Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană a oprit finanțarea pentru Serbia, după ce a constatat un regres al independenței justiției, o decizie care poate bloca accesul Belgradului la bani europeni exact în perioada în care țara negociază aderarea, potrivit Digi24.
Anunțul a fost făcut la conferința de la Fribourg de comisarul european pentru extindere, Marta Koss, care a precizat că plățile sunt suspendate în cadrul planului de dezvoltare. Măsura este legată de „regresul înregistrat de sistemul judiciar al țării”.
„Până când această situație nu va fi remediată, țara nu va putea primi sprijin financiar din partea UE.”
Koss a adăugat că Serbia nu poate „sta pe două scaune în același timp” atunci când se află în pragul aderării la Uniunea Europeană.
Serbia nu este membră a UE, însă negociază aderarea din 2014 și, conform informațiilor din articol, are dreptul să primească granturi pentru realizarea reformelor juridice. Suspendarea plăților mută presiunea de pe planul politic pe unul direct financiar: fără deblocarea situației din justiție, finanțarea rămâne oprită.
În contextul războiului din Ucraina, președintele Aleksandar Vučić încearcă să mențină un echilibru între parcursul de integrare europeană (care vine cu finanțare de la Bruxelles) și păstrarea legăturilor cu Rusia, împotriva căreia Serbia nu a impus sancțiuni, mai notează materialul.
Pe 10 aprilie, Politico relata că UE ar putea priva Serbia de finanțare de până la 1,5 miliarde de euro, invocând regresul proceselor democratice și legăturile strânse cu Moscova. Tot atunci, Marta Koss a indicat o listă de îngrijorări, de la legi care ar submina independența justiției până la represiuni împotriva protestatarilor și amestec în mass-media independentă.
Potrivit Digi24, în perioada 2021–2024 UE a alocat Serbiei peste 586 de milioane de euro sub formă de granturi nerambursabile. De asemenea, guvernul sârb a informat că, din 2000, țara a primit de la Europa peste 7 miliarde de euro sub formă de finanțare și investiții.
Articolul mai menționează că, pe fondul nemulțumirii europene față de Belgrad, Serbia i-a eliberat pe 27 aprilie un pașaport lui Jakub Zakriev, nepotul liderului cecen Ramzan Kadyrov, printr-o procedură specială. Nu este clar pentru ce merite a primit cetățenia, iar guvernul sârb a anulat-o a doua zi, după reacții în mass-media, invocând că acesta „poate fi considerat o potențială amenințare la adresa securității naționale”.
Conform declarațiilor comisarului european citate în material, reluarea sprijinului financiar depinde de remedierea problemelor semnalate în zona justiției. În lipsa unor pași care să răspundă acestor critici, Serbia riscă să rămână fără acces la finanțarea europeană asociată parcursului de aderare.
Recomandate
Convorbirile Trump–Putin ridică semne de întrebare pentru UE, pe fondul incertitudinilor despre Ucraina și postura SUA în Europa , iar Bruxellesul încearcă să limiteze riscul ca deciziile de securitate să fie repoziționate fără coordonare transatlantică, potrivit Agerpres . Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas , a declarat joi că discuțiile telefonice dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin „lasă fără răspuns numeroase întrebări”. Kallas a făcut declarațiile la Kuressaare (Estonia), unde participă la reuniunea miniștrilor de externe din țările nordice și baltice (formatul NB8). Contextul imediat este legat de Ucraina: liderul de la Casa Albă a anunțat miercuri că a discutat cu Putin despre o posibilă încetare a focului. Kallas a indicat că nelămuririle sunt amplificate de poziționări publice ale Rusiei în raport cu Iranul. „Evident, când vedem aceste convorbiri între președintele Trump și președintele Putin, atunci întotdeauna, știți, există o mulțime de întrebări fără răspuns, ținând cont că Rusia laudă în mod deschis lupta eroică pe care Iranul o duce împotriva Americii.” Bruxellesul apără prezența militară americană în Europa de Est În paralel, Uniunea Europeană a transmis joi că prezența trupelor americane în Europa de Est este „în interesul” Statelor Unite, ca reacție la declarații ale lui Donald Trump privind o posibilă reducere a forțelor armate în Germania. Anitta Hipper , purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene pentru afaceri externe, a susținut că desfășurarea trupelor americane în Europa servește și intereselor SUA în acțiunea lor globală. „Desfășurarea trupelor americane în Europa servește în egală măsură intereselor SUA în cadrul acțiunii lor la scară mondială.” [...]
UE pregătește un pachet de avantaje economice „pre-aderare” pentru Ucraina , ca soluție de etapă într-un proces de aderare care rămâne lent și vulnerabil la blocaje politice, potrivit Mediafax , care citează surse diplomatice preluate de POLITICO. Miza imediată este apropierea Ucrainei de piața și mecanismele UE fără a forța o „aderare accelerată” respinsă de statele membre. Pachetul aflat în discuție ar include, potrivit a patru diplomați citați de POLITICO, acces mai larg la piață și participare mai profundă la programele și instituțiile UE , pentru a oferi Kievului beneficii politice și economice înainte de aderarea propriu-zisă. De ce se schimbă abordarea: „aderarea accelerată” a fost respinsă Ideea avantajelor „pre-aderare” a prins contur după o cină tensionată în martie, când capitalele UE au respins propunerile Comisiei Europene privind „extinderea inversă” – o formulă care ar fi permis Ucrainei să adere înainte de finalizarea unor reforme majore. Un diplomat citat de POLITICO spune că, din acel moment, statele membre au indicat că aderarea pe termen scurt ar fi „foarte dificil” de obținut. În paralel, procesul de aderare este descris ca fiind încetinit și de veto-ul Ungariei , în contextul în care pentru aderarea deplină este necesar acordul tuturor celor 27 de state membre. Ce ar putea primi Ucraina înainte de aderare Oficialii UE caută formule care să permită Ucrainei intrarea treptată în anumite componente ale pieței și ale arhitecturii instituționale europene. Printre opțiunile menționate în material: acces mai larg în anumite segmente ale piețelor UE; acces la programe de finanțare; implicare în instituțiile politice ale UE înainte de aderare; posibilitatea unui statut de „stat aderent”, ca semnal că Ucraina este pe traiectoria corectă și trebuie să continue reformele. Franța și Germania sunt menționate printre țările care lucrează la acest tip de pachet, în condițiile în care susțin Ucraina, dar nu și ideea unei aderări accelerate. Ce cere Kievul: piața unică, acorduri pentru comerț și dialoguri industriale Ambasadorul Ucrainei la UE, Vsevolod Chentsov, a declarat pentru POLITICO că prioritatea rămâne aderarea deplină, dar că Ucraina se așteaptă și la măsuri rapide care să aplice integrarea „chiar acum”. „Prioritatea Ucrainei rămâne aderarea deplină la UE. Dar ne așteptăm, de asemenea, la măsuri concrete și rapide care să pună în aplicare integrarea chiar acum.” În același context, Chentsov a indicat că Ucraina urmărește acces etapizat la piața unică, condiționat de progresul reformelor, participare mai profundă la programele și instituțiile UE și progrese rapide pentru acorduri precum ACAA, pentru facilitarea comerțului. Kievul mai vrea includerea companiilor ucrainene în dialogurile industriale strategice ale Comisiei privind sectoare-cheie, argumentând că astfel de măsuri ar putea consolida încrederea investitorilor. Ce urmează în negocieri și unde rămâne riscul politic Vicepremierul ucrainean Taras Kachka a declarat săptămâna trecută pentru POLITICO că se așteaptă ca „grupurile” de negocieri oficiale să se deschidă în „săptămânile următoare”, în condițiile în care Ungaria, prin Viktor Orbán, s-a opus de mai multe ori. Materialul notează că înfrângerea electorală a lui Orbán în alegerile din aprilie ar fi înlăturat un obstacol major pentru progresul Ucrainei. În ansamblu, pachetul „pre-aderare” ar funcționa ca o soluție de tranziție: oferă beneficii economice și de integrare înainte de momentul politic dificil al aderării, care rămâne condiționat de unanimitatea statelor membre și de ritmul reformelor din Ucraina. [...]
Turcia accelerează construcția primului său portavion de 60.000 de tone , într-o mișcare care ridică miza militară în estul Mediteranei și vine pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Israelul, potrivit Mediafax . Nava, denumită Mugem (Milli Uçak Gemisi), ar urma să fie finalizată spre sfârșitul anului viitor, a declarat săptămâna trecută comandantul Forțelor Navale Turce, amiralul Ercument Tatlioglu . Termenul ar fi cu aproape un an mai devreme decât calendarul stabilit inițial, ceea ce sugerează o prioritizare accelerată a proiectului lansat în august 2025, la care a participat și președintele Recep Tayyip Erdogan. Ce capacități ar aduce portavionul Mugem Mugem este prezentat drept cea mai mare navă de război construită vreodată în Turcia. Conform informațiilor citate, portavionul este așteptat să aibă: deplasament de 60.000 de tone; lungime de 285 de metri; capacitatea de a găzdui 60 de aeronave; un sistem de lansare cu rază scurtă de acțiune. În comparație, nava ar urma să depășească portavionul francez Charles de Gaulle (261 de metri, 42.500 de tone), considerat până acum cea mai puternică navă amiral din Mediterana. De ce grăbește Ankara proiectul: tensiuni cu Israelul și izolarea regională Materialul indică drept factor principal deteriorarea relațiilor dintre Turcia și Israel, în condițiile în care lideri israelieni din guvern și opoziție au comparat tot mai des Turcia cu Iranul. Este menționată și declarația lui Naftali Bennett, lider al opoziției israeliene, care a spus la o conferință la Washington, în februarie, că Turcia este „următorul Iran”. În același timp, este invocată apropierea Israelului de Grecia și Cipru, care ar împinge Ankara să își consolideze capacitățile navale. Meisune Yasar, specialistă în Turcia, afirmă că portavionul ar putea fi folosit ca pârghie de descurajare în regiune. Context: pivot spre platforme navale și fără pilot Pe lângă portavion, Ankara ar fi accelerat proiecte de apărare aeriană și platforme fără pilot, precum și linia de producție a avionului de vânătoare Kaan (generația a cincea), pe fondul a două runde de război între Israel, Iran și SUA, potrivit textului. În privința grupului aerian, armata turcă ar intenționa să mizeze în special pe aeronave fără pilot și platforme ușoare, între care sunt menționate Kizilelma, Hurjet, o posibilă versiune navală a Kaan și drona Bayraktar TB3, care operează deja pe TCG Anadolu. De ce contează Accelerarea proiectului Mugem indică o schimbare operațională cu efect direct asupra echilibrului de putere din estul Mediteranei: Turcia urmărește o capacitate de proiecție navală mai mare și un instrument de descurajare într-un context regional mai tensionat. Calendarul exact și configurația finală a capabilităților rămân, totuși, dependente de execuția efectivă a programului până la termenul avansat de partea turcă. [...]
Documente depuse în instanță pun sub semnul întrebării cine a tras glonțul care a lovit un ofițer Secret Service în incidentul armat de la dineul corespondenților de la Casa Albă , unde autoritățile americane au susținut inițial că suspectul ar fi tras asupra agentului în timp ce încerca să-l asasineze pe Donald Trump, potrivit Digi24 . Moțiunea de arestare preventivă depusă miercuri în cazul suspectului Cole Tomas Allen (31 de ani) descrie că acesta ar fi tras cu o pușcă „în direcția scărilor” care duceau spre sala de bal unde se aflau Trump, oficiali ai administrației și reprezentanți ai presei. Totuși, documentul nu afirmă că Allen ar fi țintit sau ar fi tras în ofițerul Secret Service despre care autoritățile au spus că a fost împușcat în piept, fiind protejat de vestă antiglonț. În același document, procurorii menționează că un ofițer a tras de cinci ori, dar nu precizează dacă acel ofițer sau altcineva a fost împușcat. În plus, moțiunea notează că un cartuș folosit a fost găsit în pușca suspectului. Diferențe între versiunea inițială și ce apare în actele depuse Elementul care schimbă lectura incidentului este contrastul dintre declarațiile publice inițiale și formulările din documentele judiciare. Procurorul general interimar Todd Blanche a spus anterior că, în opinia sa, focuri trase din pușca lui Allen l-au lovit pe ofițer, poziție pe care a repetat-o ulterior, adăugând însă că „încă analizăm acest aspect”. De cealaltă parte, Jeanine Pirro, procurorul american pentru Districtul Columbia, a declarat la câteva ore după incident că suspectul va fi acuzat de „agresiune asupra unui ofițer federal folosind o armă periculoasă”, acuzație care, potrivit relatării, nu se regăsește în capetele de acuzare formulate până acum. Procurorii l-au acuzat pe Allen de tentativă de asasinare a președintelui american, iar Pirro a indicat că ar putea urma acuzații suplimentare. Ce indică imaginile și ce rămâne neclar Relatarea guvernului a fost pusă la îndoială și de înregistrări de pe camere de supraveghere obținute de Washington Post, care, potrivit materialului citat, nu ar arăta că Allen ar fi tras cu arma. Investigația ziarului ar fi concluzionat că un ofițer a tras cu pistolul de mai multe ori asupra suspectului în timp ce acesta trecea în fugă prin punctul de control al hotelului Washington Hilton, iar în acele secunde alți membri ai securității ar fi putut ajunge în linia de foc. O declarație sub jurământ depusă anterior (luni) menționează împușcarea unui ofițer Secret Service identificat cu inițialele „V.G.”, dar nu precizează cine a tras. În aceeași declarație se arată că ofițerii Secret Service „au auzit un foc de armă puternic”, că V.G. a fost împușcat o dată și că acesta a tras de mai multe ori asupra lui Allen, care nu a fost rănit, ci a căzut la pământ. Serviciul Secret și Departamentul de Justiție nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar un oficial al Casei Albe a direcționat întrebările către forțele de ordine, conform relatării. [...]
Germania încearcă să reducă riscul unei rupturi operaționale în NATO prin reafirmarea cooperării militare cu SUA, în contextul în care Donald Trump a vorbit despre o posibilă reducere a trupelor americane staționate pe teritoriul german, potrivit Mediafax . Cancelarul Friedrich Merz a susținut, într-un discurs la o școală militară din Munster, că activitatea comună cu Statele Unite și aliații NATO se desfășoară „cot la cot”, „în beneficiul nostru reciproc” și în cadrul „unui parteneriat transatlantic profund”. „Lucrăm aici și în alte locații cheie din Germania, alături de Statele Unite și aliații noștri NATO. Această activitate se desfășoară cot la cot, în beneficiul nostru reciproc și în cadrul unui parteneriat transatlantic profund.” Merz a mai spus că Berlinul este „în contact strâns și de încredere” cu partenerii, „inclusiv, și în special” cu Washingtonul, fiind citat de Politico. În același mesaj, cancelarul a legat consolidarea capabilităților de apărare ale Germaniei de obiectivul unui „parteneriat transatlantic reînnoit” și de menținerea unei „busole” orientate către „un NATO puternic” și un parteneriat „fiabil”. Miza operațională: prezența americană din Germania Germania găzduiește aproximativ 36.000 de soldați americani, în baze strategice precum baza aeriană Ramstein, descrisă ca având un rol esențial în apărarea Europei și în operațiunile militare globale ale SUA. Pe acest fundal, Donald Trump a transmis miercuri că Statele Unite „analizează și examinează” posibilitatea reducerii efectivelor din Germania și că o decizie va fi luată „foarte curând”. Declarația a venit după ce Merz a afirmat că iranienii sunt mai puternici decât se estima și că SUA nu au o strategie convingătoare în negocierile de pace cu Teheranul. [...]
Dmitri Medvedev contestă public capacitatea SUA de a media conflicte , într-un mesaj care intră în tensiune cu linia oficială a Kremlinului privind rolul Washingtonului în negocierile pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a spus că este „puțin probabil” ca Statele Unite să fie un mediator eficient în conflictele internaționale, invocând acțiuni ale SUA pe scena mondială. Declarațiile par să contrazică poziția oficială a Moscovei, care susține că SUA joacă un rol important în căutarea unei soluții de pace între Rusia și Ucraina. „Este greu de crezut că o țară care răpește președinți și declanșează conflicte cu ușurință poate acționa ca mediator eficient în toate situațiile.” Medvedev a făcut afirmația la un forum dedicat educației și a indicat drept exemple „războiul din Iran” și o operațiune a forțelor speciale americane, despre care a spus că a fost ordonată de președintele Donald Trump în ianuarie, pentru capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, și aducerea acestuia în SUA pentru a fi judecat pentru trafic de droguri. În același timp, el a susținut că administrația Trump depune eforturi pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, spre deosebire de cea a fostului președinte Joe Biden. Context: militarizarea Europei și recrutările din Rusia În intervenția sa, Medvedev a mai afirmat că Europa trece printr-un proces de militarizare intens, pe care l-a comparat cu perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. Totodată, el a prezentat date despre recrutarea în armata rusă: 450.000 de persoane ar fi semnat contracte pentru a se alătura forțelor armate ruse în 2025; alte 127.000 ar fi semnat contracte „până în prezent” în acest an. Potrivit Reuters, după mobilizarea obligatorie din 2022, considerată nepopulară, Moscova se bazează pe recrutarea de soldați profesioniști, oferind plăți generoase pentru înrolare, în contextul războiului din Ucraina, ajuns în al cincilea an. Nici Rusia, nici Ucraina nu publică date despre pierderile din conflict. Reuters notează că publicația rusă independentă Mediazona a confirmat cel puțin 213.858 de morți în rândul militarilor ruși până săptămâna trecută, într-un proiect comun cu serviciul rus al BBC. [...]
