Știri
Știri din categoria Retail
Cozonacul și ingredientele pentru el au ajuns să dicteze vârful de cerere înainte de Paște, iar datele din livrări arată că românii își împart bugetul între mâncare gata gătită și gătitul acasă, într-un mix care pune presiune pe retail și HoReCa în aceeași perioadă, potrivit Libertatea.
Analiza, realizată de Glovo pe baza datelor interne, indică faptul că în săptămânile dinaintea Paștelui ortodox (sărbătorit anul acesta pe 12 aprilie) cele mai comandate produse au rămas cele tradiționale: ciorbă de burtă, cozonac, sarmale, preparate din carne de miel și mămăligă. În topul preferințelor, ciorba de burtă „conduce clasamentul”, iar cozonacul se menține între produsele-vedetă, inclusiv în variante cu nucă, cacao, stafide sau rahat.
Pe zona de feluri principale, sarmalele domină comenzile, atât în rețeta clasică, cât și în variante de post sau cu ciuperci. Carnea de miel rămâne „proteina centrală a mesei de Paște”, iar mămăliga apare frecvent ca garnitură comandată pentru preparate gata de consum.
În același timp, datele arată că românii nu s-au limitat la mâncare livrată: făina pentru cozonac a fost cel mai frecvent produs adăugat în coșurile de cumpărături, un semnal că o parte relevantă dintre consumatori au preferat să păstreze deserturile făcute în casă, chiar dacă folosesc platformele de livrare pentru aprovizionare.
Cea mai mare zi ca volum de comenzi din perioada analizată a fost 3 aprilie. Cele mai multe solicitări au venit din:
Ca ritm săptămânal, cele mai active zile au fost miercuri, marți și vineri, iar intervalul orar preferat pentru comenzi a fost dimineața, între 8:00 și 10:00.
În pofida creșterii prețurilor, consumul de produse specifice rămâne ridicat, iar bugetele sunt în creștere de la an la an, notează materialul. Potrivit estimărilor din industrie citate, în perioada sărbătorilor pascale sunt consumate aproximativ 50 de milioane de ouă, iar sacrificările de miei ajung la circa 4 milioane de capete. Pentru cozonac, consumul anual în această perioadă este estimat la 7–8 milioane de bucăți.
Studiile recente menționate indică un buget mediu de aproximativ 1.250 de lei per gospodărie, mai ridicat în mediul urban. Aproape jumătate dintre români declară că alocă între 400 și 1.000 de lei pentru cumpărături, iar peste 80% spun că își planifică din timp bugetul pentru această sărbătoare. În plus, circa 85% aleg să petreacă Paștele acasă, în familie, în detrimentul vacanțelor sau ieșirilor la restaurant.
Într-un detaliu de nișă, dar relevant pentru diversificarea coșului, analiza arată că au existat comenzi și pentru hrană specială pentru pisici cu aromă de miel, semn că perioada de vârf se extinde și către segmentul de produse pentru animale de companie.
Recomandate
Panettone a ajuns la circa 6% din vânzările din categoria cozonac , fără să mai accelereze în 2026, într-o piață în care oferta s-a diversificat puternic, iar prețurile au urcat inclusiv pe fondul cererii sezoniere și al costurilor indirecte, potrivit mediafax.ro . Datele din industrie citate de publicație indică faptul că panettone „a mușcat” din categoria cozonac până la o cotă de aproximativ 6% din totalul vânzărilor, însă în acest an volumele nu arată o creștere față de anii anteriori. În paralel, pe platformele marilor retaileri, o simplă căutare după „cozonac” returnează peste 200 de produse, semn al fragmentării ofertei și al competiției pe rețete, umpluturi și formate. Ce împinge categoria: diversificare și „premiumizare” de Paște În ultimii ani, panettone a câștigat vizibilitate inclusiv prin pachetele cadou trimise de companii, iar produsul a început să fie fabricat și de producători autohtoni. Diferența principală față de cozonacul românesc este descrisă de retaileri ca fiind textura: cozonacul e mai dens, cu umplutură generoasă și copt în tăvi dreptunghiulare, în timp ce panettone este mai aerat, cu formă de cupolă, iar umplutura tradițională include fructe confiate și stafide. Pe zona de preț, articolul indică o plajă largă, de la produse de masă până la variante scumpe: cel mai scump produs identificat pe una dintre principalele platforme online era Panettone Loison cu cremă Zabaione, la 228 de lei pentru un kilogram. Prețuri în creștere și „shrinkflation” în cofetării În 2026, prețurile cozonacilor din cofetării au crescut vizibil, deși unele materii prime (cacao, zahăr, unt, grâu, ouă) sunt menționate ca fiind mai accesibile decât în anii anteriori. Publicația pune diferența pe seama cererii ridicate din perioada Paștelui și a costurilor indirecte, care mențin prețurile sus. Pentru București, analiza citată arată că un cozonac simplu, clasic, de aproximativ un kilogram, ajunge în medie la 120–140 de lei, iar variantele mai elaborate pot depăși 200 de lei. În plus, este semnalat și fenomenul de „shrinkflation” (scăderea gramajului la preț similar): unele brutării și magazine vând cozonaci de 300–400 de grame la prețuri apropiate de cele practicate pentru produse de un kilogram în alte cofetării. În ansamblu, datele sugerează că panettone și-a consolidat o nișă în categoria cozonac, dar fără un nou salt de volum în 2026, în timp ce presiunea pe bugetul consumatorilor vine mai ales din scumpirea produselor „de cofetărie” și din ajustările de gramaj. [...]
Popeyes își accelerează extinderea în România cu două deschideri noi, semn că lanțul mizează pe creșterea rețelei în afara Capitalei , potrivit Profit , care anunță inaugurarea unor restaurante în Târgu Mureș și București. Mutarea adaugă un oraș nou pe harta brandului și consolidează prezența în București, într-un context în care lanțurile de tip fast-food își dispută tot mai intens spațiile din centre comerciale și zone cu trafic ridicat. Unde se deschid noile restaurante Conform informațiilor citate de Economica , Popeyes va deschide: primul restaurant din Târgu Mureș ; al optulea restaurant din București . Data și locațiile exacte ale deschiderilor „vor fi anunțate în curând”, potrivit aceleiași surse. Ce înseamnă pentru rețea și pentru piață Economica notează că Popeyes s-a lansat în România „acum patru ani” și are în prezent 21 de restaurante , dintre care șapte în București . Extinderea anunțată ar duce rețeaua la un total mai mare, însă articolul citat nu precizează explicit noul total după inaugurări. În București, brandul este deja prezent în mai multe zone comerciale, inclusiv Drumul Taberelor, Afi Cotroceni, Orhideea, Parklake, Mega Mall, Băneasa Shopping City și Lemon Park, conform Economica. Declarația companiei și direcția de dezvoltare În comunicatul citat de Economica, Jakub Aleksandrowicz , Director de Marketing Popeyes Europa Centrală și de Est, leagă deschiderea din Târgu Mureș și extinderea din București de un plan mai amplu de dezvoltare: „Expansiunea Popeyes face parte dintr-un plan ambițios al companiei de a se extinde în mai multe zone și orașe din România. Deschiderea primului restaurant Popeyes din Târgu Mureș, dar și a celui de-al optulea din București face parte dintr-un plan de dezvoltare amplu pentru viitorul brandului în România (...)” Aceeași sursă mai arată că viziunea pentru acest an este continuarea extinderii, cu obiectivul de a ajunge „în fiecare oraș important din România”. [...]
Amazon încearcă să reducă costurile și timpii de livrare pentru comercianții chinezi, deschizând un „ Smart Warehouse ” în Shenzhen, într-o mișcare menită să facă vânzarea prin propria rețea logistică mai atractivă în fața presiunii venite de la Temu și Shein, potrivit Notebookcheck . Miza este una operațională: Amazon vrea să atragă mai strâns retailerii chinezi în infrastructura sa, oferindu-le un model integrat care simplifică depozitarea, formalitățile vamale și expedierea către SUA, cu promisiunea unor costuri mai mici și a unor lanțuri de aprovizionare mai rapide. De ce schimbă Amazon modelul logistic Poziția Amazon în comerțul online este pusă sub presiune de platforme chineze precum Shein și Temu, care pot vinde adesea mai ieftin, inclusiv prin livrări directe din China. Notebookcheck notează că înăsprirea regulilor vamale din SUA i-a oferit temporar Amazon un respiro, însă Temu și Shein au răspuns prin extinderea infrastructurii de depozite în Statele Unite, ceea ce le ajută atât la ocolirea unor obstacole legate de vamă, cât și la scurtarea termenelor de livrare. În acest context, publicația arată că Amazon împinge un nou model logistic, menit să facă „mult mai atractivă” vânzarea și livrarea prin Amazon pentru companiile din China. Ce face „Smart Warehouse”-ul din Shenzhen Amazon a deschis primul său Smart Warehouse în Shenzhen, o facilitate gândită să conecteze comercianții chinezi la un lanț de aprovizionare integrat care ajunge până la rețeaua de depozite Amazon din SUA. Centrul (denumit Global Warehousing & Distribution Centre) preia etape pe care vânzătorii le gestionau anterior pe cont propriu, inclusiv: depozitarea mărfurilor în China; pregătirea și procesarea documentelor vamale; expedierea produselor către SUA; redirecționarea către centrele de îndeplinire comenzi (fulfillment) ale Amazon din SUA. Ce promite Amazon: costuri mai mici și reaprovizionare mai rapidă Potrivit companiei, modelul poate reduce costurile de depozitare cu până la 45% față de varianta bazată integral pe depozitare în SUA. În plus, în combinație cu Amazon Global Logistics, livrările de reaprovizionare către piața americană ar urma să ajungă cu până la șapte zile mai repede. Notebookcheck menționează că rămâne de văzut cât de repede se vor confirma aceste promisiuni în practică. Ce urmează: extindere în China și posibil în Europa și Japonia Conform South China Morning Post , citat de Notebookcheck, unitatea din Shenzhen nu ar urma să rămână singurul Smart Warehouse al companiei: Amazon ar planifica extinderea în Delta Fluviului Yangtze și ar lua în calcul, pe termen mai lung, Europa și Japonia. Dacă modelul funcționează, Notebookcheck sugerează că competiția în retailul online s-ar putea muta mai mult de la preț către controlul lanțului de aprovizionare, iar Temu și Shein ar putea accelera, la rândul lor, investițiile în depozite și rețele de livrare pentru a-și proteja avantajul de cost și viteză. [...]
Schimbarea de mix în coșul de cumpărături – mai mult pește în lunile reci, fără recul la carne – devine un semnal operațional pentru retaileri : potrivit unei analize pe vânzările Carrefour România citate de Ziarul Financiar , în perioada postului nu s-a observat o scădere a consumului de carne la nivelul pieței, însă peștele a avut o prezență mai puternică în coș, cu creșteri de cantitate pentru somon, păstrăv somonat și doradă față de iarna anterioară. Declarația îi aparține lui Arnaud Dussaix , director de achiziții și aprovizionare la Carrefour România, care precizează că „Barometrul Gustului de Sezon” a indicat această evoluție, fără ca retailerul să avanseze cifre comparative. Dussaix a fost numit în funcție la 13 martie 2026 și are o carieră de peste 25 de ani în industria alimentară, fiind implicat în dezvoltarea Carrefour încă din 2001, inclusiv la deschiderea primului hipermarket din România. Ce înseamnă pentru aprovizionare și planificarea stocurilor Pentru un retailer, faptul că postul nu „scoate” carnea din coș, dar crește consumul de pește, sugerează o ajustare de mix mai degrabă decât o schimbare de volum total pe categorii. În termeni practici, presiunea se mută pe: planificarea cantităților și a sortimentației la pește (în special speciile menționate); echilibrarea stocurilor la carne, unde cererea rămâne susținută, în special la porc. Ce s-a cumpărat de Paște: preferințe și orientare spre preț Pentru perioada Paștelui, Dussaix spune că mielul a fost nelipsit din meniul românilor, însă porcul a rămas carnea preferată, urmat de pui. Ouăle au fost o categorie centrală, atât ca ingredient, cât și ca tradiție, iar clienții s-au orientat către: ouă de la găini crescute în aer liber; ouă din gama proprie Simpl, cu preț mai mic, în contextul în care inflația „se apropie de 10%”; ouă deja vopsite. La capitolul produse de sezon, cozonacul și pasca – în special din marca proprie „Drag de România” – sunt menționate ca prezențe constante pe mesele de sărbătoare. În aceeași perioadă, au crescut vânzările și pentru brânzeturi potrivite aperitivelor, fructe de mare, somon și vinuri de la branduri românești. Context: poziția Carrefour în piață Carrefour România este prezentat ca al treilea retailer de pe piața locală, cu o cifră de afaceri de 14,6 miliarde de lei în 2024, conform aceleiași surse. [...]
Traficul din asistenți AI către site-urile retailerilor din SUA a crescut cu 393% în T1 2026, iar vizitele aduc mai mult venit pe utilizator , potrivit unei analize citate de TechCrunch . Datele indică o schimbare cu impact economic direct: vizitatorii care ajung din surse AI convertesc mai bine și generează venituri mai mari per vizită decât traficul obișnuit. Creșterea din primul trimestru vine după un avans puternic în sezonul de cumpărături de iarnă, când traficul AI către retail a urcat cu 693%. La nivelul lunii martie, traficul AI către site-urile retailerilor americani era cu 269% mai mare față de precedentele 12 luni, pe fondul utilizării mai frecvente a asistenților AI pentru cumpărături online. De ce contează pentru retail: conversie și venit per vizită mai mari Conform datelor Adobe prezentate în material, traficul provenit din AI nu doar că a crescut, ci „se comportă” mai bine comercial decât alte surse. În martie 2026, vizitele din AI au convertit cu 42% mai bine decât vizitele din surse non-AI, un record și o inversare față de martie 2025, când traficul AI convertise cu 38% mai slab decât cel al clienților obișnuiți. În plus, vizitatorii trimiși de AI au avut indicatori operaționali mai buni, care se traduc, de regulă, în șanse mai mari de vânzare: rată de implicare (engagement) cu 12% mai mare; timp petrecut pe site cu 48% mai lung; cu 13% mai multe pagini vizualizate per vizită. Pe linia de venituri, Adobe arată că venitul per vizită (RPV – revenue per visit) generat de traficul AI era cu 37% mai mare decât cel din surse non-AI în martie. Cu 12 luni înainte, situația era opusă: traficul „uman” valora cu 128% mai mult decât traficul AI. Ce stă în spatele cifrelor și unde apar riscurile Adobe își bazează concluziile pe analiza tranzacțiilor online prin divizia Adobe Analytics, care acoperă peste 1 trilion de vizite pe site-uri de retail din SUA, plus un sondaj pe peste 5.000 de respondenți americani privind utilizarea AI la cumpărături. Compania a folosit și un instrument propriu, AI Content Visibility Checker , care testează dacă site-urile sunt accesibile pentru modele lingvistice mari (LLM – sisteme AI care „citesc” și sintetizează conținut). În sondaj, 39% dintre respondenți au spus că folosesc AI pentru cumpărături online, iar 85% au declarat că AI le-a îmbunătățit experiența. Totodată, 66% spun că au ajuns să creadă că instrumentele AI oferă rezultate corecte în contextul cumpărăturilor. Totuși, Adobe avertizează că o parte relevantă din conținutul retailerilor nu este „pregătită” pentru AI: aproximativ un sfert din conținutul de pe homepage-uri și din paginile de categorii nu ar fi optimizat pentru LLM-uri, iar la nivel de pagini de produs situația este mai slabă, cu circa 34% dintre pagini care nu pot fi accesate corespunzător de AI. Ce urmează: optimizarea pentru „vizibilitate” în AI devine miză comercială Concluzia operațională sugerată de Adobe este că retailerii au un stimulent direct să-și facă site-urile mai accesibile pentru LLM-uri, dacă vor să rămână în atenția cumpărătorilor online. Spre deosebire de publisheri, unde AI este asociat cu scăderea traficului de trimitere, în retail datele indică, cel puțin în acest moment, un canal în creștere care poate aduce conversii și venituri mai mari. [...]
Inter IKEA a raportat un profit operațional în scădere cu 26% , pe fondul costurilor mai mari cu materiile prime și al tarifelor vamale majorate de SUA, în timp ce grupul continuă să ajusteze prețurile și portofoliul de produse, potrivit Profit . Inter IKEA, francizorul pentru cel mai mare retailer de mobilier din lume și proprietarul mărcii IKEA, a încheiat anul financiar la 31 august cu un profit operațional de 1,7 miliarde de euro, față de 2,3 miliarde de euro în anul precedent. Publicația notează că scăderea vine pe fondul cheltuielilor mai mari cu materiile prime, după majorarea tarifelor vamale de către SUA. În paralel, deși IKEA a redus prețurile „în general”, tarifele mai mari impuse de SUA au determinat compania să crească prețurile la unele produse din Statele Unite, importate din fabrici din Europa și China. Pe partea de vânzări, magazinele IKEA au scăzut pentru al doilea an consecutiv, la 44,6 miliarde de euro, de la 45,1 miliarde de euro în anul fiscal 2024, pe fondul reducerilor de prețuri. România: creștere de vânzări și extindere în plan Pe piața locală, IKEA a raportat o creștere de 8,6% a vânzărilor în anul fiscal încheiat în august, până la 1,54 miliarde de lei (302,7 milioane euro). În România, compania are trei magazine (două în București și unul în Timișoara) și pregătește construcția unui nou magazin la Iași. Planurile pentru unitatea din Iași indică un centru comercial cu regim parter plus un etaj, pe o suprafață construită de aproximativ 14.000 de metri pătrați. Rețeaua locală mai include două Studiouri de Planificare și Comandă (Constanța și Cluj-Napoca) și cinci puncte de ridicare comenzi (Brașov, Iași, Cluj, Oradea și Sibiu). Produs nou, dar nu și pentru România În același context, IKEA lansează, în parteneriat cu Chupa Chups , o acadea cu aromă inspirată de chiftelele suedeze asociate brandului. Javier Quiñones, director comercial la Ingka Group (operatorul IKEA în 32 de țări), spune că ideea a pornit ca o glumă de 1 aprilie, transformată ulterior în produs. Deocamdată, acadelele nu vor fi disponibile în România, Japonia, India, Serbia și Slovenia. (Materialul include și un clip video publicat pe YouTube.) [...]
