Știri
Tag: economedia

Petrom a scumpit din nou benzina și motorina în noaptea de sâmbătă spre duminică, 22 martie. Potrivit Economedia , este a 13-a majorare a prețurilor în cele trei săptămâni de la începutul războiului din Iran, iar creșterea a fost de 9 bani pe litru atât la benzină standard, cât și la motorină standard. Publicația notează că scumpirea a fost aplicată la câteva minute după miezul nopții, într-un moment mai puțin obișnuit pentru piață: de regulă, ajustările de preț apar în timpul săptămânii, mai rar sâmbăta și aproape deloc duminica. La stația Petrom Vitan, monitorizată de Economedia, duminică 22 martie 2026 erau afișate prețuri de 9,13 lei/litru pentru benzină standard și 9,83 lei/litru pentru motorină standard. În stațiile Petrom din București, prețurile erau încadrate între 9,13–9,15 lei/litru la benzină și 9,81–9,84 lei/litru la motorină. În zilele anterioare au fost consemnate alte creșteri, inclusiv una considerată cea mai amplă de la începutul conflictului: vineri, 20 martie, benzina standard s-a scumpit cu 15 bani/litru, iar motorina standard cu 19 bani/litru. Sâmbătă dimineață, la ora 9:30, prețul benzinei a urcat cu 10 bani/litru, iar cel al motorinei cu 15 bani/litru. Evoluția cumulată indică un salt accelerat al prețurilor în martie și de la începutul anului, pe fondul majorării accizelor și al scumpirilor succesive: în martie 2026 (după 13 scumpiri): +1,17 lei/litru la benzină standard și +1,56 lei/litru la motorină standard; de la începutul anului 2026: +1,89 lei/litru la benzină standard și +2,37 lei/litru la motorină standard; raportat la finalul lui 2025: +26,10% la benzină standard și +31,76% la motorină standard (conform calculelor din articol). În termeni de cost pentru un plin de 50 de litri, Economedia arată că, față de 31 decembrie 2025, diferența a ajuns la +94,5 lei pentru benzină standard și la +118,5 lei pentru motorină standard, ceea ce împinge suplimentul de plată la motorină peste pragul de 100 de lei. [...]

Peste 60% dintre români cred că impozitele pe proprietate sunt mai mari decât în UE , potrivit Economedia , care citează un sondaj INSCOP publicat luni. Datele indică o percepție de „impozitare excesivă” la nivelul populației, deși directorul INSCOP Research susține că indicatorii comparativi plasează România între statele cu taxe pe proprietate reduse în Uniunea Europeană. Sondajul arată că 62,4% dintre respondenți consideră că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state membre UE. În același timp, 14,5% cred că sunt mai mici, iar 10,8% spun că sunt aproximativ la fel. Rezultatele conturează o diferență clară între percepția publică și comparațiile fiscale invocate de institut, cu potențial de impact asupra acceptării unor eventuale modificări de taxare la nivel local. Pe lângă comparația cu UE, cercetarea a testat și așteptările legate de „ce primesc” contribuabilii în schimbul unor impozite mai mari, adică îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primărie. Aici, răspunsurile sunt mai degrabă sceptice: 24,2% cred că o majorare ar îmbunătăți serviciile publice în destul de mare și foarte mare măsură, în timp ce 44,5% consideră că efectul ar fi în foarte mică măsură sau deloc. Remus Ștefureac , directorul INSCOP Research, a explicat că această diferență între percepție și „realitatea fiscală europeană” poate avea mai multe cauze. El a indicat lipsa de informații, posibila dezinformare, dar și o problemă de legitimitate în raportarea la stat, în condițiile în care taxele fixe sunt resimțite mai apăsător de persoanele cu venituri mai mici și costuri ridicate ale vieții. Principalele repere din sondaj, relevante pentru percepția românilor asupra impozitelor pe proprietate, sunt: 62,4% spun că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state UE; 14,5% cred că sunt mai mici; 10,8% le consideră aproximativ la fel; 24,2% se așteaptă ca o majorare să îmbunătățească serviciile publice în mare/foarte mare măsură; 44,5% nu cred că o majorare ar îmbunătăți serviciile decât în foarte mică măsură sau deloc. Datele au fost culese în perioada 12–15 ianuarie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]