Știri
Știri din categoria Agricultură

O livadă de lângă Arad testează un model de venit recurent pentru pomicultură, prin „adopția” pomilor pe bază de abonament anual, un concept prezentat de G4Media, pe baza unei știri Rador care citează Radio Timișoara. Ideea mizează pe legarea directă a consumatorilor de producția locală, într-un context în care fructele de import ajung frecvent pe piață mai devreme decât cele românești.
Inițiativa îi aparține proprietarului livezii, Bogdan Piper, care spune că modelul este inspirat din Spania și urmărește să aducă oamenii mai aproape de natură și de „gustul autentic” al fructelor românești. El compară calendarul de recoltare, susținând că merele de import sunt recoltate în august, în timp ce în livada sa merele sunt recoltate în octombrie, ceea ce ar influența gustul prin coacerea completă pe pom.
Potrivit materialului, doritorii își aleg un pom și plătesc un abonament valabil un an. În acest interval, ei pot:
Conceptul a atras deja vizitatori, inclusiv copii, iar unul dintre argumentele invocate de participanți este accesul la experiența „propriului pom” pentru cei care locuiesc la bloc.
Proprietarul afirmă că livada are 30.000 de pomi fructiferi, dintre care sunt menționați: meri, piersici, cireși, vișini, caiși și pruni.
Materialul nu precizează valoarea abonamentului, suprafața livezii sau volumele de producție estimate, astfel că impactul financiar nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile.
Recomandate

Israelul cere Ucrainei dovezi înainte de orice demers privind cerealele „furate” , după ce președintele Volodimir Zelenski a acuzat public Tel Aviv că ar fi cumpărat pe piața israeliană cereale sustrase de Rusia din Ucraina, potrivit Agrointel . Ministerul israelian de Externe a respins acuzațiile și a transmis că așteaptă probe transmise „prin canalele standard”, conform declarațiilor ministrului Gideon Saar , citate de N12 News. Oficialul israelian a criticat și modul în care a fost purtată disputa în spațiul public. „Respingem diplomația Twitter. Le repetăm încă o dată prietenilor noștri ucraineni: dacă aveți dovezi de furt, furnizați-le prin canalele standard”, a spus Saar. Miza: trasabilitatea cerealelor și riscul de blocaj în comerț Disputa are o componentă operațională și de conformare: fără documente și verificări privind originea încărcăturilor, autoritățile israeliene nu indică faptul că ar putea acționa pe baza acuzațiilor politice. În practică, o astfel de poziție împinge discuția spre anchete juridice și proceduri de verificare a lanțului de aprovizionare (trasabilitate), cu potențiale efecte asupra fluxurilor comerciale. Contextul acuzațiilor Ucrainei Potrivit materialului, la finalul lunii aprilie 2026 a izbucnit un scandal diplomatic legat de nave ajunse în porturi israeliene cu cereale despre care Ucraina susține că ar proveni din teritorii ocupate temporar și ar fi fost exportate ilegal de Rusia. Ucraina a indicat, între altele, portul Haifa și a menționat ca zone de proveniență Mariupol, Berdiansk și Sevastopol. Ministerul ucrainean de Externe l-a convocat pe ambasadorul Israelului și a transmis o notă de protest. Ministrul ucrainean Andriy Sybiga a declarat că ar exista dovezi privind exporturi ilegale de peste 850.000 de tone de cereale în ultimele patru luni, mai notează Agrointel. Autoritățile israeliene au cerut investigații juridice suplimentare și dovezi privind originea încărcăturii, poziție care, potrivit sursei, a atras critici din partea Kievului pentru întârziere. [...]

Plățile ANT pentru anul de cerere 2025 ar urma să înceapă marți, 5 mai 2026 , după ce APIA finalizează testările din weekend și „dă drumul” plăților în sistem, potrivit AgroInfo . Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , a spus că plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) – atât pe cap de animal, cât și pe hectar – intră în execuție imediat ce se încheie verificările tehnice ale sistemului informatic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . În paralel, sunt în derulare testări și pentru plățile aferente agriculturii ecologice, conform aceleiași intervenții. „Săptămâna viitoare, marți, pornesc plățile pe ANT. Se fac testările pe sistemul informatic în weekend și colegii de la APIA dau drumul la plățile pe ANT. De asemenea, pe agricultura ecologică, se fac acum testări și se pregătesc plățile.” De ce contează: banii intră după aprobarea actului normativ În spatele calendarului anunțat este aprobarea actului normativ necesar pentru demararea plăților, adoptat recent în ședința de Guvern după obținerea avizelor. Tanczos Barna a indicat că aprobarea a venit „abia ieri”, iar avizele au fost obținute „în extremis”, tocmai pentru a permite pornirea plăților. Plățile efective sunt programate să înceapă marți, imediat după finalizarea testelor tehnice realizate de APIA. Ce sunt ANT și cum sunt finanțate Ajutoarele naționale tranzitorii sunt subvenții plătite de la bugetul de stat, din bugetul anului următor anului de cerere. Ele sunt acordate în sistem regresiv, ceea ce înseamnă că suma alocată scade în fiecare an, și vizează atât sectorul vegetal, cât și pe cel zootehnic. Plafoanele alocate pentru ANT 2025, pe scheme Vegetal ANT1 culturile amplasate pe teren arabil: 286.960,259 mii lei , echivalentul sumei de 56.481.569 euro ANT 2 și 3 in pentru fibră și cânepă pentru fibră: 22,355 mii lei , echivalentul sumei de 4.400 euro ANT 4 tutun: 7.453,098 mii lei , echivalentul sumei de 1.466.972 euro ANT 5 hamei: 341,416 mii lei , echivalentul sumei de 67.200 euro ANT 6 sfeclă de zahăr: 13.324,524 mii lei , echivalentul sumei de 2.622.628 euro Zootehnie ANT7 schema decuplată de producție, specia bovine, sector lapte: 135.036,41 mii lei , echivalentul sumei de 26.578.830 euro ANT8 schema decuplată de producție, specia bovine, sector carne: 316.407,57 mii lei , echivalentul sumei de 62.277.600 euro ANT9 schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine: 158.776,88 mii lei , echivalentul sumei de 31.251.600 euro [...]

O fermă de melci din Bihor a ajuns la o producție anuală de aproximativ 5 tone și își bazează modelul de business pe două piețe cu valoare adăugată, cosmetice și gastronomie , potrivit AgroInfo . Proiectul, dezvoltat de o familie din localitatea Lăzăreni (la circa 25 km de Oradea), mizează pe export pentru volum, dar își propune să crească și vânzările în România, în special către HoReCa . Ferma este operată de Igor și Lilia Gonța și crește sute de mii de exemplare din specia Helix aspersa maxima . Producția se desfășoară pe o suprafață de aproximativ 5.000 de metri pătrați, pe terenuri aflate la marginea pădurii, iar activitatea este descrisă ca o afacere de familie, cu implicarea zilnică a copiilor. Investiție inițială și ritm de dezvoltare Investiția inițială a fost de „câteva zeci de mii de euro” (aprox. câteva sute de mii de lei), iar dezvoltarea proiectului a presupus patru ani de muncă constantă, conform articolului. Ferma a pornit de la 40.000 de ouă importate din Italia, iar „recolta a ajuns deja la nivel de tone”, în contextul unei producții anuale menționate de circa 5 tone. Două fluxuri de venit: mucină pentru cosmetice și carne pentru gastronomie Modelul operațional are două direcții: Extragerea mucinei (descrisă în material drept „aur lichid”), un ingredient folosit în industria cosmetică. Procesul este prezentat ca fiind non-invaziv , astfel încât melcii nu sunt omorâți și revin în fermă. Valorificarea în gastronomie a melcilor care nu merg către cosmetice. Carnea de melc este prezentată ca proteină dietetică, cu conținut scăzut de grăsimi și fără colesterol, fiind consumată în mai multe țări occidentale. În material, Igor Gonța afirmă că ferma are produse cosmetice sub brand propriu și că intenția este de a „închide ciclul” și de a avea lanțul complet în România, în condițiile în care, în prezent, produsele cosmetice sunt realizate în laboratoare din Europa. Exportul rămâne principalul canal, dar ținta este HoReCa din România Cea mai mare parte a producției este exportată, melcii fiind poziționați ca produs premium în restaurantele din Europa de Vest. În paralel, familia spune că vrea să facă „primii pași” pe piața locală, în special în zona HoReCa, unde ar urmări să își extindă vânzările. [...]

Pescuitul de ton a ajuns aproape integral pe baze sustenabile , după ce reguli mai stricte și monitorizarea capturilor au redus presiunea asupra stocurilor, potrivit Agerpres , care citează o rezoluție și date prezentate de ONU cu ocazia Zilei mondiale a tonului, marcată pe 2 mai. Adunarea Generală a ONU a stabilit această zi printr-o rezoluție adoptată la 7 decembrie 2016, cu obiectivul de a crește gradul de conștientizare privind valoarea tonului, amenințările la adresa populațiilor și beneficiile economice și sociale ale stocurilor gestionate durabil. Documentul invită statele membre, organizațiile internaționale și societatea civilă să marcheze ziua „într-un mod adecvat”, în funcție de prioritățile naționale. Un element cu impact direct pentru industrie este că rezoluția subliniază și componenta de finanțare: costurile activităților care decurg din implementare ar urma să fie acoperite din contribuții voluntare. De ce contează: presiunea cererii și riscul de pescuit excesiv ONU arată că, în trecut, creșterea cererii globale de ton a pus presiune tot mai mare pe pescuit. În zonele unde sistemele de gestionare erau fragmentate sau insuficiente, acest lucru a dus la pescuit excesiv pentru unele stocuri. Progresul invocat de ONU: de la 75% la 99% capturi din stocuri sustenabile Potrivit datelor citate, după desemnarea Zilei mondiale a tonului s-au înregistrat progrese semnificative: în 2017, doar 75% din capturile de ton proveneau din stocuri sănătoase, fără pescuit excesiv; „astăzi”, 99% din capturile comerciale de ton sunt estimate ca provenind din stocuri evaluate științific drept biologic sustenabile. Ca exemplu de refacere, ONU indică tonul roșu de Atlantic, care, după ce a fost „odinioară absent”, este „din nou comun” în sudul Angliei și Irlandei. Ce a făcut diferența: reguli înainte de sezon și control mai bun Recuperarea este pusă pe seama eforturilor coordonate ale guvernelor prin intermediul a cinci organizații regionale de gestionare a pescuitului de ton. Printre măsurile menționate se numără: adoptarea unor „proceduri de gestionare” – reguli convenite de oameni de știință, manageri și pescari înainte de începerea pescuitului; îmbunătățirea monitorizării, controlului și supravegherii (MCS), inclusiv monitorizarea electronică; investiții în formarea științifică și în calitatea datelor. [...]

Blocajul transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz taie din producția globală de îngrășăminte și împinge costurile în sus , cu risc de scăderi rapide ale recoltelor și presiune pe prețurile alimentelor mai târziu în 2026, potrivit Digi24 . În centrul problemei este întreruperea livrărilor de îngrășăminte și a ingredientelor-cheie, pe fondul războiului din Iran și al blocării transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Svein Tore Holsether , directorul executiv al Yara, a spus într-un interviu pentru BBC că situația pune în pericol producția globală de alimente și poate declanșa o competiție mai dură pentru acces la hrană. Șoc pe lanțul de aprovizionare: producție mai mică, prețuri mai mari Holsether estimează că, în acest moment, aproximativ „o jumătate de milion de tone” de îngrășăminte pe bază de azot nu mai sunt produse la nivel global din cauza contextului actual. În același timp, prețul îngrășămintelor a crescut cu 80% de la începutul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, conform informațiilor citate în articol. Un element structural agravează șocul: potrivit Organizației Națiunilor Unite, aproximativ o treime din îngrășămintele mondiale (inclusiv uree, potasiu, amoniac și fosfați) tranzitează în mod normal Strâmtoarea Ormuz. Cu alte cuvinte, o perturbare în această rută se propagă rapid în piața globală. Efectul în agricultură: randamente mai mici și risc de insecuritate alimentară Miza economică se vede direct în productivitatea agricolă. Neutilizarea îngrășămintelor pe bază de azot ar putea reduce randamentele unor culturi cu până la 50% încă din primul sezon, potrivit șefului Yara. El mai arată că impactul se va resimți cel mai rapid în Asia, Asia de Sud-Est, Africa și America Latină, unde ajung o parte importantă din aceste produse. În zonele unde fertilizarea este deja insuficientă, cum sunt mai multe țări din Africa subsahariană, efectele ar putea fi mai severe, cu scăderi semnificative ale producției agricole. Când s-ar putea vedea în prețurile alimentelor Analiștii citați indică un decalaj între lipsa îngrășămintelor și efectul în piața alimentară: în Asia, consecințele nu ar urma să se vadă imediat în prețuri, ci abia la sfârșitul anului, când recoltele care ar fi trebuit plantate în această primăvară vor fi mai mici sau inexistente. Profesorul Paul Teng, expert în securitate alimentară în Singapore, avertizează că unele țări pot avea suficiente îngrășăminte pentru sezonul actual, dar, dacă criza se prelungește, impactul asupra culturilor (precum orezul) ar putea apărea în lunile următoare. Presiune suplimentară pe ferme: costuri în creștere, venituri care nu țin pasul Holsether mai spune că fermierii sunt prinși între costuri mai mari și prețuri ale produselor agricole care nu au crescut suficient pentru a le acoperi, menționând energia, motorina pentru tractoare și îngrășămintele ca principale surse de scumpire. În plan social, Programul Alimentar Mondial al ONU estimează că efectele combinate ale conflictului din Orientul Mijlociu ar putea împinge încă 45 de milioane de oameni în foamete severă în 2026, iar în Asia și Pacific insecuritatea alimentară este așteptată să crească cu 24%, cea mai mare creștere relativă dintre regiuni. [...]

Guvernul a trecut la aprobarea plafoanelor pentru ANT, iar raportul MADR publicat în Monitorul Oficial fixează subvențiile „prioritare la plată” în 2026 , ceea ce pune presiune pe calendarul efectiv al plăților către fermieri și crescătorii de animale, potrivit AgroInfo . Un raport al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) , publicat în Monitorul Oficial, include lista subvențiilor considerate prioritare la plată în acest an. În paralel, proiectele de acte normative necesare pentru aprobarea acestor ajutoare sunt „pe masa Guvernului”, conform aceleiași surse. Ce s-a decis deja: plafoanele pentru ANT Din lista menționată în raportul MADR, Guvernul a aprobat în această săptămână hotărârea privind plafoanele alocate pentru plata ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) în: sectorul vegetal; sectorul zootehnic. ANT (ajutoare naționale tranzitorii) sunt scheme de sprijin finanțate de la bugetul național, acordate pentru a susține anumite sectoare agricole. De ce contează pentru fermieri și crescători Aprobarea plafoanelor este un pas operațional necesar pentru derularea plăților, însă materialul nu precizează ce subvenții intră concret pe lista „prioritară” și nici un calendar sau sume pe beneficiar. Informația certă din raport, așa cum este redată, este că lista există și că o parte din măsuri (plafoanele ANT) au intrat deja în circuitul de aprobare/decizie. În lipsa detaliilor din documentul citat, rămâne de urmărit ce alte acte normative vor fi adoptate de Guvern pentru restul ajutoarelor incluse în lista de priorități. [...]