Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Un tren interregional PESA a rulat în teste cu aproape 160 km/h pe ruta București–Constanța, potrivit Economica.net, care publică și imagini cu noua ramă electrică de culoare roșie destinată României. În material este menționat că vehiculele sunt livrate pentru Căile Ferate Române, iar în secvențe se vede viteza atinsă în timpul probelor.
„Ultimele noastre vehicule pentru Căile Ferate Române pe ruta București – Constanța”, spun polonezii de la PESA.
În paralel, pasionați de trenuri au distribuit în această săptămână o fotografie cu rama de lung parcurs produsă de PESA pentru România. Contextul este contractul derulat de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF): instituția a anunțat că, în 3–4 septembrie 2025, o delegație ARF a mers la fabrica PESA din Bydgoszcz, Polonia, pentru recepția preliminară a primei rame electrice interregionale (RE-IR2), în cadrul proiectului de achiziție a 20 de rame electrice interregionale de lung parcurs, aferent contractului RUIC nr. 51/19.12.2023.
Valoarea totală a proiectului este de 919.003.274,03 lei, din care finanțarea europeană prin PNRR ar urma să fie de 558.724.754,33 lei, cofinanțarea națională de 213.546.904,50 lei, iar TVA aferent de 146.731.615,20 lei, consemnează Economica.net. Ramele RE-IR2 sunt prevăzute să fie folosite în contracte de servicii publice atribuite în baza HG 1453/2022, pe mai multe rute din țară, inclusiv legături care ating Constanța și București.
Rutele menționate pentru utilizarea ramelor electrice RE-IR2 includ:
Pe partea de achiziții, contractul pentru cele 20 de rame a fost semnat în decembrie 2023, după ce ARF a desemnat PESA câștigătoare a licitației în septembrie 2023, inclusiv cu servicii de mentenanță pe 15 ani. În mai 2025, ARF a anunțat semnarea unui act adițional pentru încă nouă rame electrice de lung parcurs, astfel că totalul ajunge la 29 de trenuri PESA; fiecare tren are trei vagoane și viteză maximă de 160 km/h, iar finanțarea ar urma să fie asigurată pentru primele 20 prin PNRR și pentru cele nouă suplimentare prin Fondul pentru Modernizare.
Recomandate
Blocajul celor 21 de trenuri PESA riscă să se transforme într-un cost operațional prelungit , pe fondul unei dispute contractuale legate de mentenanță: fostul șef al Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) , Claudiu-Marinel Mureșan, susține că producătorul polonez nu a livrat „ce a promis”, în condițiile în care facilitățile dedicate nu ar fi fost realizate, potrivit Economica . Mureșan afirmă că, dincolo de livrarea trenurilor, contractul ar fi inclus și mentenanța, inclusiv construirea și dotarea halelor dedicate înainte de recepția primului tren. Într-o postare pe Facebook, el rezumă situația astfel: „În acest contract nu s-au cumpărat doar trenuri. S-a cumpărat și mentenanță, inclusiv construirea halelor dedicate. Halele trebuiau construite și dotate înainte de recepția primului tren. Realitatea arată cam așa: În același mesaj, fostul șef al ARF respinge explicația „birocrației” invocată de ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și susține că problema ar fi una de livrare incompletă a obligațiilor asumate. Disputa: mentenanță prin construcție sau prin închiriere Ministrul interimar Radu Miruță a declarat că a cerut o clarificare juridică privind modul în care poate fi îndeplinită obligația de mentenanță: dacă aceasta poate fi „bifată” prin închirierea unor depouri existente sau dacă este obligatorie construirea unei facilități noi. Potrivit explicațiilor sale, contractul ar lăsa loc de interpretare, iar ministerul urma să primească o analiză juridică. În funcție de concluzie, Miruță indică două scenarii: dacă închirierea este acceptată contractual, situația s-ar putea închide rapid; dacă este necesară construirea de la zero (și aceasta nu este realizată), ministerul ia în calcul modificarea contractului „cu înțelegerea ambelor părți”, pentru a debloca trenurile. Context: trenuri livrate, dar neintroduse în circulație În paralel, reprezentanții PESA și ai structurilor responsabile din domeniul feroviar au fost invitați la o discuție, după ce ministrul a spus că a găsit „21 de trenuri noi-nouțe” care stau de luni bune nefolosite. Separat, Claudiu-Marinel Mureșan a fost eliberat din funcția de președinte al ARF, la cerere, prin decizia premierului Ilie-Gavril Bolojan nr. 157, publicată în Monitorul Oficial la 29 aprilie 2026, conform unei informări anterioare a Economica. Ce urmează Deznodământul depinde de analiza juridică anunțată de ministrul interimar: dacă obligația de mentenanță poate fi îndeplinită prin închiriere sau dacă va fi nevoie de renegocierea contractului. Până atunci, trenurile rămân indisponibile pentru trafic, iar blocajul se mută din zona tehnică în cea contractuală. [...]
România intră într-un proiect feroviar de 1,134 miliarde lei fără TVA, cu livrări eșalonate până în 2029 , după ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a semnat contractul pentru 12 trenuri regionale cu propulsie pe hidrogen, potrivit Adevărul . Pachetul include și mentenanță pe 15 ani, cu opțiune de prelungire încă 15 ani, ceea ce mută o parte importantă din costul total în zona de operare și întreținere pe termen lung. Contractul este încheiat cu asocierea Siemens Mobility și are o valoare totală de peste 1,134 miliarde de lei, fără TVA (echivalentul a 229,328 milioane euro). Finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027, cu cofinanțare de la bugetul de stat. Calendar: livrare în 36 de luni, pasageri din 2029 Termenul de livrare pentru prima ramă este de 24 de luni de la semnarea contractului, iar întregul lot de 12 rame ar urma să fie livrat în 36 de luni. Conform informațiilor transmise de ARF, primele trenuri ar ajunge în România pentru testare și omologare în a doua jumătate a anului 2028, iar lansarea serviciului de transport de pasageri este prevăzută pentru 2029, cu intrarea în exploatare în primăvara acelui an. Unde vor circula: alocare temporară către CFR Călători și Transferoviar ARF arată că, în baza HG 1453/2022 și a metodologiei de alocare a materialului rulant nou, automotoarele pe hidrogen vor fi atribuite temporar către doi dintre operatorii care au contracte de servicii publice pentru perioada decembrie 2022 – 11 decembrie 2032. Distribuirea celor 12 rame RE-H este prezentată astfel: CFR Călători – 10 trenuri 2 pe ruta București N. – Târgoviște 1 pe ruta Pitești – Curtea de Argeș 3 pe ruta București N. – Pitești – Craiova 1 pe ruta București Nord – Aeroport Henri Coandă 3 pe ruta București Nord – Pitești Transferoviar – 2 trenuri 1 pe ruta București N. – Târgoviște 1 pe ruta București Nord – Aeroport Henri Coandă Ce cumpără statul, concret: rame de 2 vagoane, ETCS și mentenanță locală Trenurile sunt descrise ca rame electrice alimentate cu hidrogen, compuse din două vagoane, cu 131 de locuri pe scaune (într-o altă secțiune este menționat și un plus de 5 locuri rabatabile ). Viteza maximă de operare indicată este de 120 km/h . Din punct de vedere al siguranței, vor avea ETCS nivel 2 (Sistemul European de Control al Trenurilor) și sistemul național PZB 90 . Contractul include mentenanță și reparații pe 15 ani, cu opțiune de extindere încă 15 ani. Activitățile de mentenanță ar urma să fie realizate local, în România, inclusiv într-un depou dedicat din București, de personal Siemens Mobility, cu suport digital pentru managementul flotei și al mentenanței. Miza operațională: alternativă pentru rutele neelectrificate ARF și Siemens Mobility poziționează proiectul ca soluție pentru rutele neelectrificate, în contextul înlocuirii materialului rulant diesel. Trenurile folosesc pile de combustie cu hidrogen și baterii (încărcate inclusiv prin frânare regenerativă), cu „emisii locale zero” în exploatare, conform descrierii din articol. [...]
România își mută finanțarea pentru material rulant nou din PNRR în Fondul pentru Modernizare , într-o investiție de peste 250 milioane euro , după ce ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban, a anunțat semnarea contractelor de finanțare pentru 20 de rame electrice interregionale și 16 locomotive electrice, potrivit G4Media . Contractele au fost semnate cu Autoritatea pentru Reformă Feroviară , în cadrul unui program de modernizare a transportului feroviar. Ministrul a indicat că noile trenuri ar urma să intre treptat în circulație „încă din acest an”. Ce se cumpără și cât costă Pachetul de achiziții include: 20 de rame electrice interregionale (trenuri electrice multiple, folosite pe rute interregionale); 16 locomotive electrice . Valoarea totală a investițiilor depășește 250 de milioane de euro, inclusiv TVA (aprox. 1,25 miliarde lei). De ce contează: schimbarea sursei de finanțare Proiectele au fost inițial incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , dar au fost transferate către Fondul pentru Modernizare , unde, conform ministrului, beneficiază de finanțare integrală . Mutarea este relevantă pentru continuitatea proiectelor, în condițiile în care PNRR are termene și condiționalități stricte. Pe ce rute ar urma să circule Potrivit ministrului, ramele electrice interregionale vor fi introduse pe rute strategice care leagă principalele regiuni ale țării, între care: Cluj-Napoca – Sighișoara – Brașov; Cluj-Napoca – Alba Iulia – Simeria – Târgu Jiu – Craiova; Brașov – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Iași / Suceava; Galați – Brăila – Constanța – Mangalia; București – Călărași. Locomotivele electrice vor fi utilizate pe rute de lung parcurs, precum: Timișoara – București – Constanța; Iași/Suceava – București – Constanța. Ministrul a susținut că investiția vizează legături mai rapide între orașe, confort sporit și un transport „curat, sigur și eficient”. [...]
Comisia Europeană le transmite companiilor aeriene că despăgubirile către pasageri rămân obligatorii , chiar dacă anulările sunt legate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de perturbări în aprovizionarea cu combustibil, potrivit Adevărul . Mesajul are miză de reglementare: Bruxelles-ul limitează explicit situațiile în care operatorii pot invoca „criza combustibilului” ca scuză pentru a evita compensațiile. Comisia Europeană a publicat orientări noi pentru transporturi și turism, subliniind că drepturile pasagerilor din UE se aplică în continuare atunci când zborurile (sau rutele maritime) sunt anulate. Pentru pasageri, asta înseamnă că, în funcție de caz, rămân valabile rambursarea, redirecționarea și asistența. Când pot fi evitate compensațiile și ce nu mai este acceptat Executivul european arată că operatorii aerieni pot fi exonerați de plata compensațiilor doar dacă demonstrează existența unor „circumstanțe extraordinare”, cum ar fi un deficit local grav de combustibil care face imposibilă operarea zborurilor. În schimb, Comisia precizează explicit că simpla creștere a prețului combustibilului nu este un motiv acceptat pentru evitarea despăgubirilor către pasageri. Interdicție pentru suprataxe introduse după cumpărarea biletului Bruxelles-ul atrage atenția și asupra modului de afișare a prețurilor: companiile aeriene trebuie să prezinte de la început prețul final al biletului, astfel încât pasagerii să nu fie confruntați ulterior cu costuri ascunse. În consecință, operatorii nu pot introduce retroactiv suprataxe de combustibil după achiziționarea biletelor. Pentru pachetele turistice, organizatorii pot modifica prețurile doar în condiții „foarte stricte” și numai dacă această posibilitate este prevăzută clar în contractul semnat cu clientul. Măsuri temporare ca să nu se blocheze operarea zborurilor Comisia Europeană analizează soluții temporare pentru menținerea rutelor afectate de lipsa combustibilului, inclusiv posibilitatea ca unele companii să primească derogări de la regulile ReFuelEU Aviation , care impun alimentarea aeronavelor cu minimum 90% din necesarul de combustibil în aeroporturile europene. Scopul este evitarea situațiilor în care transportatorii ar fi obligați să transporte combustibil suplimentar de la aeroportul de plecare, cu efecte în lanț asupra curselor următoare. Separat, Comisia anunță flexibilitate privind sloturile de aterizare și decolare: în mod normal, companiile riscă să le piardă dacă nu le folosesc într-un anumit procent, însă în contextul problemelor de aprovizionare ar putea exista excepții, astfel încât operatorii să nu fie penalizați pentru cursele anulate. Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) a emis, la rândul ei, un buletin informativ privind utilizarea în siguranță a combustibilului de aviație Jet A în Europa, pe fondul presiunii crescute asupra lanțurilor de aprovizionare. Context: anulări și reducerea capacității de zbor În paralel cu aceste clarificări, sunt semnalate deja tăieri de capacitate. Conform datelor firmei de analiză a aviației Cirium, companiile aeriene au anulat 13.000 de zboruri și au eliminat două milioane de locuri pentru luna mai, iar totalul locurilor disponibile la nivel global ar fi scăzut de la 132 de milioane la 130 de milioane în ultimele două săptămâni din aprilie. Printre operatorii europeni menționați ca anulând zboruri se numără Turkish Airlines, Lufthansa, British Airways și KLM, iar Lufthansa este indicată ca fiind printre cele mai afectate, reducând aproximativ 20.000 de rute pe distanțe scurte din programul său de vară. [...]
Ancheta privind furtul de carburant la STB ridică riscuri de costuri și control intern pentru operatorul de transport public , după ce polițiștii au ridicat, la percheziții, peste o tonă de lichid susceptibil a fi motorină și piese auto, într-un dosar de furt calificat, potrivit TVR Info . Polițiștii de la Brigada de Poliție pentru Transportul Public au făcut joi 20 de percheziții în București și în județele Ilfov, Giurgiu și Dâmbovița. Dosarul vizează sustragerea repetată de combustibil și bunuri din patrimoniul unei societăți de transport public, iar Poliția Capitalei indică o „presupunere rezonabilă” că angajați cu vârste între 35 și 55 de ani ar fi furat combustibil și piese auto din incinta unei autobaze. Potrivit unor oficiali din Poliție, sunt vizați 21 de șoferi de la Autobaza Nordului a STB, suspectați că ar fi sustras în mod repetat cantități importante de combustibil și diverse piese auto. Faptele ar fi avut loc pe o perioadă mai lungă, iar prejudiciul urmează să fie stabilit în cadrul cercetărilor. În urma perchezițiilor, anchetatorii au descoperit și ridicat bunuri de interes pentru cauză, inclusiv piese auto și „peste o tonă de lichid ce pare a fi motorină”. Persoanele vizate urmează să fie audiate, iar acțiunea a fost sprijinită de Serviciul pentru Acțiuni Speciale și de Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București. Ce spune STB și ce urmează în dosar STB anunță că pune la dispoziția autorităților toate datele necesare și că va aplica sancțiuni, precizând totodată că programul de circulație al vehiculelor nu a fost afectat de acțiunea poliției. Directorul general al STB, Andrei Dinculescu-Bighea, a transmis că societatea va lua măsuri legale pentru recuperarea prejudiciului și sancționarea celor responsabili. Cercetările sunt continuate de Brigada de Poliție pentru Transportul Public, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 , pentru infracțiunea de furt calificat. Valoarea prejudiciului nu este, deocamdată, stabilită oficial. [...]
Comisia Europeană transmite că anulările de zbor motivate de scumpirea kerosenului nu scapă companiile aeriene de plata despăgubirilor către pasageri , potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care mai mulți operatori au început să taie capacitate din programul de zbor, invocând presiunea costurilor cu energia. Comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat pentru Financial Times că prețul combustibilului nu poate fi încadrat la „circumstanțe extraordinare”, categorie care, în regulile UE, poate limita obligațiile de compensare. În interpretarea sa, scumpirea kerosenului ține de riscurile și costurile normale ale industriei. „Prețul combustibilului de aviație este motivul pentru care avem anulări de zboruri, iar dacă acestea sunt anulate fără circumstanțe extraordinare — iar prețul kerosenului nu este o circumstanță extraordinară — atunci companiile trebuie să despăgubească pasagerii.” Tăieri de capacitate și semnale de stres în piață În ultimele două săptămâni, mai multe companii aeriene au redus aproximativ 2 milioane de locuri din programul de zbor pentru luna mai, pe fondul dublării prețurilor, potrivit informațiilor citate. Tzitzikostas a spus că unele zboruri au fost anulate pentru că „nu aveau sens din punct de vedere financiar”. În paralel, există evaluări divergente privind riscul unei crize de aprovizionare: directorul Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, a avertizat luna trecută că Europa ar avea rezerve pentru doar șase săptămâni, iar comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a ridicat și el problema unei posibile crize. Tzitzikostas respinge însă ideea unei penurii iminente și susține că Europa poate susține aprovizionarea cu combustibil de aviație „pentru o perioadă lungă”. Ce pregătește Bruxelles-ul: ghiduri, fără excepții noi Comisia Europeană urmează să publice în această săptămână noi ghiduri pentru companiile aeriene și pasageri, în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Un proiect consultat de Financial Times ar clarifica regulile existente, fără să introducă excepții noi care să reducă obligațiile operatorilor. Documentul citat arată că „gestionarea riscului legat de prețurile ridicate ale combustibilului” este o parte normală a activității unei companii aeriene, deși textul poate suferi modificări. Sloturile rămân un risc operațional pentru operatori Regulile privind utilizarea sloturilor de decolare și aterizare rămân în vigoare, ceea ce înseamnă că operatorii care anulează zboruri din cauza prețurilor riscă să își piardă sloturile. Comisarul a mai spus că UE are rezerve de urgență și mecanisme pentru monitorizarea mai strictă a aprovizionării și pentru coordonarea între statele membre, astfel încât rezervele să poată fi eliberate „în mod ordonat” dacă va fi necesar. Totodată, companiile aeriene vor fi informate că pot folosi Jet A, un tip de combustibil utilizat în principal în SUA, pentru a reduce dependența de aprovizionarea din zona Golfului. În privința efectelor economice, Tzitzikostas se așteaptă la un impact limitat asupra turismului european, argumentând că scăderea călătoriilor din Orientul Mijlociu sau a tranzitului prin regiune ar putea fi compensată de turismul intra-european, cu unele țări din sudul Europei potențial mai puțin afectate. [...]
