Știri
Știri din categoria Retail
Prețurile personalizate cu ajutorul datelor despre client pot schimba regulile jocului în retail, iar în România comercianii au deja obligația să informeze cumpărătorul când prețul a fost stabilit printr-un proces automatizat, potrivit unei analize publicate de Mobilissimo. Miza economică este directă: aceeași ofertă poate ajunge să coste diferit în funcție de profilul estimat al clientului, fără ca acesta să înțeleagă criteriul sau să poată compara corect.
Materialul separă mai multe mecanisme care, în practică, sunt adesea amestecate sub aceeași etichetă:
În acest context, analiza Bank of England (aprilie 2026) este citată pentru distincția dintre ajustările după piață și ofertele după profilul clientului, precum și pentru concluzia că aceste practici nu au împins sistematic inflația într-o singură direcție: unii pot primi reduceri, alții pot vedea oferte mai scumpe, în funcție de concurență și de informațiile disponibile cumpărătorilor.
Constatările preliminare ale Federal Trade Commission (FTC) din SUA indică faptul că există instrumente care pot folosi o gamă largă de semnale, de la locație și istoric de navigare/cumpărături până la produse abandonate în coș sau mișcările mouse-ului. Mobilissimo subliniază însă o limită importantă: materialele publice sunt anonimizate, iar exemplele prezentate sunt ipotetice, documentând capabilități ale serviciilor analizate, fără să demonstreze că fiecare scenariu este aplicat de un anumit magazin.
Studiul și sumarul FTC sunt disponibile aici:
Un caz concret prezentat este investigația realizată de Groundwork Collaborative, Consumer Reports și More Perfect Union, care a găsit pe Instacart prețuri diferite pentru produse identice, din aceleași magazine, comparate simultan. În eșantionul analizat:
Investigația este menționată prin linkul agregat din articol: Groundwork Collaborative, Consumer Reports și More Perfect Union. Ulterior, Instacart a anunțat oprirea testelor de preț: Instacart. Compania a susținut că testele nu foloseau date personale, demografia sau comportamentul individual de cumpărare.
Concluzia nuanțată a analizei: există diferențe observabile și teste recunoscute, dar nu și dovada că un produs s-a scumpit pentru un client anume fiindcă algoritmul a „dedus” cât de mult și-l dorește.
Mobilissimo atrage atenția că personalizarea poate apărea nu doar prin schimbarea prețului afișat, ci și prin accesul diferențiat la promoții. Raportul FTC descrie posibilitatea ca un sistem să excludă de la reduceri clienții estimați că vor cumpăra oricum și să ofere cupoane celor care ar putea renunța.
Efectul economic pentru consumator poate fi același ca la un preț personalizat: doi clienți văd același preț public, dar plătesc diferit la final, în funcție de cupon.
Pe măsură ce apar asistenți care caută produse și pot plasa comenzi, discuția se mută și spre cine controlează asistentul și ce informații transmite comerciantului. Materialul dă ca exemplu situația în care un cumpărător îi spune chatbotului unui magazin că are nevoie urgentă de un produs și are un buget maxim — informații utile pentru recomandări, dar care, dacă ar fi reutilizate la stabilirea prețului, ar deveni semnale directe despre „limita de plată”. Autorul notează explicit că acesta este un risc posibil, nu o practică demonstrată pentru orice chatbot comercial.
În acest context sunt menționate:
Din perspectiva reglementării, analiza indică faptul că, pentru contractele la distanță relevante, OUG 34/2014 include între informațiile precontractuale, „acolo unde este cazul”, mențiunea că prețul a fost personalizat pe baza unui proces decizional automatizat. Prevederea se aplică din 28 mai 2022 și este o obligație de informare, nu o interdicție generală a prețurilor personalizate: OUG 34/2014, art. 6 alin. (1) lit. e¹.
Analiza argumentează că simpla bifare a unei mențiuni nu rezolvă problema de fond: cumpărătorul ar trebui să poată înțelege dacă personalizarea îl avantajează, ce date o influențează și ce ofertă comparabilă are la dispoziție.
Materialul nu susține că magazine mari din România scumpesc sistematic produse pentru clienții care revin pe aceeași pagină, ci insistă pe diferența dintre suspiciune și probă. Pentru a verifica un astfel de scenariu, ar fi necesare teste controlate care să compare simultan același produs, de la același vânzător, cu aceeași livrare și aceleași beneficii, urmărind separat prețul produsului, cupoanele și totalul comenzii — pentru că diferența poate apărea în oricare dintre ele.
Recomandate
HUAWEI scade cu 700 de lei prețul MatePad Pro 12 ” printr-un cod promoțional , reducere care coboară pragul de intrare sub 5.000 de lei și poate influența decizia de cumpărare în segmentul tabletelor premium, potrivit BF . Conform publicației, codul AMOBILISSIMO700PRO aplicat în magazinul oficial HUAWEI România taie „direct în coș” 700 de lei din prețul noii HUAWEI MatePad Pro 12”. Oferta de lansare include și stylus-ul M-Pencil Pro cadou, iar promoția este valabilă până pe 4 noiembrie 2026. Cum se schimbă prețurile după aplicarea codului BF indică două configurații și prețurile aferente, înainte și după reducere: 12 GB RAM / 256 GB stocare: de la 5.499 lei la 4.799 lei 12 GB RAM / 512 GB stocare: de la 6.499 lei la 5.799 lei Pe lângă reducerea de 700 de lei, pachetul de lansare mai include încărcătorul SuperCharge de 66 W la 9,9 lei, 10x puncte HUAWEI și doi ani de HUAWEI Care Plan. De ce contează pentru retail: discountul mută „factura finală” într-o zonă mai competitivă În evaluarea BF, reducerea nu este una marginală, iar combinația dintre discount și accesoriul inclus (M-Pencil Pro) crește atractivitatea pachetului pentru utilizare orientată spre productivitate (notițe, desen, editare). Publicația notează totuși că, și la 4.799 lei, MatePad Pro 12” rămâne o tabletă premium, nu un produs „de raft” la preț redus. Ca poziționare de produs, BF menționează câteva elemente tehnice relevante pentru categoria premium: grosime de 4,7 mm, greutate de 454 g și ecran OLED PaperMatte de 12 inch, cu rezoluție 3K și rată de refresh de 144 Hz. Ce include „cadoul” și ce limitări există în informația publică M-Pencil Pro este prezentat ca model avansat: peste 10.000 de niveluri de sensibilitate la presiune, trei vârfuri interschimbabile și gesturi dedicate pentru aplicații precum GoPaint și HUAWEI Notes. BF nu publică în extrasul disponibil detalii despre stocuri, condiții suplimentare de eligibilitate sau eventuale excluderi ale codului (de exemplu, pe anumite configurații ori în combinație cu alte promoții). În lipsa acestor precizări, singurele repere ferme rămân valoarea reducerii, prețurile rezultate și termenul de valabilitate menționat (4 noiembrie 2026). [...]
IKEA alocă 130 de milioane de euro (aprox. 650 milioane lei) pentru extinderea rețelei din România în 2027–2029 , cu 10 noi puncte de întâlnire cu clienții și modernizarea magazinelor existente, potrivit Economica . Miza este creșterea acoperirii naționale și consolidarea operațiunilor, inclusiv prin formate mai mici și posibile parteneriate cu alți retaileri. Planul de investiții prevede că 125 de milioane de euro vor merge către extinderea numărului de magazine și remodelarea celor existente, iar 4,4 milioane de euro sunt alocate reducerii prețurilor pe piața locală. Unde vrea IKEA să se extindă și ce formate ia în calcul În următorii trei ani, retailerul vizează deschiderea a 10 noi puncte de întâlnire cu clienții, atât magazine de circa 400 mp, cât și unități de format mare. Următoarele deschideri sunt planificate în Iași (unde compania a cumpărat deja teren), Cluj, Craiova, Pitești și Galați. Vincent Devloo , area sales manager IKEA pentru sud-estul Europei, spune că planul include orașe mari (precum Iași sau Cluj-Napoca), dar și orașe mai mici (Craiova, Pitești, Galați) și că sunt analizate inclusiv deschideri „în parteneriat cu alți retaileri”, pe un model folosit în Regatul Unit. Cum se împart banii: extindere, modernizare și tehnologizare Din bugetul total, circa 55 de milioane de euro sunt alocate creșterii rețelei prin deschiderea celor 10 noi puncte de întâlnire cu clienții în București și în alte orașe unde IKEA operează deja (Cluj-Napoca, Iași, Sibiu), dar și în locații noi (Craiova, Pitești, Galați). Alte 70 de milioane de euro sunt direcționate către consolidarea operațiunilor existente. Peste 60 de milioane de euro sunt prevăzute pentru modernizarea magazinului IKEA Băneasa, alături de proiecte de tehnologizare, automatizare și investiții în sustenabilitate. Pentru noile magazine, compania estimează angajarea a aproximativ 300 de persoane. Reduceri de preț: investiție separată și tăieri medii de 20% Pe lângă investițiile în rețea, IKEA investește 4,4 milioane de euro în reducerea prețurilor în România, parte dintr-un program european de aproximativ 1,2 miliarde de euro pentru ieftiniri. Conform datelor citate, din septembrie IKEA România a redus în medie cu 20% prețurile pentru sute de produse, atât în magazine, cât și online. Separat, în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026, o selecție suplimentară are prețuri cu 25% mai mici, exclusiv în magazine. Context: rețeaua actuală și poziționarea României în regiune În prezent, IKEA operează în România trei magazine (două în București și unul în Timișoara), șase Studiouri de Planificare și Comandă (București – Orhideea și Grand Arena, Constanța, Cluj-Napoca, Brașov și Iași) și cinci puncte de ridicare a comenzilor (Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Sibiu și București). Ekaterina Egorova , noul CEO al IKEA South East Europe, afirmă că România este „prioritatea numărul unu” pentru următorii trei ani, în condițiile în care grupul are planificate investiții și în Croația, Slovacia și Serbia. [...]
Ponderea cheltuielilor românilor pentru bunuri a coborât sub o treime din consumul privat , pe fondul unei reorientări către servicii precum călătoriile și ieșitul în oraș, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Pentru retail, schimbarea de structură a consumului înseamnă presiune pe creșterea vânzărilor de produse și o competiție mai dură pentru bugetul gospodăriilor. România a fost mult timp „campioană” în Europa la ponderea bugetului alocată achiziției de bunuri – de la alimente și băuturi la cosmetice și haine –, în principal din cauza puterii reduse de cumpărare. Chiar dacă prețurile locale erau mai mici decât în Occident, diferența nu compensa ecartul salarial, astfel că o parte mai mare din venituri se ducea către cumpărături de produse. În ultimii ani, puterea de cumpărare a crescut, pe măsură ce salariile au avansat mai rapid decât prețurile, cel puțin până „recent”, când inflația foarte ridicată – descrisă drept cea mai mare din Europa pentru o perioadă – a deteriorat din nou situația, notează publicația. Ce arată datele și de ce contează pentru retail Datele companiei de cercetare NIQ, din raportul „European Retail in 2025 and 2026”, indică faptul că românii nu mai sunt lideri europeni la „shopping” ca pondere în buget, iar sub o treime din banii dedicați consumului privat mai merg către cumpărături de produse, pe măsură ce serviciile (călătorii, ieșit în oraș) câștigă teren. Pentru comercianți, implicația directă este că o parte mai mare din creșterea consumului se poate duce în afara retailului de bunuri, ceea ce mută accentul pe: lupta pentru frecvență și coș (valoarea cumpărăturii) într-un buget mai fragmentat; adaptarea mixului de produse și a promoțiilor la un consumator mai atent la raportul preț–valoare; presiune pe segmentele discreționare (de exemplu, modă, cosmetice), dacă banii se mută către experiențe. Context: de la bunuri la servicii Schimbarea descrisă de Ziarul Financiar sugerează o normalizare treptată a structurii de consum, pe măsură ce veniturile cresc și o parte din buget se mută către servicii. În același timp, episodul de inflație ridicată rămâne un factor care poate frâna sau distorsiona această tranziție, prin erodarea puterii de cumpărare. Articolul integral și infograficul asociat sunt disponibile în ecosistemul ZF, cu continuarea pe zfcorporate.ro, conform mențiunii din material. [...]
Lidl a direcționat 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde de lei) către furnizori din România în 15 ani , iar această masă de achiziții arată cât de mult poate influența un singur retailer lanțurile locale de producție și distribuție, potrivit Economica , care citează o analiză KPMG pentru perioada 2011–2025. Pe lângă achizițiile de la furnizori, analiza indică un „impact total” de 19,2 miliarde de euro (aprox. 96 miliarde de lei), calculat prin efecte directe, indirecte și induse, la care se adaugă contribuția fiscală și componenta socială. În același interval, Lidl ar fi investit direct peste 2,7 miliarde de euro (aprox. 13,5 miliarde de lei), echivalentul a 3,7% din totalul investițiilor străine directe în România în perioada analizată. Ce înseamnă pentru economia locală: furnizori, taxe și locuri de muncă Conform datelor din analiză, compania a contribuit cu 3,9 miliarde de euro (aprox. 19,5 miliarde de lei) la bugetul de stat, prin impozit pe profit, taxe și accize. În paralel, activitatea Lidl din perioada analizată ar fi susținut echivalentul a peste 679.000 de locuri de muncă cu normă întreagă timp de un an (indicator agregat, nu număr de angajați direcți). În termeni de valoare adăugată, companiile Lidl ar fi generat o valoare adăugată brută totală de 16,1 miliarde de euro (aprox. 80,5 miliarde de lei), din care peste 70% ar reprezenta efecte indirecte și induse în economie. Analiza mai arată că retailerul și-a crescut de 17 ori contribuția anuală la valoarea adăugată brută, ajungând la peste 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde de lei) în 2025. Achiziții și exporturi: dimensiunea relației cu furnizorii români În cei 15 ani, Lidl ar fi lucrat cu peste 3.300 de furnizori din România, iar valoarea mărfii achiziționate a ajuns la 16,4 miliarde de euro, adică în medie peste 1 miliard de euro pe an direcționat către furnizorii locali, potrivit aceleiași analize. Pe componenta de export, în ultimii doi ani (2023–2025), retailerul ar fi facilitat exporturi de 231 milioane de euro (aprox. 1,16 miliarde de lei), cu produse românești ajunse pe rafturile Lidl din Europa. Context de piață: poziția Lidl în retailul alimentar În 2025, Lidl a raportat o cifră de afaceri consolidată de peste 27,3 miliarde de lei, în creștere cu peste 10% față de anul precedent, fiind cel mai mare jucător din retailul alimentar românesc și al treilea cel mai mare din România după cifra de afaceri. La nivel operațional, compania are în România peste 400 de magazine și 6 centre logistice, cu peste 14.000 de angajați, în timp ce la nivel de grup ( Schwarz ) Lidl operează aproximativ 12.900 de magazine și peste 230 de centre logistice în 31 de țări. [...]
Lidl pregătește deschiderea celui mai mare supermarket al său din România , o mișcare cu potențial de a crește capacitatea operațională a rețelei pe piața locală, potrivit HotNews . Informația este preluată de HotNews dintr-un material al Profit.ro , care indică faptul că retailerul german lucrează la deschiderea acestei unități, fără a oferi în fragmentul disponibil detalii despre locație, suprafață, calendar sau investiție. De ce contează pentru retail Un „cel mai mare supermarket” din portofoliul local sugerează o extindere a formatului de magazin și, implicit, o capacitate mai mare de vânzare și de gestionare a fluxurilor de clienți. În lipsa datelor concrete din sursă, impactul exact (dimensiune, număr de case, sortimentație, locuri de muncă) nu poate fi cuantificat. Ce se știe din sursă și ce rămâne neclar Confirmat : Lidl pregătește deschiderea celui mai mare supermarket al său din România. Neclar din fragmentul publicat : unde va fi deschis magazinul, când, cu ce investiție și ce caracteristici va avea. Sursa citată de HotNews: Profit.ro . [...]
Rompetrol extinde serviciile digitale din stații prin integrarea rovinietei electronice CNAIR la casa de marcat , ceea ce simplifică o operațiune frecventă pentru șoferi și adaugă un nou flux de tranzacții în retailul din benzinării, potrivit Mediafax . Rovinieta poate fi cumpărată direct la POS (terminalul de plată) din stații, „rapid și convenabil”, împreună cu alimentarea și cumpărăturile din magazin. Serviciul este disponibil doar în stațiile proprii Rompetrol , conform informațiilor din articol. Ce se schimbă, operațional, în stațiile Rompetrol Integrarea rovinietei CNAIR este legată de o platformă IT de retail deja operațională în rețeaua Rompetrol, care susține „toate operațiunile de bază” ale unei stații. În lista de funcționalități menționate intră: POS și plăți; controlul pompelor; programe de loialitate; operațiuni de magazin și gastro; servicii electronice; integrarea datelor în timp real. Compania susține că implementarea a fost realizată într-un interval scurt de timp, tocmai datorită acestei platforme. De ce contează pentru retailul din benzinării Din perspectiva operațională, adăugarea rovinietei la casa de marcat extinde portofoliul de servicii digitale care pot fi vândute în stații, fără a introduce un flux separat de achiziție. Mediafax notează și că arhitectura platformei este „scalabilă”, ceea ce ar permite adăugarea rapidă de servicii noi fără să afecteze operațiunile curente din stații. Articolul nu oferă detalii despre comisioane, volume estimate sau calendar de extindere în afara stațiilor proprii, astfel că impactul financiar nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor disponibile. [...]
