma să rămână doar ca variantă de rezervă.
Miza operațională este reducerea problemelor de raportare și control care, în forma actuală, pot afecta inclusiv corectitudinea acordării subvențiilor. În argumentarea proiectului, USR susține că registrul agricol generează în practică „date incomplete sau necorelate” și „raportări paralele”, ceea ce limitează controlul la nivel național și poate crea „riscuri de distorsiuni” atât în acordarea subvențiilor, cât și în statisticile agricole. Comunicatul USR este citat de news.ro.
Proiectul pornește de la faptul că registrul agricol poate fi ținut și pe hârtie, și electronic, însă fără o practică unitară la nivel național. În plus, în lipsa interoperabilității între baze de date, pot apărea „dificultăți în raportare și control”, potrivit deputatului.
În noul model, primăriile își păstrează rolul de operatori ai datelor: introduc și gestionează informațiile, dar într-un sistem național unitar, „similar modelelor existente” în domenii precum cadastrul și evidențele fiscale, conform comunicatului USR.
Potrivit USR, înființarea Registrului Agricol Național Electronic nu presupune introducerea de taxe noi și nu implică, „în principiu, cheltuieli bugetare suplimentare semnificative”, fiind bazată pe utilizarea infrastructurii și a fondurilor deja existente. Pe termen mediu, formațiunea susține că sistemul ar genera economii.
Tot USR afirmă că proiectul „nu introduce obligații suplimentare pentru fermieri”.
Conform comunicatului citat în articol, registrul agricol este unul dintre instrumentele administrative cheie pentru sector și colectează informații despre:
Deocamdată, materialul nu oferă un calendar de adoptare sau implementare; este vorba despre un proiect de lege depus în Parlament.
Recomandate
Un proiect USR vrea să facă obligatoriu un Registru Agricol Național Electronic unic, cu miză directă pe control și pe riscul de distorsiuni la subvenții , potrivit News . Inițiativa prevede un sistem centralizat și interoperabil cu celelalte platforme informatice ale statului, în timp ce registrul pe hârtie ar rămâne doar ca variantă „de rezervă”. Deputatul USR George Marussi, inițiatorul proiectului, susține că practica actuală — în care registrul poate fi ținut atât pe hârtie, cât și electronic — nu este unitară la nivel național, iar lipsa interoperabilității între baze de date poate genera „dificultăți în raportare și control”. În comunicatul USR, partidul afirmă că situația curentă produce „date incomplete sau necorelate” și „raportări paralele”, ceea ce ar limita capacitatea de control la nivel național și ar crea riscuri de distorsiuni în acordarea subvențiilor și în realizarea statisticilor agricole. Ce se schimbă operațional: un sistem unic, primăriile rămân operatori de date Conform proiectului descris de USR, Registrul Agricol Național Electronic (RAN) ar deveni instrumentul principal de evidență, iar varianta clasică ar fi păstrată ca soluție de back-up. Primăriile și-ar păstra rolul de operatori ai datelor: ar continua să introducă și să gestioneze informațiile, dar într-un sistem național unitar, comparat de USR cu modele din domenii precum cadastrul și evidențele fiscale. Registrul agricol colectează, între altele, date despre: terenuri agricole (suprafețe, categorii de folosință); exploatații agricole; animale (efective pe specii); utilaje agricole; alte elemente privind gospodăriile populației. Costuri și obligații: fără taxe noi, fără sarcini suplimentare pentru fermieri (potrivit inițiatorilor) USR afirmă că înființarea RAN electronic nu presupune introducerea de taxe noi și nu implică „în principiu, cheltuieli bugetare suplimentare semnificative”, fiind bazată pe utilizarea infrastructurii și a fondurilor deja existente. Pe termen mediu, partidul susține că sistemul ar genera economii. Totodată, potrivit comunicatului, proiectul „nu introduce obligații suplimentare pentru fermieri”, schimbarea fiind concentrată pe standardizarea și centralizarea modului în care sunt administrate datele la nivel local și național. [...]
APIA a autorizat duminică plăți de 17,98 milioane euro (aprox. 90 milioane lei) pentru 5.888 de fermieri , într-un efort de accelerare a închiderii subvențiilor aferente campaniei 2025, potrivit Agrointel . Miza este una de cash-flow pentru ferme, în condițiile în care agenția rulează în paralel și depunerea cererilor pentru 2026. În același timp, la centrele APIA s-au depus duminică 3.759 de cereri pentru subvențiile din acest an, pentru o suprafață de 113.640 de hectare. Ritm de weekend: autorizări la plată și cereri noi, în paralel Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a mobilizat funcționarii agenției în acest sfârșit de săptămână, astfel încât să fie acoperite două fluxuri operaționale: preluarea cererilor noi pentru schemele din 2026 și autorizarea plăților restante așteptate de fermieri, în special pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii și Sprijinul Cuplat Vegetal. Pe întreg weekendul, APIA a primit 9.198 de cereri de subvenții pentru anul 2026, pentru o suprafață totală de 239.374 hectare. Ce urmează să intre la plată: peste 21.000 de ferme pe liste Pe partea de autorizări, „peste 20.000 de fermieri au intrat pe liste”, mai exact 21.866 de ferme, care ar urma să încaseze 56,02 milioane de euro (aprox. 280 milioane lei), conform datelor prezentate în articol. [...]
Fermierii care nu depun cererile până la 5 iunie riscă să piardă subvențiile , în condițiile în care în 2026 nu va exista o perioadă de depunere cu penalități, potrivit AGRO TV . Ministerul Agriculturii (MADR) și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le cer fermierilor să trimită documentația din timp și să respecte programările, pentru a evita aglomerația de final. Cu trei săptămâni înainte de termenul-limită (5 iunie 2026, inclusiv), la APIA fuseseră depuse 389.020 cereri de plată, „puțin peste jumătate” din numărul de anul trecut (708.012). Ca suprafață, cererile depuse până acum acoperă 2.454.956 hectare, adică aproximativ 25% din suprafața de 9.875.710 hectare pentru care s-au solicitat subvenții anul trecut. De ce contează: fără „fereastră” de depunere cu penalități MADR și APIA atrag atenția că, spre deosebire de anii anteriori, după încheierea campaniei de primire a cererilor nu va mai exista o etapă în care documentele să poată fi depuse cu penalități. Consecința este directă: fermierii care nu depun cererea până la termenul-limită riscă să nu mai primească subvenții deloc. Ce au de făcut fermierii, potrivit procedurilor Autoritățile reamintesc câteva reguli operaționale: cererea de plată se depune o singură dată, indiferent de localitățile sau județele în care sunt utilizate terenurile ori exploatațiile; cererea de plată și declarația de suprafață se completează online, prin aplicația AGI Online (disponibilă pe site-ul APIA); fermierii care accesează scheme din zootehnie trebuie să completeze și declarația specifică înainte de accesarea aplicației; semnătura cererii este obligatorie, iar APIA recomandă, pe cât posibil, utilizarea semnăturii electronice. În acest context, MADR și APIA le cer fermierilor să nu lase depunerea pe ultimele zile, pentru a reduce riscul de blocaje și întârzieri înainte de 5 iunie. [...]
APIA a autorizat la plată 38,04 milioane euro (aprox. 190 milioane lei) pentru 16.278 de fermieri , potrivit informațiilor publicate de AgroInfo . Datele sunt prezentate într-un mesaj transmis vineri, 16 mai 2026, de șeful agenției, după o vizită în centre locale din Cluj și Bistrița-Năsăud. În mesaj, conducerea APIA indică faptul că, în teren, activitatea de preluare a cererilor și de autorizare la plată a continuat, cu prezența fermierilor și a personalului din centrele locale Dej (APIA Cluj) și Beclean (APIA Bistrița). „Astăzi, 16.05.2026, avem: ✅ Autorizați la plată: • 16.278 fermieri autorizați • 38,04 milioane euro autorizate la plată [...]” Cum se împarte suma autorizată Din totalul de 38,04 milioane euro (aprox. 190 milioane lei) autorizate la plată, șeful APIA menționează următoarea structură a finanțării: 7,72 milioane euro (aprox. 39 milioane lei) – FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) 16,03 milioane euro (aprox. 80 milioane lei) – FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) 11,21 milioane euro (aprox. 56 milioane lei) – BN (Buget Național) Sursa nu explică diferența până la totalul anunțat. Campania 2026: ritmul depunerii cererilor și suprafața declarată Pentru Campania 2026, mesajul indică atât datele „din zi”, cât și totalurile cumulate până la 16 mai: depuse în ziua de 16 mai: 5.439 cereri suprafață declarată în ziua de 16 mai: 125.734 ha total cereri depuse: 489.242 total suprafață declarată: 4.120.458 ha În același mesaj, șeful APIA le mulțumește fermierilor pentru depunerea cererilor și personalului pentru „efort și dedicare” și îi felicită pe directorii centrelor județene menționați (APIA Cluj și APIA Bistrița-Năsăud). [...]
APIA prelungește programul de preluare a cererilor în weekend, ca să reducă riscul de corecții financiare pentru fermierii care depun la limită documentele din Campania 2026 , potrivit TVR Info . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță că fermierii pot depune cererile de plată și sâmbătă, 16 mai, respectiv duminică, 17 mai 2026, la centrele județene și locale. Măsura vine în contextul în care termenul-limită de depunere este 5 iunie 2026 (inclusiv), iar după această dată cererile nu mai pot fi depuse. De ce contează: evitarea întârzierilor care pot aduce corecții financiare APIA își justifică extinderea programului prin nevoia de a evita aglomerația și întârzierile care „pot conduce la aplicarea de corecții financiare”. Fermierii sunt îndemnați să se prezinte din timp la centrele agenției, pentru a nu risca pierderea sprijinului financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de instituție. Cum se depune cererea și ce trebuie avut în vedere Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează prin aplicația geospațială AGI Online , conform instrucțiunilor disponibile pe site-ul APIA și în aplicație. Pentru schemele din sectorul zootehnic, fermierii trebuie să completeze declarația specifică sectorului, conform programării stabilite cu funcționarii APIA, înainte de accesarea AGI Online. Stadiul campaniei Până la momentul informării APIA, au fost depuse 480.378 de cereri, pentru o suprafață totală de 3.906.171 hectare. Agenția le cere fermierilor să depună cererile până la 5 iunie 2026, pentru a evita pierderea sprijinului financiar. [...]
Ministerul Agriculturii cere instituțiilor din Cluj să pregătească măsuri locale împotriva pestei porcine africane , într-un demers care mută o parte din responsabilitatea de control și prevenție în teritoriu, cu potențial impact direct asupra fermelor și lanțului de aprovizionare cu carne de porc, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, spune că a început ziua la Cluj-Napoca cu o întâlnire de lucru cu reprezentanții instituțiilor subordonate ministerului din județ: Direcția pentru Agricultură Județeană, Centrul Județean APIA, AFIR și DSVSA. Unul dintre subiectele centrale a fost combaterea pestei porcine africane. „Am pregătit un set de măsuri la nivel național, dar am cerut instituțiilor agricole și sanitar-veterinare din județ să vină cu măsuri proactive, coordonate și adaptate situației locale.” Ce se schimbă, practic: accent pe măsuri „adaptate situației locale” Mesajul ministrului indică o abordare în care setul de măsuri naționale ar urma să fie completat cu intervenții calibrate pe realitățile din județe, prin coordonare între instituțiile agricole și cele sanitar-veterinare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre conținutul acestor măsuri, rămâne neclar ce instrumente concrete vor fi propuse și în ce calendar. Context operațional: reorganizare, salarizare și problema datelor din agricultură Pe lângă pesta porcină africană, la întâlnirea de la Cluj s-a discutat și despre reorganizarea la nivelul ministerului, noua lege a salarizării, precum și dificultăți legate de colectarea și corelarea datelor între instituții. Tanczos Barna a menționat și un semnal venit de la Comisia Europeană privind neconcordanțe între datele obținute din surse diferite, subliniind nevoia de clarificări și de un sistem mai eficient de colectare a datelor din agricultură, bazat pe informații complete și actualizate, astfel încât politicile publice și măsurile adoptate să răspundă mai bine provocărilor din sector. [...]
