Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Scumpirea propusă a metroului până la 7 lei/călătorie riscă să amplifice presiunea pe subvențiile publice și să declanșeze un val de majorări în transportul din București, într-un moment în care finanțarea Metrorex este deja puternic dependentă de bugetul de stat, potrivit Ziarul Financiar.
Propunerea de creștere a tarifelor a fost votată sâmbătă în Consiliul de Administrație al Metrorex, iar decizia finală „urmează să fie analizată de autorități”. Ciprian Șerban a declarat că măsura va fi evaluată din perspectiva sustenabilității.
În paralel, nemulțumirea publică a crescut rapid: o petiție inițiată de SENS pe platforma Declic, adresată Metrorex, Guvernului și Ministerului Transporturilor, a strâns peste 11.500 de semnături. Inițiatorii susțin că scumpirea lovește mai ales persoanele vulnerabile, în context economic dificil și pe fondul măsurilor de austeritate.
Noua propunere vizează creșterea prețului unei călătorii cu metroul de la 5 lei la 7 lei, începând din mai 2026. În ianuarie 2025, tariful urcase deja de la 3 lei la 5 lei, justificarea de atunci fiind „echilibrarea bugetului” și reducerea cheltuielilor de exploatare.
Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că o asemenea succesiune de scumpiri „nu are precedent” în transportul public din România și ar trebui susținută de o motivație economică solidă, reflectată în calitatea serviciilor.
„Vorbim despre o scumpire succesivă fără absolut niciun precedent pe piaţa transporturilor de călători din România. (…) O majorare tarifară de o asemenea amploare ar trebui să fie susţinută de o motivaţie economică solidă şi vizibilă în calitatea serviciilor”
În material se arată că veniturile din bilete și abonamente sunt insuficiente pentru funcționarea sistemului, iar Metrorex se bazează anual pe subvenții de la bugetul de stat care depășesc 700–800 de milioane de lei.
Datele bugetare din 2025 indică o structură de cheltuieli dominată de costurile cu personalul:
Negrescu susține că, în practică, călătorii se confruntă cu aglomerație, trenuri vechi fără aer condiționat și întârzieri în livrarea noilor garnituri, ceea ce pune sub semnul întrebării legătura dintre scumpire și îmbunătățirea serviciilor.
La scurt timp după apariția informațiilor despre scumpirea metroului, Societatea de Transport București (STB) a anunțat că ia în calcul majorarea tarifului de la 3 lei la 5 lei/călătorie, proiect discutat în Adunarea Generală a Acționarilor.
Reprezentanții STB afirmă că măsura nu ar aduce neapărat venituri suplimentare, deoarece diferența ar fi compensată prin subvenția oferită de Primăria Capitalei, însă ar îmbunătăți fluxul de numerar. Decizia finală nu a fost adoptată.
În perioada următoare, miza se mută pe analiza autorităților asupra propunerii Metrorex și pe modul în care eventualele majorări vor fi justificate public, inclusiv prin raportare la calitatea serviciilor și la impactul bugetar al subvențiilor.
Recomandate
Inundațiile au blocat infrastructura de transport din București , după ploile abundente din timpul nopții, iar intervențiile de urgență au inclus verificări în condiții extreme în Pasajul Poligrafiei , unde mașini au fost acoperite complet de apă, potrivit HotNews . În Sectorul 1, acumulările de apă din pasajul rutier Poligrafiei au ajuns la un nivel care a „înghițit” mai multe autoturisme. Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF) spune că pompierii au înotat pentru a verifica interiorul mașinilor, în căutarea unor posibile persoane surprinse. Efecte operaționale: trafic și transport public perturbate Miercuri dimineață, circulația rutieră și transportul în comun au fost perturbate în Capitală, pe fondul cantității mari de apă căzute peste noapte. Pe partea de metrou, stația Piața Victoriei 2 a fost închisă temporar din cauza infiltrațiilor, conform informațiilor publicate separat de HotNews. Și transportul de suprafață a fost afectat: STB a anunțat că mai multe linii au avut circulația influențată de acumulările de apă, avarii la rețeaua de contact și obstacole pe carosabil. Context: intervenții extinse după furtuni La nivel național, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a transmis că furtunile puternice din timpul nopții au afectat 60 de localități din 20 de județe și municipiul București, unde pompierii au intervenit pentru degajarea copacilor căzuți și evacuarea apei din case și subsoluri. Pentru evoluția situației din trafic și transport public, HotNews are și o relatare în format live, respectiv informații dedicate despre închiderea stației de metrou Piața Victoriei 2. [...]
Ordinul Metrorex care ar fi scumpit biletele de metrou a fost retras definitiv , astfel că tarifele actuale rămân neschimbate, potrivit Euronews . Decizia a fost anunțată de ministrul Transporturilor, Radu Miruță, înainte ca amânarea măsurii să expire la 1 iulie. Măsura de majorare a tarifelor fusese prevăzută într-un ordin al Metrorex, însă aplicarea ei a fost suspendată temporar. Cum termenul de amânare urma să se încheie la începutul lunii iulie, Ministerul Transporturilor a decis retragerea completă a actului care stătea la baza scumpirii. Ce se schimbă pentru călători Consecința imediată este menținerea prețurilor actuale pentru: biletele Metrorex; abonamentele Metrorex. În forma anunțată, ordinul nu va mai intra în vigoare, ceea ce înseamnă că majorarea comunicată anterior nu va mai fi aplicată. Context: presiunea pe costul transportului public Decizia este plasată de minister în contextul dezbaterilor privind costul transportului public și impactul pe care o eventuală creștere de preț l-ar avea asupra călătorilor din București și zona metropolitană. [...]
Perturbarea infrastructurii feroviare după furtuna de marți seară a generat întârzieri de până la 170 de minute pe mai multe rute dinspre și către București, miercuri la prânz, potrivit Economedia . Impactul operațional este vizibil atât pe trenurile care intră în Capitală, cât și pe cele care pleacă, afectând legături importante cu Brașov, Cluj-Napoca, Constanța și chiar Viena. Cele mai mari întârzieri raportate la prânz Întârzierile cele mai ridicate din lista publicată vizează în special relația Brașov – București: IR16564 (InterRegional) Brașov → București Nord : întârziere 170 de minute (sosire programată 11:40) IR16569 (InterRegional) București Nord → Brașov: întârziere 135 de minute (plecare programată 12:00) IR16566 (InterRegional) Brașov → București Nord: întârziere 125 de minute (sosire programată 12:46) IR10022 (Transferoviar) Brașov → București Nord: întârziere 105 minute (sosire programată 12:24) IR16568 (InterRegional) Brașov → București Nord: întârziere 95 de minute (sosire programată 13:26) Întârzieri și pe alte rute către/din București Pe lângă axa Brașov – București, au fost raportate întârzieri și pe alte relații: IR10080 (Transferoviar) Constanța → București Nord: întârziere 70 de minute (sosire programată 12:04) IR1572 ( CFR Călători ) Galați → București Nord: întârziere 45 de minute (sosire programată 12:09) IR1660 (CFR Călători) Iași → București Nord: întârziere 30 de minute (sosire programată 12:32) IRN347 (CFR Călători) Viena → București Nord: întârziere 20 de minute (sosire programată 13:38) La plecări din București, întârzierile menționate includ: IC531 (CFR Călători) București Nord → Cluj-Napoca: întârziere 35 de minute (plecare programată 12:21) IR1585 (CFR Călători) București Nord → Constanța: întârziere 30 de minute (plecare programată 12:30) IR10035 (Transferoviar) București Nord → Mangalia: întârziere 25 minute (plecare programată 12:52) R9003 (CFR Călători) București Nord → Roșiori Nord: întârziere 5 minute (plecare programată 12:49) Ce urmează Informațiile sunt prezentate în regim „live”, iar amploarea întârzierilor depinde de remedierea efectelor furtunii asupra infrastructurii feroviare. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este precizat un termen de revenire la programul normal. [...]
Proiectul de lege pentru transportul alternativ păstrează „comodatul”, mecanism acuzat că alimentează evaziunea , într-o piață de cel puțin 1 miliard de euro pe an (aprox. 5 miliarde lei), potrivit unei investigații HotNews , bazată pe informații și estimări prezentate de site-ul de investigații Snoop și pe date din domeniu. Miza este una de reglementare și venituri bugetare: în timp ce statul încearcă să „strângă” zona ridesharing-ului (transport alternativ), forma actuală a legii ar menține contractele de comodat – o soluție juridică prin care mașinile pot fi folosite fără a fi trecute efectiv pe firmă – despre care sursa susține că a fost folosită pentru a evita fiscalizarea și pentru a muta rapid flote între entități. Dimensiunea pieței și cât ajunge la stat Potrivit datelor citate, în 2025 existau peste 100.000 de ecusoane Bolt și Uber, conform Autorității Rutiere Române (ARR), informație preluată de ZF. În același timp, Snoop indică, pe baza unor surse din domeniu, că ar fi: 66.000 de mașini autorizate pentru transport alternativ în România; peste 29.000 de entități juridice autorizate pentru Uber/Bolt, dintre care 17.000 PFA și peste 10.000 SRL; în 2025 ar fi fost aproape 90.000 de mașini autorizate. Estimarea de piață citată în material, realizată pentru Snoop de Alexandru Ecea (consilier financiar specializat în ridesharing), pornește de la 80.000 de șoferi atestați, 12 curse/zi, 20 lei/cursă și 300 de zile lucrate/an, rezultând 5,760 miliarde lei (aprox. 1,152 miliarde euro). Un șofer intervievat de Snoop, Rareș Dima (Constanța), susține că statul ar fiscaliza „cel mult 20%” din banii generați în domeniu, restul fiind pierdut prin evaziune și concurență neloială. El afirmă că a renunțat să lucreze prin flote și și-a făcut PFA, depunând sesizări la DNA și ANAF . „Comodatul” și firmele-fantomă: cum ar funcționa schema Investigația descrie un tipar în care firme-fantomă folosesc comodatul pentru a evita înregistrarea mașinilor pe companie, ceea ce ar permite mutarea rapidă a flotelor. Aceste entități ar avea sedii fictive și administratori greu de identificat, iar când apar probleme, ar fi înființate alte firme, reluându-se ciclul. În plan politic, HotNews notează că mai mulți parlamentari PSD, inclusiv fostul ministru al Transporturilor Ciprian Șerban, sunt inițiatori ai legii care ar trebui să reglementeze ridesharing-ul, iar forma ei actuală include în continuare comodatul, deși acesta este reclamat ca facilitator al evaziunii. Corupție și controale: cazul ARR și cifrele Antifraudă Materialul amintește dosarul în care a fost arestat șeful ARR, Cristian Anton, după un denunț al unor șoferi care au reclamat la DNA că li s-ar fi cerut o mită de 700 de euro pentru obținerea unui atestat Uber. În același context, HotNews descrie cazul ca parte dintr-un „lanț” în care zona de control, autorizare și bani ar fi conectată politic. Pe partea de verificări fiscale, o persoană implicată în discuții la Ministerul Transporturilor și Guvern afirmă (sub anonimat) că în ultimii ani ar fi fost dovedite peste 200 milioane de euro evaziune, dar doar pe o parte din piață, susținând că ar fi fost verificate circa 10% dintre societățile din domeniu. Șeful Antifraudă, Tudor Rudău, a declarat la Digi24 (7 octombrie) că în 2025 și „până la această dată” au fost constatate prejudicii de 370 milioane lei, iar estimările ar putea depăși 500 milioane lei (aprox. 100 milioane euro), potrivit informațiilor redate în articol. Ce urmează și de ce contează Dacă proiectul de lege rămâne în forma care păstrează comodatul, riscul semnalat în investigație este ca statul să conserve o portiță folosită pentru a ascunde flote și a evita taxele, într-o piață mare, cu zeci de mii de mașini și entități juridice. În paralel, controalele și suspendările punctuale de firme nu ar rezolva problema de fond, dacă mecanismul legal care permite „rotirea” rapidă a vehiculelor și a firmelor rămâne neschimbat. (Investigația este realizată de Snoop , iar continuarea este publicată aici: Snoop .) [...]
Ministerul Transporturilor pune presiune pe CFR Călători după ce 86% dintre respondenți spun că nu ar recomanda trenul , potrivit datelor dintr-un formular online lansat recent și prezentate de ministrul interimar Radu Miruță , relatează G4Media . În urma rezultatelor, ministrul l-a invitat la minister pe directorul CFR Călători, iar compania trebuie să răspundă punctual sesizărilor în termen de două zile. Ce arată datele din formular și de ce contează operațional Miruță spune că, la o săptămână de la lansarea formularului, acesta a fost completat de 1.091 de călători, iar „numărul crește”. Pe baza răspunsurilor, principalele probleme reclamate sunt legate de condițiile din tren: 65% dintre respondenți indică aer condiționat nefuncțional; 29% indică drept a doua cea mai mare problemă curățenia în toalete și vagoane; 86% spun că nu ar recomanda altcuiva călătoria pe care au făcut-o; 70% dintre respondenți au călătorit cu trenuri IR (InterRegio), unde aerul condiționat este „standard obligatoriu”, potrivit ministrului. Măsura anunțată: răspuns obligatoriu la fiecare sesizare, în două zile Ministrul afirmă că a fost adăugată în tabelul de centralizare a sesizărilor o rubrică în care CFR trebuie să completeze, în maximum două zile de la primirea sesizării, explicațiile aferente. „Fiecare sesizare trebuie să aibă un răspuns. Iar acolo unde există vinovaţi, trebuie să existe şi consecinţe.” Formularul rămâne deschis, iar informațiile urmează să fie centralizate „timp de cel puțin două săptămâni” pentru identificarea disfuncționalităților și stabilirea măsurilor necesare. Context: ministrul invocă inclusiv posibile sancțiuni dacă mentenanța e plătită, dar nu se face Într-o altă postare citată, Miruță spune că a testat call center-ul CFR și nu a primit răspuns timp de 15 minute, după care a închis. El susține că „pe hârtie stăm aproape bine”, dar că realitatea din teren diferă și că vor fi aplicate prevederile legale „inclusiv sancțiuni” în situațiile în care „se plătește mentenanță care, în practică, nu se face”. Întâlnirea cu directorul CFR Călători a fost programată pentru luni, la ora 10:00, la Ministerul Transporturilor. [...]
Piața logisticii a trecut de 8,2 mld. lei în 2025, dar marjele s-au comprimat vizibil , iar tot mai multe companii au ajuns pe pierdere, pe fondul scumpirii energiei, combustibililor și forței de muncă, potrivit Ziarul Financiar . În acest context, creșterea de volum și cererea din comerțul online, FMCG și industria alimentară nu au fost suficiente pentru a proteja profitabilitatea. Primii zece jucători din logistică au depășit 8,2 miliarde de lei cifră de afaceri cumulată , cu peste 7% peste nivelul din 2024. Avansul a fost susținut de cererea pentru distribuție, depozitare și servicii integrate, însă presiunea pe preț din partea clienților a redus spațiul de manevră pentru companii. Liderul crește, dar profitul se înjumătățește Aquila Part Prod Com , companie românească listată la bursă, rămâne lider detașat al clasamentului, cu 3,08 miliarde de lei cifră de afaceri în 2025 (aproape +17% ). Totuși, profitul net a scăzut cu 47% , la 39 milioane de lei , în pofida poziției dominante și a unui efectiv de peste 3.000 de angajați . Pe locul al doilea, Havi Logistics a urcat la 1,46 miliarde de lei (plus 12,5% ), dar a rămas pe o pierdere ușoară , compania fiind unul dintre furnizorii importanți pentru lanțurile de restaurante internaționale. Schimbări în top și semnale de stres financiar Podiumul s-a modificat față de anul trecut prin ieșirea din analiză a Schenker Logistics România, pe fondul reorganizărilor la nivelul grupului DB Schenker. În restul clasamentului, evoluțiile au fost mixte, cu scăderi de venituri la unii jucători și cu profituri în retragere sau treceri pe pierdere: Kuehne + Nagel: -8,5% la 631 milioane de lei , profit -18% la 23,4 milioane de lei . Transmec RO: avans ușor la 563 milioane de lei , cu profit în creștere (valoarea nu este precizată în textul sursă). Yusen Logistics: +13% la 528 milioane de lei , profit în urcare cu o treime . Gebruder Weiss: -7% la 518 milioane de lei , pierdere de 1,1 milioane de lei . IB Cargo: creștere marginală la 432 milioane de lei , dar cu profit mai mic (valoarea nu este precizată). Food Point Distribution (intrare nouă în top): +12% la 403,7 milioane de lei , profit de 6,3 milioane de lei . NX Cargo Partner (fostul Cargo-Partner): -6% la 327,9 milioane de lei , profit +aproape 20% . Quehenberger Logistics: -12,6% și trecere pe pierdere, după un profit de 15,7 milioane de lei în 2024. De ce contează: investițiile devin condiție de competitivitate Imaginea de ansamblu este a unui sector care crește nominal, dar cu profitabilitate tot mai fragilă . Publicația indică drept factori principali costurile mai mari cu energia, combustibilii și forța de muncă, plus sensibilitatea în creștere a clienților la preț, care comprimă marjele. În acest cadru, direcțiile de investiții care „devin critice” pentru competitivitate sunt: automatizarea, digitalizarea, decarbonizarea flotelor (reducerea emisiilor). România rămâne, totodată, un hub logistic regional atractiv, însă presiunea pe costuri și pe preț sugerează că diferența între câștigători și restul pieței va fi făcută tot mai mult de eficiență și capacitatea de a finanța modernizarea operațiunilor. [...]
