Știri
Știri din categoria Agricultură
Un proiect de lege ar putea schimba modul în care se verifică și se acordă subvențiile APIA, prin trecerea la un Registru Agricol Național Electronic unic, obligatoriu și interoperabil, potrivit AgroInfo.
Inițiativa, depusă de deputatul USR George Marussi, vizează introducerea unui Registru Agricol Național Electronic (RAN) centralizat, care să devină instrumentul principal de evidență. Registrul „clasic”, pe hârtie, ar urma să rămână doar ca variantă de rezervă.
Miza operațională este reducerea problemelor de raportare și control care, în forma actuală, pot afecta inclusiv corectitudinea acordării subvențiilor. În argumentarea proiectului, USR susține că registrul agricol generează în practică „date incomplete sau necorelate” și „raportări paralele”, ceea ce limitează controlul la nivel național și poate crea „riscuri de distorsiuni” atât în acordarea subvențiilor, cât și în statisticile agricole. Comunicatul USR este citat de news.ro.
Proiectul pornește de la faptul că registrul agricol poate fi ținut și pe hârtie, și electronic, însă fără o practică unitară la nivel național. În plus, în lipsa interoperabilității între baze de date, pot apărea „dificultăți în raportare și control”, potrivit deputatului.
În noul model, primăriile își păstrează rolul de operatori ai datelor: introduc și gestionează informațiile, dar într-un sistem național unitar, „similar modelelor existente” în domenii precum cadastrul și evidențele fiscale, conform comunicatului USR.
Potrivit USR, înființarea Registrului Agricol Național Electronic nu presupune introducerea de taxe noi și nu implică, „în principiu, cheltuieli bugetare suplimentare semnificative”, fiind bazată pe utilizarea infrastructurii și a fondurilor deja existente. Pe termen mediu, formațiunea susține că sistemul ar genera economii.
Tot USR afirmă că proiectul „nu introduce obligații suplimentare pentru fermieri”.
Conform comunicatului citat în articol, registrul agricol este unul dintre instrumentele administrative cheie pentru sector și colectează informații despre:
Deocamdată, materialul nu oferă un calendar de adoptare sau implementare; este vorba despre un proiect de lege depus în Parlament.
Recomandate
PotatoEurope își extinde formatul în 2026, iar creșterea numărului de expozanți indică un apetit mai mare al industriei pentru investiții în tehnologie și eficiență , într-un context de piață „exigent”, potrivit FreshPlaza . Ediția din acest an are loc pe 9–10 septembrie și marchează o schimbare de sediu, la Springe, lângă Hanovra, plus debutul simultan al unui eveniment dedicat sfeclei de zahăr (SugarBeet Expo). Potrivit DLG (Societatea Germană de Agricultură), evoluția expozanților a fost pozitivă în ultimii ani, după perioada post-Covid. Dacă în Germania, în 2022, au fost 251 de expozanți, pentru ediția din 2026 sunt confirmați aproximativ 290, depășind deja nivelul anterior. Ce se schimbă operațional: locație nouă și un „dublu” târg în Germania Ediția 2026 este, pentru prima dată, mutată într-o locație nouă: Springe, în apropiere de Hanovra. În paralel, PotatoEurope se desfășoară simultan cu SugarBeet Expo, o extindere pe care organizatorii o justifică prin realitatea din ferme: mulți agricultori cultivă atât cartof, cât și sfeclă de zahăr, iar o parte dintre expozanți vând produse și servicii pentru ambele culturi. Wilfried Wolf, director de proiect pentru PotatoEurope și SugarBeet Expo în cadrul DLG, precizează că această extindere este, deocamdată, planificată doar pentru ediția germană. De ce contează pentru piață: accent pe reducerea costurilor și automatizare Interviul citat de DLG indică o direcție dominantă a inovației prezentate la târg: soluții care cresc eficiența și reduc costurile. Printre ariile menționate: mașini agricole : inovații concentrate pe electronică și inteligență artificială, dar și îmbunătățiri mecanice relevante; ameliorare (fitomejorare) : investiții pentru ca, pe viitor, cartoful să poată fi semănat „din sămânță”; sortare și clasificare : creșterea rolului optoelectronicii (tehnologii de detecție bazate pe lumină și senzori). În ansamblu, DLG anticipează că lanțul valoric al cartofului va continua să avanseze în digitalizare, automatizare și utilizarea inteligenței artificiale , cu obiectivul de a îmbunătăți procesele și competitivitatea, în timp ce companiile caută și piețe noi. Context: rotația între patru țări și poziționarea față de alte evenimente PotatoEurope funcționează de două decenii pe un sistem de rotație la patru ani între Germania, Țările de Jos, Franța și Belgia , pentru a acoperi principalele regiuni europene de producție. Wolf susține că această alternanță oferă expozanților acces la piețe și publicuri diferite, iar vizitatorilor o comparație directă între metode de cultivare, condiții de producție și inovații. În același timp, organizatorii poziționează PotatoEurope ca cel mai mare eveniment în aer liber dedicat sectorului cartofului, într-un peisaj cu mai multe formate concurente (de la evenimente cu accent științific până la târguri axate pe comercializare sau desfășurate în interior). Pentru detalii suplimentare, organizatorul indicat în material este DLG . [...]
Fermierii pot încasa avansuri APIA mai mari și mai devreme , după ce un regulament european publicat pe 21 iulie 2026 permite creșterea procentului de avans și plata înainte de calendarul obișnuit, potrivit AgroInfo . Miza este una de cash-flow pentru exploatații: documentul citat de publicație arată că avansul la plățile directe pe hectar și pe cap de animal poate urca de la 70% la 75% din valoarea subvențiilor, iar APIA are posibilitatea să vireze sumele înainte de 16 octombrie 2026. Ce intră în „suma APIA pe hectar” (cuantumuri planificate pentru 2026) Conform articolului, plățile directe pe suprafață includ: PD 01 – Sprijin de bază pentru venit (BISS): 100,66 euro/ha (aprox. 503 lei/ha) PD 02 – Sprijin redistributiv complementar (CRISS): 52,82 euro/ha (aprox. 264 lei/ha), acordat până la 50 ha PD 03 – Sprijin pentru tinerii fermieri (CIS-YF): 49 euro/ha (aprox. 245 lei/ha) Exemple de avans la 75%: cât ar putea intra în conturi AgroInfo publică și exemple de calcul pentru avansul aferent anului de cerere 2026, în ipoteza aplicării procentului maxim de 75%: Pentru un fermier care beneficiază și de sprijinul pentru tineri fermieri: PD 01: 75,49 euro/ha (aprox. 377 lei/ha) PD 02: 39,61 euro/ha (aprox. 198 lei/ha) PD 03: 36,75 euro/ha (aprox. 184 lei/ha) Total: 151,85 euro/ha (aprox. 759 lei/ha), estimare a publicației Pentru un fermier fără sprijinul pentru tineri fermieri, publicația indică un avans de 115 euro/ha (aprox. 575 lei/ha). La aceste sume se pot adăuga eco-schemele (plăți suplimentare pentru practici favorabile mediului), în funcție de cererea depusă de fiecare fermier. Cuantumurile pentru 2026 sunt prevăzute în Planul Național Strategic 2023–2027 , mai notează sursa. [...]
APIA pune la plată 49,27 milioane de lei pentru servicii de ameliorare , o tranșă care acoperă lucrări efectuate în iunie și în trimestrul II din 2026 și care poate accelera decontările către organizațiile de crescători ce gestionează registrele genealogice și testările genetice, potrivit Agronet . Suma exactă anunțată este de 49.267.118,96 lei , iar plata se face prin centrele județene APIA, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Sprijinul este acordat în cadrul schemei instituite prin OUG nr. 61/2023 și vizează servicii , nu plăți directe „pe cap de animal” către fiecare fermier. Ce se finanțează și cine poate solicita banii Schema acoperă două tipuri de activități: întocmirea și menținerea registrelor genealogice ; testele pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al efectivelor. Conform cadrului din OUG, ajutorul poate acoperi până la 100% din costurile administrative pentru registrele genealogice și până la 70% din costurile testelor genetice/performanță. Solicitanții sunt asociații sau organizații de crescători recunoscute, acreditate ori autorizate pentru aceste activități. Pentru ferme, efectul este accesul la servicii subvenționate , nu o sumă standard virată automat fiecărui proprietar de animale. Schema se aplică raselor din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, porcine și ecvine . Plafoane maxime pe animal pentru serviciile eligibile (2026) Pentru registre genealogice , valorile maxime comunicate sunt: 60 lei/cap pentru taurine, bubaline și ecvine; 35 lei/cap pentru ovine și caprine; 100 lei/cap pentru porcine. Pentru determinarea calității genetice/randamentului genetic , plafoanele includ: 140 lei/cap pentru testarea performanțelor producției de lapte la taurine și bubaline; 60 lei/cap pentru controlul producției de carne la taurine și bubaline; 35 lei/cap pentru testarea producției de lapte la ovine și caprine; 35 lei/cap pentru producția de carne la ovine și caprine; 30 lei/cap pentru producția de lână la rasele cu lână fină; 36 lei/cap pentru producția de pielicele la ovine și caprine. Aceste valori sunt plafoane maxime pentru servicii eligibile , nu un cuantum general în numerar pentru fiecare crescător. Cum se raportează plata la bugetul anual și ce nu se știe încă Pentru 2026, Guvernul a aprobat, prin Hotărârea Guvernului nr. 370/2026 , un plafon de 142,3196 milioane de lei credite bugetare pentru schema de ameliorare a raselor, împărțit astfel: 39,0446 milioane lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine; 103,275 milioane lei pentru ovine și caprine. Tranșa de 49,267 milioane de lei reprezintă aproximativ 34,6% din plafonul anual, însă APIA nu a publicat distribuția acestei plăți pe specii, județe sau beneficiari, astfel că nu se poate estima impactul pe fiecare sector. De ce contează pentru crescători Plata anunțată este semnificativ mai mare decât tranșa din mai: Agronet a relatat anterior că APIA achitase 6,082 milioane de lei pentru serviciile de ameliorare realizate în mai 2026, iar diferența este explicată de perioada mai largă acoperită acum (iunie și întreg trimestrul II). În practică, fondurile susțin programele de ameliorare și evidența genetică și sunt separate de Sprijinul Cuplat Zootehnic, Ajutoarele Naționale Tranzitorii și celelalte plăți din Campania APIA 2026. [...]
APIA virează peste 49,26 milioane de lei către crescătorii de animale , bani care acoperă servicii de ameliorare a raselor prestate în iunie și în trimestrul al doilea din 2026, potrivit Economedia . Plățile sunt făcute prin centrele județene ale agenției și sunt finanțate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Sprijinul este acordat sub forma unui ajutor de stat în zootehnie și vizează solicitanții care au accesat schema în baza OUG nr. 61/2023, cu modificările și completările ulterioare. Practic, banii sunt destinați costurilor pentru „ameliorarea raselor” – servicii care țin de îmbunătățirea genetică și performanțelor efectivelor. Plățile vin pe fondul controalelor din Campania 2026 În paralel, APIA derulează verificările pentru subvențiile din Campania 2026, după ce a extras un eșantion de control de 14.802 fermieri, care trebuie verificați pentru respectarea condițiilor de eligibilitate și a cerințelor de acordare a plăților. În sectorul zootehnic, în eșantion au fost incluși 4.433 fermieri, iar în sectorul vegetal au fost selectați 11.025 fermieri, care exploatează aproximativ 1,61 milioane de hectare. Termene și consecințe pentru fermieri Controalele la fața locului pentru cererile de plată din eșantion trebuie finalizate până la 15 octombrie 2026. Pentru unele obligații specifice, verificările pot continua iarna sau în primăvara anului viitor. APIA a avertizat că fermierii care refuză controlul inspectorilor își pierd dreptul la plata solicitată, conform prevederilor legale. [...]
Seceta și valurile de căldură riscă să lovească apicultura din Ungaria prin pierderi masive de colonii , iar apicultorii cer autorităților să nu îi penalizeze automat pentru efectele unui fenomen pe care nu îl pot controla, potrivit Mediafax . Asociația Națională Maghiară de Apicultură (OMME) avertizează că lipsa polenului ar putea afecta până la 80% din populația de albine a țării. În ultimele săptămâni, aproximativ 80% dintre albine ar fi avut acces redus sau deloc la polen natural, pe fondul secetei prelungite și al valurilor succesive de căldură, care au distrus sursele naturale de nectar și polen. Chiar și zonele care, de regulă, mai asigură hrană la final de vară – inclusiv zone umede și maluri de râuri – s-au uscat în acest an, agravând presiunea asupra stupinelor. Apicultorii avertizează că situația ar putea duce la pierderi semnificative de colonii până în primăvara lui 2027. Cererea apicultorilor: fără sancțiuni automate pentru pierderi „excepționale” În acest context, OMME i-a transmis o scrisoare lui Szabolcs Bóna , ministrul responsabil cu agricultura și politica alimentară, solicitând ca apicultorii să nu fie penalizați automat pentru pierderile preconizate. Argumentul este că, în mod normal, apicultorii trebuie să mențină un număr stabilit de colonii, însă pierderile generate de condițiile meteo extreme ar face imposibilă respectarea cerinței „fără să fie vina lor”. Asociația cere ca autoritățile să țină cont de „lipsa fără precedent” a surselor naturale de hrană și de caracterul excepțional al fenomenului. De ce contează: efect în lanț asupra producției și polenizării OMME subliniază că polenul este principala sursă de hrană pentru coloniile de albine și este esențial pentru creșterea albinelor tinere. Fără polen, producția de miere este afectată, iar șansele coloniilor de a trece iarna scad. Pe lângă impactul direct asupra apiculturii, asociația atrage atenția că albinele au un rol esențial în polenizarea culturilor și, implicit, în aprovizionarea cu alimente. În plus, pe măsură ce seceta se intensifică, albinele sunt nevoite să zboare mai departe pentru hrană și apă, consumând mai multă energie, ceea ce poate accelera mortalitatea. Lipsa nectarului poate duce și la conflicte între colonii, cu efecte suplimentare asupra supraviețuirii. Potrivit materialului citat de Mediafax, cantitatea de polen disponibilă acum poate influența atât supraviețuirea peste iarnă, cât și revenirea din primăvara viitoare și, în final, nivelul producției de miere din Ungaria. [...]
Fermierii pot cere contra cost analize ANF, un instrument practic de reducere a riscului la livrare. Potrivit Agronet , producătorii agricoli pot solicita direct, pe bază de cerere, analize în laboratoarele Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) atât pentru determinarea reziduurilor de pesticide din producția vegetală, cât și pentru verificarea calității produselor de protecție a plantelor, atunci când există suspiciuni privind compoziția. Miza este una economică și operațională: o analiză făcută înainte de livrare poate preveni blocarea sau respingerea unui lot, iar verificarea unui produs fitosanitar suspect poate lămuri dacă problema vine din compoziția produsului sau din alți factori (condiții de aplicare, vreme, rezistența organismului-țintă). Ce tipuri de analize pot solicita fermierii ANF pune la dispoziție formulare distincte pentru două categorii de servicii: Determinarea reziduurilor de pesticide în fructe, legume și cereale, pentru compararea rezultatelor cu limitele maxime admise pentru produsul respectiv. Verificarea poate fi relevantă mai ales înaintea livrării, când cumpărătorul cere documente analitice sau când fermierul vrea să valideze schema de tratamente aplicată. Controlul calității produselor de protecție a plantelor , prin determinarea substanței active și a concentrației acesteia, util când un tratament nu dă rezultatul așteptat sau există suspiciuni privind calitatea produsului cumpărat. Publicația notează că tema reziduurilor capătă greutate în contextul modificărilor recente ale legislației europene, inclusiv noile limite aplicabile din 19 august 2026 , despre care Agronet a scris separat. Unde se fac analizele și ce spune ANF despre rețeaua de laboratoare Conform informațiilor publicate de ANF, Laboratorul Național Fitosanitar efectuează atât teste privind calitatea produselor de protecție a plantelor, cât și determinări ale reziduurilor de pesticide în fructe, legume și cereale. La nivel regional, ANF indică existența: unui laborator regional pentru controlul reziduurilor de pesticide în plante și produse vegetale; laboratoare regionale pentru controlul calității pesticidelor în Arad, Olt, Bacău și Mureș ; laboratoare regionale specializate în diagnosticarea unor organisme dăunătoare. ANF precizează că laboratoarele regionale sunt laboratoare oficiale desemnate în baza Regulamentului (UE) 2017/625. Cum se solicită analiza: pașii practici Procedura pornește de la alegerea analizei și completarea formularului corespunzător, disponibile pe site-ul ANF (formulare aici: Autorității Naționale Fitosanitare ). În practică, fermierul trebuie să urmărească patru elemente: să stabilească tipul exact de analiză solicitat; să verifice instrucțiunile privind prelevarea și acceptarea probei; să consulte tariful aplicabil analizei; să trimită proba în condițiile indicate de laborator. Agronet subliniază că regulile de prelevare și transport contează, deoarece o probă necorespunzătoare poate afecta reprezentativitatea rezultatului. De ce contează: protejarea valorii unui lot și reducerea pierderilor În logica de management al riscului, costul laboratorului trebuie raportat la valoarea producției sau a tratamentului verificat. Pentru reziduuri, o analiză înainte de livrare poate semnala o problemă înainte ca marfa să ajungă la cumpărător. Pentru un produs fitosanitar suspect, analiza poate indica dacă substanța activă și concentrația corespund celor declarate, cu efect direct asupra eficienței tratamentului și asupra riscului de reziduuri neconforme. Informația a fost prezentată inițial de Lumea Satului și este susținută de documentația publică a ANF, potrivit Agronet. (Materialul Lumea Satului: Lumea Satului ). [...]
