Știri
Știri din categoria Transport și logistică

Ministrul interimar al Transporturilor a declanșat procedura de schimbare a conducerii Metrorex, convocând Consiliul de Administrație pentru întreruperea contractului de mandat al directorului general, pe fondul nerespectării unor indicatori financiari negociați cu ministerul, potrivit Wall-Street. Miza imediată este una de guvernanță și control al cheltuirii subvenției publice, într-un moment în care tarifele la metrou sunt în discuție.
Ministrul interimar Radu Miruță a anunțat că a decis convocarea Consiliului de Administrație al Metrorex, prin Adunarea Generală a Acționarilor, pentru a întrerupe mandatul Marianei Miclăuș, invocând „nerespectarea indicatorilor financiari negociați cu ministerul, acceptați, dar nerealizați”. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă și este citată de Agerpres.
„Dacă tot am ajuns să ne uităm în interiorul reţelei Metrorex, am decis convocarea Consiliului de Administraţie al Metrorex, prin Adunarea Generală a Acţionarilor, pentru a întrerupe contractul de mandat al doamnei director general pentru nerespectarea indicatorilor financiari negociaţi cu ministerul, acceptaţi, dar nerealizaţi. Asta ar fi trebuit să se întâmple de când au fost observaţi că nu sunt realizaţi.”
Pe lângă demersul privind conducerea executivă, ministrul a dispus trimiterea Corpului de Control la Consiliul de Administrație al Metrorex, cu două direcții principale:
În paralel, au fost demarate proceduri pentru închirierea spațiilor comerciale și pentru o procedură competitivă privind închirierea spațiilor de publicitate, „respectând toate condițiile de bun simț”, conform declarațiilor ministrului.
„Este de-a dreptul absurd ca o ţară întreagă să plătească subvenţie pentru Metrorex, fără a demonstra că la Metrorex sunt luate toate măsurile de utilizare de bun simţ, ca să nu zic eficientă, a acestor bani.”
În același context, publicația notează că tariful per călătorie la Metrorex a crescut de la 3 lei (august 2021) la 5 lei (ianuarie 2025) și este propus să ajungă la 7 lei în cursul anului 2026, ceea ce ar însemna o creștere totală de +180%. Totodată, abonamentul lunar ar urma să crească de la 100 de lei la 140 de lei.
Majorarea la 7 lei ar putea fi amânată cu două luni, potrivit unui ordin al ministrului interimar, care motivează decizia prin necesitatea evaluării efectelor socio-economice asupra populației.
Recomandate

Metrorex scoate la licitație un contract de pază de aproape 251 milioane lei pentru trei ani, cu 38% mai scump decât cel actual , potrivit HotNews . Miza economică este semnificativă: vorbim despre unul dintre cele mai mari contracte de securitate ale companiei din ultima perioadă, într-un context în care costurile cu paza au fost deja criticate public. Anunțul a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) ca „Servicii de pază la Metrorex S.A., acord cadru pe o perioadă de 36 de luni”, iar valoarea totală estimată a procedurii este de 250.948.368 lei (aprox. 50.400.000 euro, adică aprox. 252.000.000 lei). Cât crește costul față de contractul precedent Noua achiziție vine după o rundă anterioară de licitație lansată în februarie 2023, când valoarea totală estimată a contractului era între 185.815.526,40 și 191.389.992,20 lei. În octombrie 2023, Metrorex a desemnat câștigătoare asocierea Senzor Guard Security – Akyle Security – Tetra Sistems Guard, iar valoarea contractului a fost stabilită la 181,58 milioane lei pentru 36 de luni. Conform informațiilor citate, acel nivel era deja cu 45% mai mare anual față de perioada anterioară, iar noua licitație ar urca încă o dată costurile, cu 38%. Ce acoperă licitația și care este termenul Procedura vizează asigurarea pazei pentru toate obiectivele Metrorex, cu scopul declarat de a menține un nivel ridicat de siguranță în întreaga rețea de metrou din București. Termenul-limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 14 iulie 2026, ora 15:00 (ora României). Context: criticile privind „armata de paznici” HotNews notează că licitația este lansată în ciuda criticilor formulate în martie de Ilie Bolojan , premier la acel moment, la adresa dimensiunii dispozitivului de pază de la Metrorex. „Nu cred că trebuie să avem o armată de paznici la Metrorex care poate nu-și justifică activitatea, de exemplu”, a declarat Bolojan. [...]

Blocarea bugetului CFR SA pe 2026 riscă să lovească direct în funcționarea infrastructurii , pe fondul unei rețele deja degradate și al unui deficit de personal, avertizează Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane , potrivit Digi24 . Sindicaliștii spun că discuțiile despre reducerea programului de lucru, suprapuse peste întârzierea aprobării Bugetului de Venituri și Cheltuieli, împing sistemul spre o „criză fără precedent”. Organizația sindicală susține că măsurile de „reformă, eficientizare și reducere a costurilor” sunt discutate într-un moment în care infrastructura se confruntă cu degradare, restricții de viteză în creștere, investiții insuficiente și un „deficit major de personal”. În acest context, orice reducere a timpului de lucru ar putea afecta atât siguranța circulației, cât și capacitatea de intervenție. Efecte operaționale: întârzieri, blocaje și întreținere amânată Potrivit sindicaliștilor, „datele oficiale” ar indica faptul că sistemul funcționează deja prin suprasolicitarea angajaților, mai ales în activitățile legate de siguranța circulației și exploatarea infrastructurii. Ei afirmă că se fac lunar mii de ore suplimentare pentru menținerea funcționării. Federația mai avertizează că blocarea bugetului produce deja efecte precum: blocaje operaționale; întârzierea lucrărilor; imposibilitatea asumării unor programe coerente de întreținere; creșterea incertitudinii pentru salariați. Ce cer sindicaliștii și cui se adresează Federația solicită aprobarea urgentă a unui buget „realist și sustenabil”, finanțare pentru întreținere și investiții și renunțarea la măsuri care afectează activitatea operațională. Totodată, îl cheamă la dialog pe ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță , pentru identificarea de soluții privind finanțarea infrastructurii și protejarea personalului. În lipsa unei decizii rapide asupra bugetului și a unui plan de finanțare, avertismentul sindicaliștilor indică un risc de deteriorare accelerată a capacității de operare a rețelei, cu potențiale consecințe în lanț asupra traficului feroviar. [...]

Un atac cu rachetă a scos din funcțiune cel mai mare hub de sortare al Nova Poshta din Kiev , iar compania ucraineană de curierat spune că a activat deja soluții logistice de rezervă pentru a menține livrările, potrivit Kyiv Post . Terminalul, descris drept cel mai avansat tehnologic din rețeaua Nova Poshta, a fost „complet nivelat”, fără victime în rândul angajaților. Lovitura a vizat cel mai mare terminal automatizat de sortare al companiei din Kiev, conform declarațiilor CEO-ului Nova Poshta, Yevhen Tafiichuk. Facilitatea era echipată cu sisteme automate de sortare produse de compania olandeză Vanderlande. „Acest terminal a reprezentat mult mai mult decât o investiție financiară. A întruchipat cunoștințele, experiența, ambițiile și credința a mii de oameni că afacerile ucrainene pot construi infrastructură de clasă mondială chiar și în timp de război.” Impact operațional: continuitatea livrărilor și despăgubiri pentru colete Nova Poshta afirmă că a pus în aplicare planuri de continuitate pentru a evita întreruperi majore în livrări. Compania a mai transmis că va compensa clienții pentru expedierile pierdute, iar destinatarii vor fi contactați pentru a stabili detaliile rambursării, potrivit mesajului publicat de Tafiichuk. Ce capacitate a fost pierdută: un terminal de 30 milioane euro, 24/7 Terminalul distrus – Kyiv Innovation Terminal (KIT) – a fost construit cu un cost de aproximativ 30 milioane euro (aprox. 150 milioane lei) și avea o suprafață de 24.000 metri pătrați, potrivit Forbes Ukraine, citat de publicație. Unitatea funcționa non-stop și putea procesa până la 50.000 de colete pe oră. Tot potrivit aceleiași surse, terminalul deservea circa 850 de vehicule pe zi, prin două zone de recepție: una pentru marfă de peste 30 kg și una pentru colete sub acest prag (30 kg). [...]

Turcia își mută investițiile feroviare din zona de infrastructură în cea de politică industrială , mizând pe producție locală de trenuri de mare viteză și pe extinderea rețelei ca instrument de influență regională, potrivit Ziarul Financiar . În centrul strategiei este primul tren electric de mare viteză fabricat în Turcia, care a atins 240 km/h în teste dinamice, conform ministerului turc al transporturilor. Trenul a fost construit de compania de stat TÜRASAŞ , folosind „resurse locale și naționale”, iar două dintre sistemele-cheie – controlul și managementul, respectiv tracțiunea – au fost proiectate și produse local. Viteza de operare comercială vizată este de 225 km/h, în timp ce testele continuă. Producție locală: fabrică nouă și ținte până în 2028 Turcia a început în octombrie anul trecut construcția primei fabrici de trenuri electrice de mare viteză, în provincia Sakarya, lângă Istanbul, într-o zonă unde este concentrată și industria auto. Facilitatea ar urma să aibă o capacitate de producție și testare de 12 trenuri pe an, iar guvernul are în plan fabricarea a 15 unități până în 2028. În prezent, în Turcia sunt în funcțiune 31 de trenuri de mare viteză, însă acestea nu sunt produse local. Obiectivul proiectului este creșterea autosuficienței industriale și reducerea importurilor. Rețea în extindere și buget de miliarde Pe componenta de infrastructură, Turcia are o rețea feroviară de peste 14.400 km, din care aproape 2.800 km sunt linii de mare viteză. Ținta pe termen lung menționată este atingerea a 5.340 km în 2027. Transportul feroviar de mare viteză este accesibil în 20 de orașe, care reprezintă 20% din populația țării. Pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, anul acesta au fost alocate aproape 9 miliarde de dolari (aprox. 40,7 miliarde lei). Guvernul turc susține că a transformat țara în al 6-lea operator de trenuri de mare viteză din Europa și al 8-lea din lume. Prima linie a fost Ankara–Eskişehir, iar lungimea totală a liniilor de mare viteză aflate în exploatare comercială anul trecut era de 1.154 km; alte nouă linii, însumând 1.561 km, erau în construcție. Proiectul „super rapid” Ankara–Istanbul : 350 km/h și 80 de minute În paralel, Turcia dezvoltă proiectul unei legături „super rapide” Ankara–Istanbul, care presupune construirea unei linii duble de 254 km între Sincan și Eskişehir-Inönü, inclusiv un tunel de 471 m. Proiectul este conceput pentru viteze de până la 350 km/h și pentru reducerea timpului de călătorie între cele două orașe la 80 de minute până în 2030. Proiectul include și lucrări de artă majore: 7.544 m de tuneluri, 3.795 m de tuneluri de siguranță și 795 m de viaducte. Miza geopolitică: coridor alternativ și conectivitate regională Dincolo de economie, Ankara folosește calea ferată și ca instrument de poziționare regională. Turcia și Arabia Saudită au semnat luna aceasta un acord pentru construirea unei rute feroviare care să lege cele două țări prin Siria și Iordania, descrisă ca alternativă la strâmtoarea Ormuz, considerată periculoasă în contextul războiului din Iran, și ca rută care ar ocoli Israelul. Autoritățile turce au indicat că unul dintre obiective este reducerea influenței regionale a Israelului; proiectul este numit Hejaz și are la bază o cale ferată istorică din perioada Imperiului Otoman. Separat, guvernul Armeniei a anunțat în luna mai deschiderea rutei feroviare Akhalkalaki–Kars, care permite conexiunea țării cu Europa prin Turcia, iar Bulgaria pregătește o legătură feroviară electrificată rapidă de 73 km cu Turcia. În ansamblu, combinația dintre producția locală de material rulant și extinderea rețelei indică o strategie în care investițiile feroviare sunt tratate ca politică industrială și ca infrastructură de influență, nu doar ca proiecte de transport. [...]

Trenurile de marfă transfrontaliere ale Chinei au accelerat în ianuarie–mai, cu 15.506 curse, pe fondul creșterii comerțului și al extinderii coridoarelor logistice , potrivit datelor citate de Global Times . Operatorul național China State Railway Group indică un avans anual de 12,6% al numărului de curse, semnalând o consolidare a transportului feroviar ca infrastructură-cheie pentru exporturi și lanțuri de aprovizionare. Unde s-a văzut creșterea: Europa și Asia Centrală În primele cinci luni din 2026, două fluxuri au concentrat cea mai mare parte a traficului: China–Europa ( China-Europe Railway Express ): 9.331 curse , în creștere cu 21% față de aceeași perioadă din 2025. China–Asia Centrală: 6.175 curse , în creștere cu 2,1% . Publicația notează și „creștere constantă” pe Calea ferată China–Laos , precum și pe transportul mare–cale ferată (multimodal) din cadrul New International Land-Sea Trade Corridor , rută care conectează vestul Chinei la piețele globale. China–Laos: volum record și capacitate mai mare pe tren Pe coridorul China–Laos, China Railway Kunming Group afirmă că, până sâmbătă, linia a transportat peste 10 milioane de tone de marfă în acest an, cu un volum mediu zilnic de peste 67.000 de tone . Marfa transfrontalieră cumulată a depășit 2,5 milioane de tone . Compania mai indică o creștere rapidă a capacității operaționale: numărul zilnic de trenuri transfrontaliere a urcat de la 2 la un maxim de 23 ; tonajul tractat pe tren a crescut de la 2.000 la 2.800 de tone , ceea ce înseamnă +40% la capacitatea per tren. Un element operațional cu impact direct asupra fluxurilor este digitalizarea și coordonarea mai strânsă cu autoritatea vamală din Laos, care ar fi crescut eficiența formalităților și ar fi redus timpii de staționare la punctele de frontieră, facilitând inclusiv comerțul cu fructe și alte produse agricole. De ce contează: costuri logistice și diversificarea comerțului Un profesor de la Universitatea Xiamen, citat de publicație, leagă dinamica trenurilor de marfă de reziliența comerțului exterior și de investițiile în canale logistice transfrontaliere în cadrul inițiativei Belt and Road. În această logică, operarea la scară mare ar contribui la reducerea costurilor logistice și la stabilizarea lanțurilor de aprovizionare, inclusiv prin diminuarea dependenței de o singură piață. În paralel, Ministerul Comerțului din China a indicat că, în ianuarie–mai, comerțul cu piețele Belt and Road a crescut cu 13,6% și a depășit 51% din comerțul total, iar schimburile cu ASEAN, UE, Africa și America Latină au avut creșteri de două cifre. Tot în context, ministerul a arătat că în 2025 China a devenit cel mai mare partener comercial al tuturor statelor din Asia Centrală, iar comerțul bilateral cu regiunea a depășit 100 miliarde dolari (aprox. 460 miliarde lei ). Context: transportul feroviar intern de marfă, în ușoară creștere La nivelul rețelei naționale, China State Railway Group raportează că în ianuarie–mai au fost transportate aprox. 1,67 miliarde de tone de bunuri, în creștere cu 1,8% față de anul anterior, sugerând că avansul mai puternic vine în special din segmentul transfrontalier și din coridoarele internaționale. [...]

Transfăgărășanul a fost redeschis integral, dar cu program și restricții care pot limita fluxul de trafic și intervențiile , un detaliu important pentru transportul turistic și pentru operatorii care își planifică deplasările pe DN7C, potrivit TVR Info . Șoseaua, situată la peste 2.000 de metri altitudine, poate fi parcursă din județul Sibiu până la Curtea de Argeș. Redeschiderea vine după lucrări recente de înlăturare a zăpezii, intervenții îngreunate de căderi de zăpadă de pe versanți, dar și de bolovani și stânci; pe anumite porțiuni, stratul de zăpadă a ajuns la cinci metri. Program de circulație și condiții de operare Deși circulația a fost reluată pe întreg traseul, șoferii trebuie să țină cont că se circulă cu restricții, iar accesul este permis doar pe timpul zilei, între orele 7:00 și 21:00. Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR , a explicat că limitarea este legată de dificultatea intervențiilor pe timpul nopții și de existența unor zone fără semnal GSM: „Reamintim că Transfăgărășanul este deschis doar ziua între ora 7 și ora 21 deoarece, pe timpul nopții, dacă se întâmplă ceva, este foarte grea intervenția, sunt zone fără semnal GSM.” Riscuri suplimentare: urșii și măsuri de monitorizare Pe lângă condițiile de drum specifice altitudinii, a apărut în ultima perioadă și un alt risc operațional: prezența urșilor pe șosea. Pe durata verii, Transfăgărășanul va fi monitorizat de: patrule ale Jandarmeriei; echipe Salvamont. Context: presiune turistică ridicată DN7C atrage anual sute de mii de vizitatori, iar redeschiderea a adus deja turiști români și străini pe traseu, chiar din prima zi. Pentru cei care tranzitează zona, combinația dintre programul limitat, restricțiile de circulație și riscurile asociate intervențiilor poate influența timpii de deplasare și planificarea rutelor în sezonul de vârf. [...]