Știri
Știri din categoria Transport și logistică
România nu vede un risc imediat de anulări de zboruri, dar își pregătește un mecanism de monitorizare pentru o posibilă criză de aprovizionare cu kerosen în Europa, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit G4Media, care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan făcute vineri, la finalul reuniunii informale a Consiliului European din Nicosia.
Mesajul principal transmis de șeful statului este că, pe un orizont de „3-4 luni”, autoritățile nu anticipează perturbări ale zborurilor din România, însă „preocuparea” este pentru termenul mediu, în funcție de evoluția conflictului și a traficului prin strâmtori.
Nicușor Dan a indicat că, la nivel european, aprovizionarea cu kerosen ridică „semne de întrebare”, fără ca România să fie afectată „în perioada imediată”. Discuțiile din Cipru ar fi vizat atât riscurile imediate, cât și cele viitoare, în contextul situației din Orientul Mijlociu.
„Există probleme pe termen scurt și există o perspectivă îngrijorătoare pe termen mediu.”
Președintele a spus că a existat o întâlnire „acum două sau trei săptămâni” cu premierul, ministrul transporturilor, ministrul energiei și „niște companii mari” care operează pe piața din România, concluzia fiind că nu există motive de îngrijorare pe termen scurt pentru pasageri.
„Nu există risc pe termen scurt, adică de ordinul 3-4 luni de acum încolo nu suntem afectați de ceva.”
În același timp, autoritățile ar urma să continue monitorizarea și să revină cu evaluări periodice.
„Și a rămas că ne vedem la o lună ca să vedem dacă sunt elemente noi.”
Kerosenul este combustibilul folosit în aviație, iar eventuale probleme de aprovizionare la nivel european pot genera, în timp, presiuni operaționale pentru companii (planificarea zborurilor, costuri și capacitate). În acest moment, însă, declarațiile președintelui indică doar un risc potențial pe termen mediu, condiționat de evoluțiile geopolitice și de semnalele venite de la Agenția Internațională pentru Energie și „alți specialiști”, fără detalii suplimentare în material despre scenarii sau măsuri concrete.
Recomandate
O posibilă penurie de combustibil pentru avioane ar putea forța anularea a sute de zboruri în Europa în următoarele săptămâni, pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz și al scumpirii accelerate a kerosenului, potrivit Digi24 . Riscul este descris de experți ca fiind unul „sistemic” dacă blocada continuă, cu efecte care s-ar putea vedea în trei-patru săptămâni și care ar putea duce la „reduceri severe” ale zborurilor în Europa, începând chiar din mai și iunie, a spus pentru CNBC Claudio Galimberti, economist-șef la Rystad Energy (citat de News.ro). De ce contează: sezonul de vârf și un șoc de costuri pentru companiile aeriene ACI Europe , organizația care reprezintă aeroporturile din Uniunea Europeană, a avertizat că o penurie ar putea apărea în doar trei săptămâni, cu potențial de a perturba sezonul de vârf al călătoriilor și de a provoca „impacturi economice severe”. În același timp, mai multe state europene depind puternic de turismul estival. Potrivit ACI Europe, transportul aerian generează anual aproximativ 851 de miliarde de euro pentru economia europeană și susține circa 14 milioane de locuri de muncă. Ce a declanșat riscul de penurie: oprirea traficului prin Ormuz Traficul prin ruta maritimă strategică s-a oprit după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz în contextul războiului cu Statele Unite și Israel, ceea ce a împins în sus prețurile petrolului. După eșecul negocierilor de pace dintre Statele Unite și Iran, Washingtonul a început o blocadă navală asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene din Strâmtoarea Ormuz, cu scopul de a reduce exporturile de petrol ale Iranului și de a crește presiunea asupra Teheranului. Rico Luman, economist senior la ING, a avertizat că există semnale privind o posibilă penurie în săptămânile următoare dacă aprovizionarea nu se reia, în condițiile în care livrările din Orientul Mijlociu s-au întrerupt și trebuie găsite surse alternative. Efectul imediat: kerosen mai scump și primele tăieri de capacitate Prețul combustibilului pentru avioane a crescut cu 103% într-o singură lună, potrivit Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA). În Statele Unite, prețul aproape s-a dublat, de la 2,50 dolari pe galon pe 27 februarie la 4,88 dolari pe galon pe 2 aprilie. Pe piața petrolului, contractele futures pentru West Texas Intermediate (livrare în mai) erau cotate la 92,13 dolari pe baril, iar Brent (livrare în iunie) la 95,10 dolari pe baril, conform datelor citate în articol. Companiile aeriene au început deja să reacționeze, prin anulări, ajustări de profit și majorări de tarife. Exemplele menționate: Aurigny a redus capacitatea pe anumite rute între aprilie și iunie și a introdus o taxă temporară de 2 lire sterline pe bilet. SAS a anulat 1.000 de zboruri în luna aprilie. Directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, a spus că operatorul ar putea reduce capacitatea și anula unele zboruri în sezonul de vară dacă penuria persistă. Directorul general al Wizz Air a avertizat încă din martie că profitul net al companiei pentru 2026 ar putea fi afectat cu aproximativ 50 de milioane de euro. Directorul comercial al Virgin Atlantic, Corneel Koster, a declarat pentru Financial Times că operatorul va avea dificultăți în a obține profit în acest an, chiar și după introducerea unor suprataxe pentru combustibil. „Indiferent ce se va întâmpla în Golf de acum înainte, o parte din perturbările prețurilor globale la energie vor rămâne”, a spus Koster. Context: problema nu e doar europeană Experții citați arată că efectele sunt globale: Asia, mai dependentă de livrările din Orientul Mijlociu, a început deja să resimtă impactul, iar țări precum Vietnam și Thailanda se confruntă cu restricții în transportul aerian, cu efecte care se pot propaga și către Europa. Potrivit Rystad Energy, piețele au mizat inițial pe o rezolvare rapidă, însă blocada navală americană instituită în weekend sugerează că situația ar putea dura, iar experiența conflictelor anterioare indică faptul că după primele opt sau nouă săptămâni crește semnificativ probabilitatea ca un război să devină prelungit. [...]
Majorarea tarifului la metrou la 7 lei, de la 1 mai, aduce un câștig financiar limitat pentru Metrorex, dar mută presiunea pe călători , susține deputatul USR Cătălin Drulă , într-o postare citată de Agerpres . Fostul ministru al Transporturilor afirmă că scumpirea este consecința unor costuri de personal și de operare în creștere, pe care compania le transferă către populație. Drulă indică drept principală problemă structura de cost a Metrorex, în special cheltuielile de personal, despre care spune că au crescut cu 328% în ultimii zece ani: de la 333 milioane de lei în 2016 la 1.093 milioane de lei în 2026. El afirmă că Metrorex are în prezent 5.000 de angajați și estimează un „optim” de 3.500, amintind că în 2021, în mandatul său, personalul a fost redus de la 5.800 la 5.000. Cât aduce scumpirea și cât cântărește în bugetul companiei Potrivit calculelor prezentate de Drulă, impactul asupra veniturilor Metrorex ar fi relativ mic raportat la dimensiunea cheltuielilor companiei. El estimează că scumpirea ar aduce 59 milioane de lei în plus în 2026, în condițiile în care cheltuielile totale ar ajunge la 1,8–2 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un plus de venituri de circa 2–3%. În același timp, Drulă susține că efectul asupra utilizatorilor este semnificativ, întrucât tariful ar crește cu 40% (de la 5 lei la 7 lei). Context: scumpirea anterioară și argumentul „cererii” mai mici Deputatul amintește că, în ianuarie 2025, prețul unei călătorii a crescut de la 3 lei la 5 lei, iar încasările ar fi urcat doar cu 35%, deși tariful a fost majorat cu 66%. În opinia sa, o nouă creștere nu va genera o majorare proporțională a veniturilor, deoarece o parte dintre călători ar migra către alte opțiuni (taxi, servicii de tip ride-hailing, STB sau mașina personală), cu efecte negative asupra traficului și poluării. Decizia: ordin semnat de ministru, inițiativă a conducerii Metrorex Ministrul demisionar al Transporturilor, Ciprian Șerban, a declarat că a semnat ordinul de majorare, dar că decizia a fost inițiată de Consiliul de Administrație al Metrorex. El a invocat și creșterea costurilor cu energia electrică, despre care a spus că s-a majorat cu 160% de la ultima scumpire. „A fost o propunere a Consiliului de Administrație. A urmat toți pașii procedurali. Mi-a ajuns la mapă, am semnat acel ordin.” Majorarea tarifelor pentru călătoria cu metroul urmează să intre în vigoare la 1 mai, după ce propunerea Consiliului de Administrație al Metrorex a fost aprobată de Ministerul Transporturilor. Alternativa invocată de Drulă: compensarea penalităților cu Alstom Ca soluție alternativă la scumpire, Drulă afirmă că Metrorex plătește 20 de milioane lunar pe contractul de mentenanță cu Alstom, dar ar avea de încasat penalități de 300 de milioane de lei de la companie. El propune negocierea unei compensări parțiale lunare, în locul creșterii tarifelor. [...]
Risc de pierdere a finanțărilor PNRR și SAFE pentru proiectele de infrastructură rutieră și feroviară este principala miză indicată de Radu Miruță , propus să preia interimar Ministerul Transporturilor , potrivit news.ro . Miruță a spus că, până la semnarea decretului, nu își asumă „o abordare” pentru un rol în care nu a fost învestit oficial. Totuși, a indicat drept prioritate evitarea pierderii banilor din PNRR, în contextul nevoii de deblocare a proiectelor de infrastructură feroviară și rutieră, și a fondurilor din Programul SAFE. Ce spune despre SAFE: „nu-mi este clar ce s-a întâmplat” Întrebat despre perioada de interimat, Miruță a afirmat că nu îi este clar „ce s-a întâmplat la Ministerul Transporturilor pe SAFE” și a precizat că nu a urmărit detaliile acestei componente, invocând faptul că nu a avut responsabilitatea portofoliului Transporturilor. Ce urmează procedural Miruță a subliniat că, în acest moment, este vorba despre o propunere a premierului Ilie Bolojan, care „urmează să se desfășoare conform procedurii legale”, iar răspunsurile privind direcțiile concrete le va da după învestirea oficială. [...]
România își mută finanțarea pentru material rulant nou din PNRR în Fondul pentru Modernizare , într-o investiție de peste 250 milioane euro , după ce ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban, a anunțat semnarea contractelor de finanțare pentru 20 de rame electrice interregionale și 16 locomotive electrice, potrivit G4Media . Contractele au fost semnate cu Autoritatea pentru Reformă Feroviară , în cadrul unui program de modernizare a transportului feroviar. Ministrul a indicat că noile trenuri ar urma să intre treptat în circulație „încă din acest an”. Ce se cumpără și cât costă Pachetul de achiziții include: 20 de rame electrice interregionale (trenuri electrice multiple, folosite pe rute interregionale); 16 locomotive electrice . Valoarea totală a investițiilor depășește 250 de milioane de euro, inclusiv TVA (aprox. 1,25 miliarde lei). De ce contează: schimbarea sursei de finanțare Proiectele au fost inițial incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , dar au fost transferate către Fondul pentru Modernizare , unde, conform ministrului, beneficiază de finanțare integrală . Mutarea este relevantă pentru continuitatea proiectelor, în condițiile în care PNRR are termene și condiționalități stricte. Pe ce rute ar urma să circule Potrivit ministrului, ramele electrice interregionale vor fi introduse pe rute strategice care leagă principalele regiuni ale țării, între care: Cluj-Napoca – Sighișoara – Brașov; Cluj-Napoca – Alba Iulia – Simeria – Târgu Jiu – Craiova; Brașov – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Iași / Suceava; Galați – Brăila – Constanța – Mangalia; București – Călărași. Locomotivele electrice vor fi utilizate pe rute de lung parcurs, precum: Timișoara – București – Constanța; Iași/Suceava – București – Constanța. Ministrul a susținut că investiția vizează legături mai rapide între orașe, confort sporit și un transport „curat, sigur și eficient”. [...]
Bolt introduce în România opțiunea „ Priority ”, care reduce timpul de așteptare contra unei taxe suplimentare , într-o mișcare ce poate crește încasările pe cursă prin „tarifarea urgenței” și poate redistribui cererea către șoferii disponibili, potrivit Profit . Noul serviciu este prezentat ca o categorie care oferă „timpi de așteptare mai mici față de categoriile standard”, în schimbul unui cost suplimentar descris ca fiind redus. Din perspectiva operațională, „Priority” funcționează ca o opțiune de prioritizare în alocarea mașinilor, pentru momentele în care utilizatorul vrea să plece mai repede. Unde este disponibil și cum îl poziționează Bolt Categoria „Priority” este disponibilă, în acest moment, în opt orașe: București, Brașov, Sibiu, Craiova, Ploiești, Bacău, Timișoara și Iași. Bolt își poziționează serviciul ca soluție pentru deplasări cu constrângeri de timp, cum ar fi drumul spre aeroport, prinderea unui tren sau o întâlnire, conform declarației lui Vasile Juncanariu , General Manager Bolt Rides România. Context: extinderea portofoliului de servicii Lansarea „Priority” vine după ce Bolt a introdus recent în România și serviciul de lux Bolt Chauffeur, care permite rezervarea în avans a unor curse cu un nivel ridicat de confort. În același timp, compania a mai adus pe piața locală și alte servicii, precum Little Bolt, iar în zona de livrări Bolt Food a lansat în noiembrie 2025 DineOut, un serviciu de acces la oferte în restaurante locale. De ce contează pentru piață Prin introducerea unei taxe suplimentare pentru reducerea timpului de așteptare, Bolt adaugă o nouă pârghie de monetizare și de gestionare a cererii în orele aglomerate, fără a modifica direct categoria standard. Profit nu precizează nivelul taxei sau modul exact de calcul, astfel că impactul asupra prețului final pentru client nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor disponibile. [...]
Contractul de 1,61 miliarde lei pentru 12 trenuri cu hidrogen a fost atribuit abia la a patra încercare , iar finanțarea a devenit între timp o problemă, după ce proiectul a pierdut accesul integral la banii din PNRR, potrivit Antena 3 . Asocierea Siemens Mobility a fost declarată câștigătoare de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) pentru livrarea automotoarelor și servicii de mentenanță pe termen lung. Trenurile folosesc propulsie pe bază de pile de combustie cu hidrogen, tehnologie prezentată ca alternativă cu emisii reduse la diesel. De ce contează: contract semnat, dar banii nu mai sunt „asigurați” din PNRR Achiziția celor 12 trenuri a fost inclusă inițial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , însă întârzierile repetate au făcut ca autoritățile române să nu mai poată utiliza integral fondurile europene. În acest context, Ministerul Transporturilor și ARF caută surse alternative de finanțare pentru susținerea contractului. Proiectul a fost reluat de mai multe ori: au existat trei licitații anterioare fără oferte sau cu oferte neconforme, iar abia a patra procedură a atras o ofertă eligibilă, din partea Siemens. Unde ar urma să circule trenurile Conform datelor oficiale citate, cele 12 trenuri sunt destinate rutelor neelectrificate, inclusiv: București – Pitești (cu extensii spre Craiova) București – Aeroportul Henri Coandă București – Târgoviște București – Curtea de Argeș Trenurile ar urma să fie de tip Siemens Mireo Plus H, cu o capacitate de aproximativ 120–160 de locuri, în funcție de configurație, și sunt gândite să înlocuiască automotoarele diesel pe trasee regionale. Miza operațională: infrastructura de hidrogen rămâne o condiție Materialul notează și o limitare importantă: implementarea trenurilor pe hidrogen depinde de dezvoltarea infrastructurii de producție și alimentare cu hidrogen, care în prezent este limitată. În practică, asta poate influența ritmul și costurile operaționalizării proiectului, chiar dacă atribuirea contractului a fost finalizată. [...]
