Știri
Știri din categoria Transport și logistică
CFR SA pune pe masă un contract de 3,012 milioane de lei pentru servicii de pază la Gara de Nord și la sediul sucursalei regionale din București, potrivit Știrile Pro TV, pe baza unui anunț publicat în SEAP. Miza este una operațională: asigurarea pazei pentru unul dintre cele mai aglomerate noduri feroviare din țară și pentru structura administrativă locală.
Contractul vizează servicii de pază pentru Stația CF București Nord, grupele A și B, precum și pentru sediul Sucursalei Regionale de Căi Ferate București.
Procedura aleasă este „licitație deschisă”, iar finanțarea este prevăzută din fonduri proprii ale CFR SA. Valoarea estimată a contractului este de 3,012 milioane de lei, fără TVA.
Conform informațiilor din anunțul citat, ofertanții trebuie să demonstreze un nivel minim al cifrei de afaceri medii anuale pe ultimii trei ani (2023, 2024 și 2025) de 6.023.900 lei. Garanția de participare este de 30.100 lei.
Recomandate
Wizz Air reia din toamnă zborurile din România către Abu Dhabi și Dubai , într-o relansare mai amplă a rutelor spre Orientul Mijlociu, după o pauză determinată de probleme operaționale și de contextul de securitate din regiune, potrivit Economedia . Pentru piața locală, miza este revenirea unor conexiuni directe cerute de pasageri, dar operate „sub evaluări continue” de risc. Compania a relansat în această săptămână zborurile către Jeddah și Amman și a reconfirmat reluarea curselor către Abu Dhabi și Dubai începând cu 25 octombrie 2026. Wizz Air oprise aceste zboruri după probleme cauzate de nisip la motoarele avioanelor și pe fondul turbulențelor geopolitice din regiune. Ce se reia din România: rute, date, frecvențe și tarife Din România, Wizz Air reia două rute: Cluj-Napoca – Abu Dhabi : din 27 octombrie 2026 , 2 zboruri pe săptămână , bilete de la 39,99 euro (aprox. 200 lei ) pe segment. București – Dubai : din 25 octombrie 2026 , frecvență zilnică (7/săptămână) , bilete de la 79,99 euro (aprox. 400 lei ) pe segment. Biletele pentru toate cele patru destinații sunt deja disponibile, iar compania descrie aceste rute drept unele dintre cele mai populare din Orientul Mijlociu. De ce contează: reluare condiționată de evaluări de siguranță Reluarea treptată a zborurilor vine după „cea mai recentă evaluare” și după actualizările Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) privind recomandările pentru zonele de conflict din regiune, alături de evaluările operaționale și de securitate ale companiei. Wizz Air spune că va monitoriza îndeaproape situația și se va coordona cu autoritățile relevante, iar zborurile rămân supuse unor evaluări operaționale și de securitate continue. Extinderea rețelei: 12 rute și 49 de zboruri săptămânale În total, compania indică o relansare care acoperă 12 rute și 49 de zboruri săptămânale , cu tarife „începând de la 24,99 euro” (aprox. 125 lei ). „Suntem încântați să confirmăm revenirea destinațiilor Dubai, Abu Dhabi, Jeddah și Amman în rețeaua Wizz Air.” „Cu 12 rute, 49 de zboruri săptămânale și tarife începând de la doar 24,99 de euro, Wizz Air face din nou Orientul Mijlociu mai accesibil și mai convenabil pentru călători.” (Declarații atribuite de companie Verei Jardan, Corporate Communications Manager la Wizz Air.) [...]
TAROM își aduce în țară primul Boeing 737 MAX , un pas operațional în reînnoirea flotei , după ce aeronava a fost preluată joi de echipajele companiei de la sediul Boeing din Seattle și urmează să ajungă la București printr-un zbor special, în două etape, potrivit Agerpres . Aeronava, un Boeing 737-8, va fi adusă în România într-un „ferry flight” (zbor de transfer, fără pasageri) pe ruta Seattle – Keflavik (Islanda) – București. TAROM precizează că experți tehnici ai companiei fac evaluările înainte de preluare, iar zborul este realizat de două echipaje. Boeing-ul care pornește în weekend spre România va fi primul 737 MAX din flota TAROM și va purta numele „ Mircea Lucescu ”, conform comunicatului companiei. Cum este organizat zborul de transfer Prima etapă, Seattle – Keflavik, este operată de comandantul Cătălin Prunariu, alături de comandanții instructori Alexandru Scărlătescu și Alexandru Dobre. În echipaj se află și instructorii de zbor Viviana Negru și Daniela Cristescu, șeful de cabină Rodica Hidioșeanu și însoțitorul de bord Oana Buleac. A doua etapă, Keflavik – București, va fi operată de comandanții instructori Alexandru Fodor și Bogdan Rolnic, împreună cu șefii de cabină Diana Barboi și Antonia Vovec și însoțitorii de bord Andreea Otava și Alin Rizu. De ce contează pentru operațiunile TAROM Directorul general al TAROM, Cristian Anghel, leagă sosirea aeronavei de un proces de transformare al companiei și de reînnoirea flotei. „Primul Boeing 737 MAX care vine în flota TAROM marchează un pas important în procesul nostru de transformare.” După preluarea de la Boeing, aeronava urmează să ajungă în România „în zilele următoare”, mai arată comunicatul. Context: flota și rețeaua TAROM TAROM a fost înființată în 1954, funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor și este membră a alianței SkyTeam din 25 iunie 2010. Compania are o flotă de 14 aeronave și un portofoliu de peste 50 de destinații, operate cu aeronave proprii sau prin parteneri de tip code share (acorduri prin care companiile vând locuri pe zborurile altor operatori). [...]
Vizita Angelei Merkel la București aduce două evenimente publice sold-out și o întâlnire oficială la Cotroceni , un semnal de interes ridicat care pune presiune pe organizare și pe logistica de acces într-o zi cu program strâns, potrivit Wall-Street . Fostul cancelar german va fi primit marți, 1 septembrie, la ora 12:30, la Palatul Cotroceni , conform agendei instituției. Întâlnirea are loc în contextul vizitei la București pentru lansarea volumului de memorii „LIBERTATE. Amintiri 1954–2021”, realizată la invitația Editurii Litera. După întâlnirea de la Cotroceni, Merkel are programate două apariții publice în Capitală, ambele cu durată anunțată de aproximativ 90 de minute. De la ora 16:00, va participa la o întâlnire cu cititorii și o sesiune de autografe la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, pentru care toate locurile au fost deja rezervate; accesul presei nu este permis. Seara, de la ora 19:00, Angela Merkel va fi prezentă la Ateneul Român, unde va avea un dialog public cu Emil Hurezeanu (fost ministru de Externe, diplomat și jurnalist). Evenimentul va beneficia de traducere simultană română-germană și este, la rândul său, sold-out. Organizatorii mai arată că România este printre puținele destinații în care Merkel a ales să fie prezentă personal pentru lansarea memoriilor, alături de Berlin, Washington, Budapesta și Atena. Volumul, scris împreună cu Beate Baumann (consilieră politică de lungă durată), acoperă atât biografia sa, cât și perioada celor 16 ani în fruntea Germaniei (2005–2021), pe fondul crizelor majore traversate de Europa. [...]
Costurile de transport maritim pentru petrol au explodat pe fondul unei penurii globale de petroliere, până la punctul în care o cursă SUA–China poate ajunge să coste mai mult decât o lansare standard SpaceX Falcon 9, potrivit Jalopnik . Miza economică este directă: scumpirea transportului de țiței se transmite în prețul petrolului și, implicit, în carburanți. Conform unei analize Bloomberg citate de publicație, închirierea unui petrolier pentru ruta SUA–China ar costa aproximativ 80 milioane de dolari (aprox. 368 milioane lei), comparativ cu 74 milioane de dolari (aprox. 340 milioane lei) pentru o lansare SpaceX Falcon 9. Bloomberg notează și un detaliu care indică severitatea dezechilibrului: aceeași sumă ar fi fost suficientă pentru a cumpăra „aproape același” petrolier la începutul acestui an. De ce s-a ajuns aici: penurie de nave și rute mai lungi Bloomberg leagă creșterea de o lipsă de capacitate în flota globală, amplificată de schimbări în fluxurile comerciale din Orientul Mijlociu și de modul în care este gestionat tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz . Producătorii din regiune ar fi devenit mai dependenți de transferuri „navă-la-navă” (mutarea încărcăturii între vase pe mare), operațiuni care consumă timp și implică mai multe nave, prelungind cu circa o săptămână unele voiaje și „întinzând” efectiv flota disponibilă. În plus, dinamica „stop-start” a fluxurilor a agravat problema: când traficul prin Hormuz a scăzut, unele nave au navigat săptămâni întregi fără încărcătură în căutare de contracte, iar pe măsură ce transporturile își revin, vasele trebuie repoziționate din nou, un proces care poate dura săptămâni. Bloomberg mai indică și că pauza efectivă a exporturilor iraniene către China a forțat cumpărătorii chinezi să caute țiței în alte zone, crescând cererea pentru petroliere pe rutele „mainstream”. Efectul în costul pe baril și presiunea asupra prețurilor la combustibili Pe lângă penuria de nave, Jalopnik menționează că unele petroliere au fost scoase din uz pentru reparații, după avarii, reducând și mai mult capacitatea disponibilă. Totodată, evitarea zonelor cu risc ar fi împins unele nave pe rute ocolitoare care adaugă „mii de mile” la fiecare cursă, ceea ce reduce numărul de voiaje lunare pe care le poate face fiecare navă. În acest context, Bloomberg estimează că un cost de transport care „obișnuia” să fie în medie 4,50 dolari pe baril (aprox. 21 lei) a urcat la 41 dolari pe baril (aprox. 189 lei), adică în jur de 45% din costul unui baril de West Texas Intermediate, potrivit aceleiași surse. Consecința economică este că, atunci când devine mai scump să muți petrolul, presiunea se duce în sus asupra prețului țițeiului și asupra prețurilor la pompă. Cine câștigă din scumpiri Bloomberg mai arată că proprietarii de petroliere beneficiază de un „câștig excepțional” (windfall), pe fondul tarifelor de transport în creștere, iar analiștii Clarksons Securities sunt citați cu ideea că, în lipsa unei capacități suplimentare, tarifele ajung să depindă tot mai mult de cât își permit clienții să plătească. Pentru piață, mesajul de fond este că scumpirea nu vine dintr-un salt al costurilor „spațiului”, ci dintr-un blocaj logistic maritim: când capacitatea de transport devine insuficientă și rutele se lungesc, costul de a muta energia crește abrupt, cu efecte în lanț în economie. [...]
CNAIR suspendă practic riscul de sancțiuni pentru neplata TollRo cauzată de erori tehnice , după ce platforma a avut disfuncționalități chiar în ziua lansării, pe 1 octombrie. Potrivit Profit , reprezentanții CNIR au transmis că problemele au fost remediate și că aplicația funcționează acum în parametri normali, iar CNAIR anunță că utilizatorii nu vor fi amendați dacă nu pot achita tariful din cauza incidentelor tehnice. Miza pentru transportatori este operațională: TollRo este sistemul care, de la 1 octombrie 2026, înlocuiește rovinieta pentru vehiculele de marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 3,5 tone, iar orice blocaj în fluxul de plată poate însemna întârzieri și incertitudine privind conformarea. Ce înseamnă „fără amenzi” și unde se trage linia CNAIR precizează că, dacă utilizatorii nu pot achita tariful TollRo din cauza incidentelor tehnice, nu vor fi sancționați. Totuși, compania avertizează că sistemul contorizează problemele: încercările eșuate din cauze tehnice sunt reținute de platformă, la fel ca erorile care țin de utilizator. În plus, CNAIR susține că pot fi identificați și cei care afirmă că au încercat să plătească, dar în realitate nu au accesat platforma. Ce ar trebui să facă utilizatorii când întâmpină probleme Cei care au dificultăți sunt rugați să trimită o sesizare prin formularul de contact disponibil pe portalul TollRo, conform CNAIR. Compania amintește că a existat un incident tehnic în platformă și că, în intervalul de la 1 octombrie 2026, ora 00:00, până la remedierea problemelor, nu vor fi aplicate sancțiuni pentru utilizatorii care nu au putut achiziționa Toll. Disfuncționalitățile au fost semnalate în special în zona fluxului de plăți, pe fondul numărului mare de utilizatori. Context: schimbarea de sistem și obligațiile care rămân Trecerea la noul cadru este prevăzută de Legea nr. 226/2023, care abrogă vechea Ordonanță a Guvernului nr. 15/2002. Pentru autoturisme și vehiculele de până la 3,5 tone, rovinieta rămâne obligatorie, dar tariful ține cont și de clasa de emisii EURO. Pentru vehiculele grele, TollRo introduce taxarea în funcție de distanța parcursă și de emisiile vehiculului, iar legislația păstrează sancțiuni pentru lipsa rovinietei acolo unde aceasta este necesară. În paralel, CNAIR indică și un calendar pentru conectarea la sistemele europene: interoperabilitatea prin Serviciul European de Taxare Rutieră (SETRE) ar urma să devină operațională la 15 ianuarie 2027. [...]
Șoferii care plătesc prin TollRo nu mai pot fi amendați pentru neplată dacă aplicația are erori , după ce ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță , a semnat un ordin care modifică normele de aplicare ale legii din 2023 privind taxarea pe kilometru, potrivit Antena 3 . Măsura are impact direct de reglementare: reduce riscul de sancțiuni pentru utilizatorii de bună-credință în contextul disfuncționalităților apărute la lansarea sistemului. Ordinul vizează utilizatorii Sistemului de Tarifare Electronică Rutieră (TollRo) , pus în funcțiune la 1 octombrie, și introduce o prevedere explicită: în cazul unor disfuncționalități ale aplicației, utilizatorii nu pot fi sancționați pentru neîndeplinirea obligațiilor legale de plată. De ce a fost nevoie de ordin și ce poate (și nu poate) schimba un guvern interimar Radu Miruță a spus că soluția a fost găsită „în cadrul legal existent”, în condițiile în care trecerea la taxarea pe kilometru este reglementată printr-o lege adoptată în 2023, care nu poate fi modificată decât tot prin lege — lucru pe care un guvern interimar nu îl poate face. În schimb, ministrul a intervenit prin ordin asupra normelor de aplicare ale legii, ordin care, potrivit declarațiilor sale, a fost publicat în Monitorul Oficial. Într-o conferință de presă, ministrul a explicat că a discutat cu reprezentanții transportatorilor și distribuitorilor despre problemele observate în aplicație, iar cea mai sensibilă a fost riscul de amendare în situații în care utilizatorii nu sunt vinovați. „Nu voi accepta vreodată ca oamenii nevinovaţi să fie sancţionaţi pentru o activitate pe care Compania Naţională de Drumuri ar fi trebuit să o finalizeze de un an şi jumătate de când este contractată această aplicaţie.” Presiune operațională la lansare: milioane de accesări și vârfuri de sarcină Compania de drumuri a anunțat că, în primele 12 ore de funcționare, platforma TollRo a avut aproximativ patru milioane de vizitatori și utilizatori autentificați. În același interval, în sistem s-au înregistrat aproximativ: 50.000 de utilizatori; 170.000 de vehicule. Tot în primele 12 ore, au fost raportate: peste 45.000 de tichete de rută emise; peste 60.000 de plăți; peste 13.000 de alimentări ale portofelului electronic. Potrivit companiei, aproximativ 90% dintre achiziții s-au făcut direct prin portalul și aplicațiile TollRo, restul fiind realizate prin distribuitori și prin punctele CNAIR. Volumul concentrat în primele ore a generat „vârfuri de sarcină” asupra platformei și a sistemelor externe cu care comunică, ceea ce a dus la nefuncționalități. În acest context, ordinul semnat de ministru funcționează ca o plasă de siguranță pentru utilizatori: dacă apar erori ale aplicației, sancțiunile pentru neplată nu ar trebui aplicate celor care încearcă să își îndeplinească obligațiile, conform prevederii introduse în normele de aplicare. [...]
