Știri
Știri din categoria Retail
Sphera Franchise Group testează în România un format KFC fără sală, mizând pe eficiență și livrări: compania a deschis în Popești-Leordeni primul restaurant KFC operat în format „Delivery Carry Out”, dedicat exclusiv comenzilor pentru livrare și ridicare, potrivit Economedia. Investiția este de aproximativ 420.000 de euro (aprox. 2,1 milioane lei).
Formatul „Delivery Carry Out” elimină zona clasică de servire la masă și optimizează spațiul pentru fluxul de comenzi, într-un context în care cererea pentru livrare și take-away (ridicare la pachet) rămâne un motor de creștere pentru fast-food. Pentru operator, modelul poate însemna costuri operaționale mai bine controlate și o extindere mai rapidă în zone cu potențial ridicat.
Restaurantul este amplasat în centrul comercial La Strada, pe Strada Amurgului nr. 34 din Popești-Leordeni, are o suprafață de aproximativ 100 mp și este deschis zilnic între orele 10:00 și 23:00.
Clienții pot comanda:
Unitatea este dotată cu ecrane digitale pentru afișarea meniului și sisteme de procesare a comenzilor.
Aceasta este a patra deschidere KFC realizată de grup în 2026, după KFC M Park Titan (București) și inaugurările din Bălți (Republica Moldova) și San Donà di Piave (Italia). Odată cu noua unitate, rețeaua KFC ajunge la 112 restaurante în România.
În declarația citată de Economedia, directorul general KFC România, Marian Gogu, leagă alegerea Popești-Leordeni de ritmul de dezvoltare al comunității și de nevoia de a răspunde mai bine cererii pentru livrare și take-away.
Noua unitate creează 15 locuri de muncă în Popești-Leordeni. Posturile menționate sunt lucrător în bucătărie, casier și roluri de management (director restaurant, manager).
Compania mai transmite că angajații full-time din echipa restaurantului (Crew Members) pot ajunge la un venit net lunar de 3.600 de lei începând cu a treia lună, sumă care include salariul de bază, tichete de masă și bonusuri acordate conform criteriilor interne. Experiența anterioară nu este obligatorie.
Recomandate
Lidl a direcționat 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde de lei) către furnizori din România în 15 ani , iar această masă de achiziții arată cât de mult poate influența un singur retailer lanțurile locale de producție și distribuție, potrivit Economica , care citează o analiză KPMG pentru perioada 2011–2025. Pe lângă achizițiile de la furnizori, analiza indică un „impact total” de 19,2 miliarde de euro (aprox. 96 miliarde de lei), calculat prin efecte directe, indirecte și induse, la care se adaugă contribuția fiscală și componenta socială. În același interval, Lidl ar fi investit direct peste 2,7 miliarde de euro (aprox. 13,5 miliarde de lei), echivalentul a 3,7% din totalul investițiilor străine directe în România în perioada analizată. Ce înseamnă pentru economia locală: furnizori, taxe și locuri de muncă Conform datelor din analiză, compania a contribuit cu 3,9 miliarde de euro (aprox. 19,5 miliarde de lei) la bugetul de stat, prin impozit pe profit, taxe și accize. În paralel, activitatea Lidl din perioada analizată ar fi susținut echivalentul a peste 679.000 de locuri de muncă cu normă întreagă timp de un an (indicator agregat, nu număr de angajați direcți). În termeni de valoare adăugată, companiile Lidl ar fi generat o valoare adăugată brută totală de 16,1 miliarde de euro (aprox. 80,5 miliarde de lei), din care peste 70% ar reprezenta efecte indirecte și induse în economie. Analiza mai arată că retailerul și-a crescut de 17 ori contribuția anuală la valoarea adăugată brută, ajungând la peste 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde de lei) în 2025. Achiziții și exporturi: dimensiunea relației cu furnizorii români În cei 15 ani, Lidl ar fi lucrat cu peste 3.300 de furnizori din România, iar valoarea mărfii achiziționate a ajuns la 16,4 miliarde de euro, adică în medie peste 1 miliard de euro pe an direcționat către furnizorii locali, potrivit aceleiași analize. Pe componenta de export, în ultimii doi ani (2023–2025), retailerul ar fi facilitat exporturi de 231 milioane de euro (aprox. 1,16 miliarde de lei), cu produse românești ajunse pe rafturile Lidl din Europa. Context de piață: poziția Lidl în retailul alimentar În 2025, Lidl a raportat o cifră de afaceri consolidată de peste 27,3 miliarde de lei, în creștere cu peste 10% față de anul precedent, fiind cel mai mare jucător din retailul alimentar românesc și al treilea cel mai mare din România după cifra de afaceri. La nivel operațional, compania are în România peste 400 de magazine și 6 centre logistice, cu peste 14.000 de angajați, în timp ce la nivel de grup ( Schwarz ) Lidl operează aproximativ 12.900 de magazine și peste 230 de centre logistice în 31 de țări. [...]
Kaufland România își extinde conceptul shop-in-shop în fashion , printr-un spațiu dedicat brandului moldovenesc Bumbăcel, inaugurat în magazinul Kaufland Iași – Nicolina, potrivit Economedia . Mutarea semnalează o diversificare operațională a formatului de retail al lanțului, care încearcă să crească timpul petrecut în magazin și să adauge categorii cu marje, de regulă, mai bune decât alimentarele. Spațiul din Iași are 64 mp și este accesibil atât din magazin, cât și din aleea comercială. Oferta include peste 500 de articole, de la îmbrăcăminte pentru copii, femei și bărbați, până la textile pentru casă. Până la finalul lunii noiembrie sunt planificate încă două deschideri ale aceluiași concept, în magazinele Kaufland din București – Turnu Măgurele și Constanța – Obor, conform informațiilor transmise de Centre Comerciale. Ce câștigă Kaufland din formatul shop-in-shop Extinderea shop-in-shop în zona de fashion înseamnă, practic, alocarea de suprafață și trafic unui brand specializat, într-un format care poate funcționa ca „magazin în magazin”. Pentru Kaufland, avantajul este introducerea unei zone dedicate, cu sortiment mai amplu și prezentare specifică, fără a transforma întregul hipermarket într-un retailer de modă. Context: Bumbăcel își accelerează prezența fizică în regiune Bumbăcel a fost fondat în 2013 și este prezent pe piețele din șapte țări: Austria, Italia, Letonia, România, Republica Moldova, Uzbekistan și Ucraina. Brandul are 33 de magazine fizice în Republica Moldova, România și Uzbekistan, iar în celelalte piețe este reprezentat prin parteneriate de distribuție. În relația cu Kaufland România, compania spune că a început colaborarea în 2024, prin apariții în revista săptămânală și oferte temporare în magazine, iar trecerea la shop-in-shop ar permite o prezentare mai completă a gamei și o experiență de cumpărare mai apropiată de un magazin dedicat. „Prin conceptul shop-in-shop, putem să prezentăm mai bine ceea ce definește brandul nostru (…) Ne dorim ca acest spațiu să le ofere clienților ocazia să descopere diversitatea colecțiilor, să simtă materialele și să aleagă articolele potrivite pentru ei și familia lor”, a spus Cristina Guzun, Directoare Generală și Fondatoare Bumbăcel. [...]
Airbnb restrânge „munca” cerută oaspeților, iar schimbarea poate muta costuri și așteptări în piața de închirieri pe termen scurt , printr-un set de reguli standardizate care limitează sarcinile de curățenie impuse la plecare, potrivit Antena 3 . Platforma și-a actualizat ghidurile astfel încât gazdele să poată seta acum șapte „reguli ale casei” standard, la care pot adăuga solicitări „rezonabile”, notează materialul, care citează BBC. În același timp, Airbnb precizează că oaspeții care plătesc o taxă de curățenie nu ar trebui să fie obligați să facă activități asociate, în mod normal, personalului de curățenie — precum spălatul vaselor sau strânsul lenjeriei de pat. Noile reguli se vor aplica tuturor rezervărilor făcute pe platformă începând cu 20 noiembrie. Ce nu mai pot cere, în general, gazdele Conform noilor cerințe publicate pe site-ul Airbnb, gazdelor nu li se permite, în general, să solicite sarcini care „necesită efort sau timp semnificativ” ori care ar fi realizate, de regulă, de personalul de curățenie, inclusiv: strânsul lenjeriei de pe pat; ducerea gunoiului în afara proprietății; spălarea și aranjarea vaselor. Compania spune că poate acorda excepții în anumite situații — de exemplu, oaspeților li se poate cere să reducă durata dușului dacă există restricții locale de apă din cauza secetei. Impact operațional: reguli mai vizibile și mai puține „surprize” la check-out Airbnb afirmă că regulile vor fi afișate mai vizibil pentru oaspeți și vor apărea și în mementourile de rezervare, ceea ce ar trebui să reducă disputele legate de cerințe apărute târziu, după confirmarea sejurului. În plus, „contractele” vor fi permise doar în situații limitate, inclusiv când sunt impuse de lege sau de regulile asociației de proprietari. Totodată, deși gazdele nu vor mai putea aplica amenzi, ele rămân cele care stabilesc regulile casei și solicitările, arată compania. Dacă o solicitare nu respectă politicile Airbnb, problema va fi semnalată, iar proprietarul poate contesta decizia. Context: plângeri vechi și presiune din social media Schimbarea vine după ani în care oaspeții s-au plâns de sarcini considerate nerezonabile înainte de plecare, mai ales în condițiile existenței taxelor de curățenie. Antena 3 amintește și de un caz recent devenit viral pe TikTok , cu doi gazde din statul american Georgia care își inspectează minuțios proprietatea după plecarea oaspeților, stârnind critici pentru reguli stricte și standarde ridicate. [...]
Hambar își leagă accesul și livrarea de ecosistemul eMAG , într-un parteneriat care poate accelera creșterea marketplace-ului pentru micii producători prin autentificare cu contul eMAG și beneficii de transport pentru abonații Genius, potrivit Ziarul Financiar . Hambar, platformă care agregă producători locali ce nu ajung pe rafturile marilor rețele, permite de acum utilizatorilor să se logheze direct cu contul eMAG. În plus, clienții cu abonament Genius primesc transport gratuit pe Hambar la două comenzi pe lună, cu valoare minimă de 300 de lei, indiferent de câți producători sunt incluși în coș. Fondatorii precizează că eMAG nu a intrat în acționariatul Hambar, parteneriatul fiind unul operațional, centrat pe integrarea conturilor și pe beneficii comerciale pentru utilizatori. De ce contează: reducerea fricțiunii la cumpărare și stimularea comenzilor mai mari Pentru un marketplace aflat în fază de creștere, autentificarea cu un cont deja folosit pe scară largă poate reduce barierele de intrare (crearea unui cont nou, completarea datelor), iar pragul de 300 de lei pentru transport gratuit poate încuraja coșuri mai mari sau cumpărături recurente. În același timp, regula „indiferent de câți producători sunt în coș” atacă una dintre dificultățile tipice ale platformelor cu ofertă fragmentată: costurile și complexitatea livrării din surse multiple. Unde este Hambar acum și ce ținte are Platforma are în prezent 200 de producători listați, cu 4.000 de articole, iar obiectivul declarat pentru următoarele șase luni este să ajungă la 600 de producători și procesatori și la 10.000 de articole. Hambar este proiectul lui Alin Șerban (fost CEO al Tazz) și Călin Costinaș (fost deputy CEO al Profi). Conceptul vizează producători care nu intră în marile lanțuri fie din cauza volumelor insuficiente, fie din motive logistice. Al doilea parteneriat: Salt Bank, „Bancă Oficială a Hambar” Separat de colaborarea cu eMAG, fondatorii spun că au semnat un al doilea parteneriat, cu Salt Bank, prezentată drept „Bancă Oficială a Hambar”. În comunicatul citat de publicație, Salt Bank își motivează asocierea prin focusul pe zona digitală și pe nevoile antreprenorilor locali și ale consumatorilor. [...]
Mega Image își schimbă modelul de livrare online, renunțând la un depozit dedicat , o mutare care indică o reorientare operațională către comenzi cu livrare rapidă, nu către livrări planificate. Potrivit Ziarul Financiar , compania spune că închiderea depozitului online a fost o „decizie strategică”, bazată pe considerente operaționale, nu pe lipsă de performanță. Depozitul închis era dedicat exclusiv comenzilor online, avea o suprafață de 4.600 mp și fusese inaugurat în 2021, după separarea de eMAG. Prin această unitate erau eficientizate procesele de sortare, împachetare și reaprovizionare, conform celor mai recente date ale ZF. Închiderea a fost implementată în iulie 2026 și, potrivit reprezentanților rețelei, face parte dintr-un proces de transformare a comerțului online, „orientat către nevoile actuale ale consumatorilor”, care ar arăta un interes mai mare pentru livrări rapide, în detrimentul comenzilor programate pentru ziua următoare sau pentru mai multe zile în avans. Compania nu oferă, însă, detalii despre schimbările la nivel de depozite. Mega Image susține că activitatea de comerț online „nu este un eșec”, ci „un succes remarcabil”, cu o creștere față de anul precedent într-un ritm superior celui al pieței de profil din România, și că se așteaptă ca trendul să continue în anii următori. În context, Mega Image (deținut de grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize ) a intrat în online în 2014 printr-un parteneriat cu eMAG. În 2021, cele două companii au anunțat separarea: Mega Image și-a lansat magazinul online propriu, iar eMAG a lansat ulterior Freshful. [...]
Prețurile personalizate cu ajutorul datelor despre client pot schimba regulile jocului în retail , iar în România comercianii au deja obligația să informeze cumpărătorul când prețul a fost stabilit printr-un proces automatizat, potrivit unei analize publicate de Mobilissimo . Miza economică este directă: aceeași ofertă poate ajunge să coste diferit în funcție de profilul estimat al clientului, fără ca acesta să înțeleagă criteriul sau să poată compara corect. De la „prețul produsului” la „prețul clientului” Materialul separă mai multe mecanisme care, în practică, sunt adesea amestecate sub aceeași etichetă: Preț dinamic : prețul reacționează la cerere, stoc sau concurență, fără să depindă neapărat de profilul clientului. Preț personalizat : oferta diferă în funcție de caracteristicile ori comportamentul cumpărătorului. Test de preț : grupuri de utilizatori văd prețuri diferite, repartizarea putând fi aleatorie. Reducere personalizată : un client primește cupon, altul nu, deși prețul „de raft” e același. Recomandare personalizată : se schimbă ordinea produselor afișate, influențând ce ajungi să compari. În acest context, analiza Bank of England (aprilie 2026) este citată pentru distincția dintre ajustările după piață și ofertele după profilul clientului, precum și pentru concluzia că aceste practici nu au împins sistematic inflația într-o singură direcție: unii pot primi reduceri, alții pot vedea oferte mai scumpe, în funcție de concurență și de informațiile disponibile cumpărătorilor. Ce pot „citi” algoritmii din comportamentul online, potrivit FTC Constatările preliminare ale Federal Trade Commission (FTC) din SUA indică faptul că există instrumente care pot folosi o gamă largă de semnale, de la locație și istoric de navigare/cumpărături până la produse abandonate în coș sau mișcările mouse-ului. Mobilissimo subliniază însă o limită importantă: materialele publice sunt anonimizate, iar exemplele prezentate sunt ipotetice, documentând capabilități ale serviciilor analizate, fără să demonstreze că fiecare scenariu este aplicat de un anumit magazin. Studiul și sumarul FTC sunt disponibile aici: FTC Raportul FTC Exemplul Instacart: diferențe măsurate, cauză neclară Un caz concret prezentat este investigația realizată de Groundwork Collaborative, Consumer Reports și More Perfect Union, care a găsit pe Instacart prețuri diferite pentru produse identice, din aceleași magazine, comparate simultan. În eșantionul analizat: 74% dintre articolele testate au apărut la mai multe prețuri; diferențele pentru unele produse au ajuns la 23% ; coșurile identice au variat în medie cu aproximativ 7% ; analiza a inclus 193 de seturi de date complete și corecte, din 437 de participanți, iar cercetătorii au comparat ofertele afișate fără să finalizeze achizițiile. Investigația este menționată prin linkul agregat din articol: Groundwork Collaborative, Consumer Reports și More Perfect Union . Ulterior, Instacart a anunțat oprirea testelor de preț : Instacart . Compania a susținut că testele nu foloseau date personale, demografia sau comportamentul individual de cumpărare. Concluzia nuanțată a analizei: există diferențe observabile și teste recunoscute, dar nu și dovada că un produs s-a scumpit pentru un client anume fiindcă algoritmul a „dedus” cât de mult și-l dorește. Reducerea invizibilă: când nu primești cuponul Mobilissimo atrage atenția că personalizarea poate apărea nu doar prin schimbarea prețului afișat, ci și prin accesul diferențiat la promoții. Raportul FTC descrie posibilitatea ca un sistem să excludă de la reduceri clienții estimați că vor cumpăra oricum și să ofere cupoane celor care ar putea renunța. Efectul economic pentru consumator poate fi același ca la un preț personalizat: doi clienți văd același preț public, dar plătesc diferit la final, în funcție de cupon. Agenții de cumpărături și riscul „semnalelor directe” despre buget și urgență Pe măsură ce apar asistenți care caută produse și pot plasa comenzi, discuția se mută și spre cine controlează asistentul și ce informații transmite comerciantului. Materialul dă ca exemplu situația în care un cumpărător îi spune chatbotului unui magazin că are nevoie urgentă de un produs și are un buget maxim — informații utile pentru recomandări, dar care, dacă ar fi reutilizate la stabilirea prețului, ar deveni semnale directe despre „limita de plată”. Autorul notează explicit că acesta este un risc posibil, nu o practică demonstrată pentru orice chatbot comercial. În acest context sunt menționate: articolul despre agentul Amazon „Buy For Me”: Mobilissimo poziția Walmart dintr-o scrisoare din 25 septembrie 2026: Walmart precizările McDonald’s din 1 octombrie: McDonald’s România: obligație de informare pentru prețul personalizat Din perspectiva reglementării, analiza indică faptul că, pentru contractele la distanță relevante, OUG 34/2014 include între informațiile precontractuale, „acolo unde este cazul”, mențiunea că prețul a fost personalizat pe baza unui proces decizional automatizat. Prevederea se aplică din 28 mai 2022 și este o obligație de informare, nu o interdicție generală a prețurilor personalizate: OUG 34/2014, art. 6 alin. (1) lit. e¹ . Analiza argumentează că simpla bifare a unei mențiuni nu rezolvă problema de fond: cumpărătorul ar trebui să poată înțelege dacă personalizarea îl avantajează, ce date o influențează și ce ofertă comparabilă are la dispoziție. Ce urmează: discuția se mută spre probe și testare Materialul nu susține că magazine mari din România scumpesc sistematic produse pentru clienții care revin pe aceeași pagină, ci insistă pe diferența dintre suspiciune și probă. Pentru a verifica un astfel de scenariu, ar fi necesare teste controlate care să compare simultan același produs, de la același vânzător, cu aceeași livrare și aceleași beneficii, urmărind separat prețul produsului, cupoanele și totalul comenzii — pentru că diferența poate apărea în oricare dintre ele. [...]
