Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Cele mai mari companii aeriene europene avertizează că scumpirea combustibilului va urca tarifele, potrivit The Guardian, pe fondul creșterii accelerate a prețului kerosenului după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Transportatorii le recomandă pasagerilor să își facă rezervările din timp, pe măsură ce mecanismele de protecție la preț (acoperirea riscului prin contracte financiare) încep să expire.
Creșterea costurilor cu combustibilul este prezentată drept principalul factor care va împinge în sus prețurile biletelor, chiar dacă unele companii au acoperit parțial riscul de scumpire. Directorii spun că, pe termen mai lung, costurile suplimentare nu pot fi absorbite fără a fi transferate către clienți.
Conform monitorului de combustibil pentru aviație al IATA, prețul kerosenului era deja cu 94% peste media anuală la finalul săptămânii trecute, iar prețul țițeiului a crescut din nou joi, pe fondul intensificării ostilităților. Pentru companiile aeriene, combustibilul este una dintre cele mai mari componente de cost, iar o astfel de creștere se reflectă, de regulă, în tarife, mai ales când protecțiile la preț se reduc.
EasyJet a respins temerile privind o penurie iminentă de combustibil care să afecteze zborurile în Europa, deși există îngrijorări legate de aprovizionare în unele părți ale Asiei, după ce companii aeriene vietnameze au avertizat că ar putea reduce programul de zbor. În același timp, conducerea EasyJet a legat direct recomandarea de rezervare timpurie de perspectiva unor tarife mai mari, pe măsură ce acoperirile la preț „se desfac”.
„Nu vedem nicio problemă” cu aprovizionarea cu combustibil, însă pasagerii ar trebui să rezerve cât mai devreme posibil, deoarece acoperirile la preț încep să se încheie, ceea ce înseamnă tarife mai mari, a spus Kenton Jarvis, directorul general al EasyJet.
Companiile de cursă lungă, precum Air France-KLM și Lufthansa, au spus că vor adăuga mai multe zboruri către Asia, în condițiile în care nodurile de conexiune ale transportatorilor din Golf sunt închise sau funcționează la capacitate redusă după atacul SUA-Israel asupra Iranului. Lufthansa a anunțat că a adăugat 40 de zboruri către Asia pentru a compensa perturbările din Golf, iar Air France-KLM a indicat că își crește, la rândul său, capacitatea, pe fondul unei cereri „foarte sănătoase” pe rutele către Asia și Africa.
British Airways a anunțat zboruri directe către Melbourne (Australia), prin extinderea unor zboruri via Kuala Lumpur (Malaysia) din Londra Heathrow, și a spus că adaugă servicii către destinații precum Caraibele, care evită traversarea spațiului aerian aglomerat și perturbat din Orientul Mijlociu. Din perspectiva costurilor, astfel de ajustări pot însemna rute mai lungi, consum mai mare și presiune suplimentară asupra bugetelor de combustibil, într-un moment în care kerosenul este deja scump.
Pe partea de cerere, consultanța Oxford Economics a avertizat că turismul către Europa ar putea fi afectat, cu aproape 28 de milioane de călătorii din Orientul Mijlociu aflate „la risc”; Turcia, Franța și Regatul Unit ar fi printre cele mai expuse, în timp ce Spania, Portugalia și Grecia ar putea beneficia ca alternative pentru cei care ar fi ales destinații din Golf.
În paralel, șefii Airlines for Europe (A4E), organizație care reunește 16 grupuri aeriene (inclusiv IAG, Air France-KLM și Lufthansa), au cerut liderilor europeni să reducă „taxele verzi” și au solicitat modificarea mandatelor UE privind combustibilii mai puțin poluanți, care prevăd un amestec minim de 6% combustibil sustenabil pentru aviație până în 2030, inclusiv 0,7% eSAF (combustibil sintetic produs din energie regenerabilă). Comisarul european pentru transport, Apostolos Tzitzikostas, a indicat însă, într-o declarație pentru Reuters, că industria ar trebui să investească în acești combustibili, în timp ce organizația Transport & Environment a criticat apelul companiilor aeriene, susținând că acesta alimentează incertitudinea care blochează investițiile.
Recomandate
O grevă de 24 de ore la Lufthansa , programată joi, riscă să afecteze zeci de mii de pasageri , potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Acțiunea este convocată separat de sindicatul piloților VC și de sindicatul însoțitorilor de bord UFO, iar efectul imediat pentru călători este un val de anulări și reprogramări, în special pe plecările din Germania. Pentru pasageri, miza principală este că greva piloților ar urma să afecteze toate zborurile care pleacă de pe aeroporturile germane joi, inclusiv curse operate de divizia de transport marfă Lufthansa Cargo. În paralel, însoțitorii de zbor de la CityLine, operatorul Lufthansa pentru rute scurte, sunt chemați la grevă în contextul închiderii planificate a companiei și al lipsei unui acord privind un „plan social colectiv” (pachet de măsuri negociate pentru protecția angajaților, de regulă în situații de restructurare). În teren, impactul se vede deja în huburile Lufthansa: panourile de plecări din Frankfurt și München indicau zeci de zboruri anulate pentru joi, inclusiv conexiuni pe distanțe lungi. Compania a evitat să ofere o estimare a numărului total de anulări sau a aeroporturilor cele mai afectate, invocând o „situație în evoluție constantă”, și a transmis că se așteaptă ca de vineri operațiunile să revină la normal, conform DPA. Lufthansa spune că va încerca să reprogrameze pasagerii afectați către alți operatori aerieni, „dacă este posibil”, și că îi va notifica prin SMS în cazul anulării zborului. Pentru călătoriile interne, compania indică drept alternativă transportul feroviar al operatorului național Deutsche Bahn. Pe fondul tensiunilor, șeful de resurse umane al Lufthansa, Michael Niggemann , a criticat decizia sindicatelor și a declarat că „escaladarea este complet inutilă”, susținând că disputele pot fi rezolvate doar prin discuții, în timp ce compania afirmă că nu are „marja financiară” pentru a satisface revendicările. [...]
Transportul feroviar de marfă pierde teren în fața celui rutier , avertizează Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România (OPSFPR), potrivit Bursa , care citează un comunicat remis redacției. Organizația susține că politicile publice actuale accentuează dezechilibrul dintre cele două moduri de transport, cu efecte economice, asupra infrastructurii și asupra locurilor de muncă. Diferența de volum este mare: în 2024, transportul feroviar a asigurat aproximativ 43 de milioane de tone de marfă, în timp ce transportul rutier a ajuns la circa 323 de milioane de tone. În primele nouă luni din 2025, calea ferată a transportat aproximativ 30 de milioane de tone, comparativ cu aproximativ 246 de milioane de tone pe șosea, potrivit datelor prezentate de OPSFPR. Decalajul rutier–feroviar și cauzele invocate de operatori OPSFPR leagă pierderea de cotă a feroviarului de probleme structurale: degradarea infrastructurii, costuri operaționale în creștere, întârzieri frecvente și pierderea treptată a traficului de marfă. În această lectură, competitivitatea feroviarului se erodează tocmai în zonele care contează pentru clienți – predictibilitate, timp de tranzit și cost total. Organizația mai susține că dezechilibrul este amplificat de politici publice care ar favoriza transportul rutier, în timp ce sectorul feroviar ar rămâne cu costuri ridicate și dificultăți operaționale fără măsuri de sprijin comparabile. Mesajul central este că piața nu se repoziționează doar din motive comerciale, ci și pe fondul unor condiții de concurență pe care operatorii feroviari le consideră inegale. Efectul asupra drumurilor: trafic greu, uzură și congestie Transferul unei părți mai mari a mărfurilor pe șosele se vede, potrivit OPSFPR, în presiunea pusă pe infrastructura rutieră și în costuri publice mai mari. Organizația indică uzura accelerată a drumurilor și aglomerarea unor coridoare deja intens utilizate, precum Valea Oltului, Valea Prahovei sau ruta spre portul Constanța. „Fiecare tonă de marfă mutată de pe calea ferată pe şosea înseamnă mai multe camioane pe drumuri, deteriorarea accelerată a infrastructurii rutiere, costuri mai mari de întreţinere şi creşterea congestiei pe principalele coridoare de transport.” În sprijinul argumentului, OPSFPR estimează că o creștere cu 10% a volumului transportului feroviar de marfă față de nivelul din 2024 ar însemna circa 4,3 milioane de tone suplimentare pe calea ferată, echivalentul a aproximativ 215.000 de curse de camion de 20 de tone care nu ar mai circula pe drumurile din România. Chiar și o creștere de 5% ar însemna peste 2 milioane de tone în plus pe feroviar și peste 100.000 de curse de camion în minus, potrivit organizației. Miza economică, de mediu și de ocupare, plus pașii anunțați OPSFPR amintește că, la nivel european, transportul feroviar de marfă este considerat un instrument pentru competitivitate și reducerea emisiilor, susținând că feroviarul produce emisii de CO₂ pe tonă transportată de aproximativ opt ori mai mici decât transportul rutier de marfă. În același timp, organizația afirmă că sectorul susține aproximativ 100.000 de locuri de muncă direct și indirect la nivel național, iar reducerea traficului ar putea afecta companii și lanțuri logistice. Un alt punct invocat este „cercul vicios” al finanțării infrastructurii feroviare: scăderea volumelor transportate reduce veniturile generate pentru infrastructură, ceea ce afectează întreținerea rețelei și, implicit, calitatea serviciilor, cu riscul de pierderi suplimentare de trafic. În acest context, OPSFPR cere Consiliului Concurenței să analizeze efectele politicilor publice asupra concurenței intermodale și spune că ar putea sesiza instituțiile europene, inclusiv Comisia Europeană, pentru verificarea compatibilității unor măsuri cu normele privind ajutorul de stat și concurența. Organizația solicită Guvernului, Ministerului Finanțelor, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și Consiliului Concurenței măsuri care să restabilească echilibrul între modurile de transport și să trateze transportul feroviar de marfă ca sector strategic. [...]
Guvernul pregătește prelungirea schemei de compensare a motorinei pentru transportatori până în 2027 , o măsură menită să limiteze creșterea costurilor din transport și să evite scumpirile în lanț din economie, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor, informează HotNews . Inițiativa vine pe fondul volatilității prețului petrolului și al tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care au influențat puternic piețele energetice. În acest context, autoritățile consideră că fără intervenție costurile transportatorilor ar crește rapid, ceea ce ar duce la majorări de prețuri în lanț pentru bunuri și servicii. Cum ar urma să funcționeze schema Proiectul propune extinderea perioadei de acordare a ajutorului de stat până la 30 aprilie 2027 , pentru motorina achiziționată până la 31 decembrie 2026 . Sprijinul este acordat sub formă de grant pentru motorina utilizată de operatorii de transport rutier. În prezent, schema este aplicată pentru facturile emise până la 31 martie 2026 , iar programul este valabil până la 31 iulie 2026 . Noua măsură ar prelungi atât perioada de eligibilitate, cât și bugetul total al schemei. De ce intervine Guvernul Ministerul Finanțelor arată că fluctuațiile pieței petrolului au crescut semnificativ costurile transportatorilor, sector puternic dependent de prețul combustibililor. În lipsa unei intervenții, există riscul ca operatorii români să alimenteze în alte state unde există scheme de sprijin mai generoase, ceea ce ar afecta competitivitatea companiilor din România. Autoritățile avertizează că majorarea costurilor de transport poate avea efecte extinse asupra economiei, deoarece transportul influențează direct lanțurile de aprovizionare și prețurile finale ale produselor. Nivelul compensării Schema actuală acordă transportatorilor o compensare de aproximativ 0,85 lei pe litru de motorină . Această sumă depășește creșterea accizei introdusă în două etape prin Legea nr. 141/2025: 1 august 2025 1 ianuarie 2026 În total, acciza la motorină a crescut cu 0,487 lei pe litru , mai puțin decât valoarea ajutorului acordat transportatorilor. Din acest motiv, proiectul modifică și formularea schemei, astfel încât aceasta să fie definită ca „compensarea creșterii prețului la motorină” , nu doar a majorării accizei. Monitorizarea pieței Actul normativ introduce și un mecanism de analiză periodică a pieței. Ministerul Finanțelor și Ministerul Transporturilor vor realiza analize trimestriale privind evoluția prețului petrolului și impactul asupra sectorului transporturilor. În funcție de rezultate, valoarea ajutorului ar putea fi ajustată pentru a reflecta mai bine evoluțiile reale din piața energetică. Contextul este unul tensionat pe piețele petroliere. Potrivit unor analize din sectorul energetic, prețul motorinei în România ar putea ajunge în perioada următoare chiar la 9,78 lei pe litru , apropiindu-se de pragul psihologic de 10 lei, dacă evoluțiile internaționale continuă pe același trend. [...]
Pasagerii care pleacă de pe aeroporturile din București pot transporta lichide de până la 2 litri în bagajul de mână , după ce limita de 100 ml per recipient a fost eliminată începând de miercuri, 11 martie 2026, potrivit Biziday . Măsura se aplică pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” (Otopeni) și pe Aeroportul „Aurel Vlaicu” Băneasa, ambele administrate de Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), și reprezintă o schimbare majoră față de regulile de securitate impuse în ultimii ani în aeroporturile europene. Decizia permite pasagerilor să transporte în bagajul de cabină lichide, aerosoli și geluri (LAGs) în recipiente individuale de până la 2 litri, fără restricția anterioară de 100 ml pentru fiecare recipient. Regula de 100 ml, introdusă la nivel internațional din motive de securitate, obliga călătorii să depoziteze lichidele în recipiente mici și, de regulă, într-o pungă transparentă. Potrivit Companiei Naționale Aeroporturi București, schimbarea este posibilă datorită investițiilor realizate în echipamente moderne de control al bagajelor de cabină. Noile sisteme de scanare permit analiza mai detaliată a conținutului bagajelor, fără a mai fi nevoie de limitări atât de stricte privind cantitatea de lichide transportate. Directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu, a declarat că modernizarea infrastructurii de securitate a fost realizată pentru a aduce aeroporturile din Capitală la standardele tehnologice folosite în unele dintre cele mai avansate aeroporturi din lume. Oficialul a subliniat că investițiile urmăresc, pe de o parte, creșterea nivelului de securitate, iar pe de altă parte îmbunătățirea experienței pasagerilor. Principala schimbare pentru călători poate fi rezumată astfel: Vechea regulă: maximum 100 ml pentru fiecare recipient de lichid în bagajul de mână. Noua regulă: recipiente individuale de până la 2 litri în bagajul de cabină. Aplicare: Aeroportul „Henri Coandă” Otopeni și Aeroportul Băneasa. Data intrării în vigoare: 11 martie 2026, ora 00:00. Autoritățile aeroportuare precizează că măsura nu afectează standardele de securitate, ci reflectă trecerea la tehnologii de control mai performante, capabile să identifice rapid substanțele transportate. Pentru pasageri, schimbarea ar putea reduce timpul de pregătire a bagajelor și simplifica procedurile la controlul de securitate. [...]
Prețurile biletelor de avion cresc rapid la nivel global , după ce conflictul din Orientul Mijlociu a împins costurile combustibilului pentru avioane la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, potrivit CNBC . Companiile aeriene avertizează că majorările tarifelor ar putea apărea în curând, pe măsură ce costurile operaționale cresc accelerat. Combustibilul pentru avioane s-a scumpit cu 58% De la începutul operațiunilor militare ale Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului, pe 28 februarie 2026 , prețul combustibilului pentru avioane a crescut cu 58% , ajungând la aproximativ 3,95 dolari pe galon . Directorul general al United Airlines, Scott Kirby , a declarat că majorarea prețurilor la combustibil va avea un impact „semnificativ” asupra rezultatelor financiare ale companiei în primul trimestru din 2026 și că scumpirea biletelor este probabilă într-un termen foarte scurt . Totuși, cererea pentru călătorii aeriene rămâne ridicată: veniturile din rezervări sunt cu aproximativ 20% mai mari decât anul trecut . Strâmtoarea Hormuz afectează piața petrolului Creșterea costurilor este legată direct de tensiunile din Strâmtoarea Hormuz , o rută prin care tranzitează aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol . Perturbarea traficului petrolier a împins prețul țițeiului peste 100 de dolari pe baril la începutul lunii martie. Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA) avertizează că actualul conflict scoate la iveală vulnerabilitățile lanțului global de aprovizionare cu combustibil pentru aviație , în condițiile în care primele de risc de război și ocolirea spațiilor aeriene cresc suplimentar costurile. Zboruri mai lungi și anulări masive Companiile aeriene sunt nevoite să modifice rutele pentru a evita zonele de conflict , ceea ce poate adăuga între 90 și 120 de minute la zborurile pe distanțe lungi și poate crește costurile cu mii de dolari pentru fiecare cursă. Consecințele sunt deja vizibile: peste 25.000 de zboruri au fost anulate de la începutul conflictului; mai mult de un milion de pasageri au fost afectați sau blocați în aeroporturi; costurile suplimentare ale combustibilului cresc constant. Scumpiri majore așteptate în vară Analiștii din industria aviatică avertizează că efectele reale asupra tarifelor vor deveni mai evidente în lunile următoare. Potrivit estimărilor citate de presa internațională, prețurile biletelor ar putea fi cu 30–40% mai mari în sezonul de vară , în special pe rutele către Asia și Orientul Mijlociu, dar și pe alte destinații, din cauza efectului de domino asupra întregului sistem de transport aerian. [...]
Wizz Air UK a primit autorizațiile pentru zboruri între Regatul Unit și SUA , însă compania spune că nu intenționează să lanseze curse comerciale regulate pe această rută, potrivit AGERPRES . Într-un comunicat citat de agenția de presă, operatorul aerian precizează că aprobarea este rezultatul mai multor luni de pregătire, coordonare cu autoritățile de reglementare și planificare operațională, dar nu schimbă poziția companiei privind lansarea unor zboruri regulate către Statele Unite. Cu autorizațiile obținute, Wizz Air UK ar putea opera zboruri charter (curse închiriate, de regulă pentru grupuri) pentru echipe europene de fotbal și suporteri care călătoresc la Cupa Mondială din această vară, precum și pentru operatori de turism care organizează deplasări de grup către SUA, se arată în comunicat. Yvonne Moynihan, managing director al Wizz Air UK, afirmă că aprobarea reprezintă un „moment de referință” și că operatorul este pregătit să ofere servicii charter pentru traversarea Atlanticului, în special în contextul cererii așteptate din partea echipelor și suporterilor. Compania anticipează un interes ridicat și spune că pachetele charter vor fi concepute pentru grupuri mari, cu accent pe flexibilitate și eficiență. Wizz Air operează o flotă de 262 de aeronave Airbus A320 și A321 și este listată la Bursa de Valori din Londra, mai notează AGERPRES. [...]
