Știri
Știri din categoria Retail

Panettone a ajuns la circa 6% din vânzările din categoria cozonac, fără să mai accelereze în 2026, într-o piață în care oferta s-a diversificat puternic, iar prețurile au urcat inclusiv pe fondul cererii sezoniere și al costurilor indirecte, potrivit mediafax.ro.
Datele din industrie citate de publicație indică faptul că panettone „a mușcat” din categoria cozonac până la o cotă de aproximativ 6% din totalul vânzărilor, însă în acest an volumele nu arată o creștere față de anii anteriori. În paralel, pe platformele marilor retaileri, o simplă căutare după „cozonac” returnează peste 200 de produse, semn al fragmentării ofertei și al competiției pe rețete, umpluturi și formate.
În ultimii ani, panettone a câștigat vizibilitate inclusiv prin pachetele cadou trimise de companii, iar produsul a început să fie fabricat și de producători autohtoni. Diferența principală față de cozonacul românesc este descrisă de retaileri ca fiind textura: cozonacul e mai dens, cu umplutură generoasă și copt în tăvi dreptunghiulare, în timp ce panettone este mai aerat, cu formă de cupolă, iar umplutura tradițională include fructe confiate și stafide.
Pe zona de preț, articolul indică o plajă largă, de la produse de masă până la variante scumpe: cel mai scump produs identificat pe una dintre principalele platforme online era Panettone Loison cu cremă Zabaione, la 228 de lei pentru un kilogram.
În 2026, prețurile cozonacilor din cofetării au crescut vizibil, deși unele materii prime (cacao, zahăr, unt, grâu, ouă) sunt menționate ca fiind mai accesibile decât în anii anteriori. Publicația pune diferența pe seama cererii ridicate din perioada Paștelui și a costurilor indirecte, care mențin prețurile sus.
Pentru București, analiza citată arată că un cozonac simplu, clasic, de aproximativ un kilogram, ajunge în medie la 120–140 de lei, iar variantele mai elaborate pot depăși 200 de lei. În plus, este semnalat și fenomenul de „shrinkflation” (scăderea gramajului la preț similar): unele brutării și magazine vând cozonaci de 300–400 de grame la prețuri apropiate de cele practicate pentru produse de un kilogram în alte cofetării.
În ansamblu, datele sugerează că panettone și-a consolidat o nișă în categoria cozonac, dar fără un nou salt de volum în 2026, în timp ce presiunea pe bugetul consumatorilor vine mai ales din scumpirea produselor „de cofetărie” și din ajustările de gramaj.
Recomandate

Lidl extinde Scan & Go în toate magazinele din București și Ilfov, mutând o parte din procesul de cumpărare pe telefon și pe casele self-service , o schimbare cu impact direct asupra fluxului din magazine și a timpului petrecut la casă, potrivit Economica . Extinderea se aplică începând cu 28 mai, conform anunțului companiei. Prin funcționalitatea Scan & Go, clienții scanează produsele cu telefonul mobil, pe măsură ce le iau de la raft. Articolele intră automat într-un coș virtual din aplicația Lidl Plus, iar valoarea totală a cumpărăturilor poate fi urmărită în timp real, pe durata vizitei în magazin. În practică, produsele pot fi puse direct în coșul fizic, iar lista și bugetul pot fi gestionate mai ușor din aplicație. Pentru produsele vrac, magazinele în care este disponibil serviciul sunt dotate cu cântare inteligente cu recunoaștere automată, care generează o etichetă de preț; după scanare, produsul este adăugat în coșul virtual. Serviciul Scan & Go era deja disponibil în mai multe magazine Lidl din țară, iar acum este extins la toate unitățile din București și Ilfov. Cum se folosește Scan & Go în Lidl Plus Pașii descriși de companie sunt: accesarea opțiunii „Scan & Go” din aplicația Lidl Plus; realizarea check-in-ului în magazin prin activarea localizării pe telefon (geolocalizare) pentru înregistrarea automată; alternativ, check-in offline prin scanarea codului QR de la intrare; scanarea produselor pe măsură ce sunt adăugate în coș, cu înregistrarea automată în coșul digital; la final, deplasarea la o casă de marcat expres (self-service); scanarea cardului Lidl Plus, moment în care produsele din Scan & Go sunt transferate automat în totalul de plată; finalizarea plății la casă. Context: dimensiunea operațiunilor Lidl Lidl face parte din grupul Schwarz , cu sediul central în Neckarsulm, și operează în jur de 12.600 de magazine și peste 230 de centre logistice în 31 de țări. Compania are peste 382.400 de angajați, dintre care peste 14.000 în România, unde are peste 400 de magazine și 6 centre logistice. [...]

MR.DIY își accelerează extinderea în România prin intrarea în București , cu primul magazin deschis săptămâna trecută în Grand Arena Shopping Mall , într-o mișcare care testează potențialul de scalare al formatului pe cea mai mare piață de consum din țară, potrivit Economedia . Deschiderea din Capitală vine la scurt timp după debutul brandului în România, prin unitatea din Pitești (menționată de publicație ca punct de start al intrării pe piața locală), și marchează intrarea efectivă în București a unuia dintre cei mai mari retaileri asiatici de produse pentru casă și lifestyle. Tranzacția de închiriere pentru spațiul din centrul comercial din sudul Bucureștiului a fost intermediată de echipa de Retail Agency a Cushman & Wakefield Echinox , care a asistat proprietarul în finalizarea acordului. De ce contează: semnal pentru piața de retail, în pofida presiunilor inflaționiste Conform datelor din piață citate în articol, intrarea MR.DIY în Grand Arena este parte dintr-un plan mai amplu de consolidare a rețelei în România, pe fondul unui interes ridicat al retailerilor internaționali pentru piața locală, chiar dacă inflația a pus presiune pe consum în ultimii ani. Reprezentanții MR.DIY indică drept obiectiv extinderea la nivel național. „Ambiția noastră este să aducem conceptul MR.DIY cât mai aproape de clienții din întreaga Românie”, a declarat Cătălin Secăreanu, Business Development Manager, MR.DIY. Efectul asupra centrului comercial: repoziționare și ocupare aproape completă Grand Arena Shopping Mall, proiect dezvoltat de Euroinvest Intermed, a trecut în ultimii ani printr-un proces de repoziționare, iar mixul de chiriași a fost optimizat prin atragerea de branduri internaționale și locale. În acest context, gradul de ocupare a ajuns aproape de 100%, iar deschiderea MR.DIY întărește poziționarea centrului comercial ca destinație de retail în sudul Capitalei. „Decizia MR.DIY de a deschide primul magazin din București în GRAND ARENA reflectă atât soliditatea procesului de repoziționare a proiectului, cât și atractivitatea continuă a pieței de retail”, a declarat Alina Dima, Consultant Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox. [...]

Normal începe recrutările în România, semnal că intrarea pe piață trece în faza operațională , cu primele posturi și grile salariale publicate înaintea deschiderii primului magazin din Europa Centrală și de Est, potrivit Profit . Retailerul danez caută Store Manager și Asistent Store Manager, cu salarii nete lunare de la 5.000 lei în Timișoara și 5.500 lei în București pentru Store Manager (plus tichete de masă și bonusuri), respectiv de la 3.500 lei în Timișoara și 4.000 lei în București pentru Asistent Store Manager. Primul magazin Normal din România urmează să fie deschis în Mega Mall din București, iar planul include extinderea cu încă două locații, conform declarației lui Marius Barbu, COO al NEPI Rockcastle , proprietarul centrului comercial. Ce aduce Normal și cu cine va concura Normal este un discounter axat pe prețuri mici la produse de îngrijire personală, cosmetice, produse de curățenie și gustări. Pe piața locală, competiția directă este atât în zona de drogherii, cât și în segmentul de discount, unde sunt deja activi jucători mari. În România, Normal va intra în competiție cu: DM (Drogerie Markt) și BIPA (intrare pe piață anunțată anterior de Profit, în acest material ); Action, discounter intrat recent în România (operațiune confirmată de Profit, în acest material ). Modelul de business: „importuri paralele” și sortiment schimbat des Normal funcționează pe un concept de „importuri paralele” – adică achiziționează produse din țări cu putere de cumpărare mai scăzută decât piața unde vinde și le comercializează la prețuri care pot fi semnificativ sub cele ale concurenței. Retailerul își schimbă frecvent sortimentul, introducând constant produse noi. Compania are înființată din octombrie 2025 o entitate legală pentru operațiunile din România, potrivit informațiilor publicate anterior de Profit, în acest material . Context: România, prima piață Normal din Europa Centrală și de Est Normal a început expansiunea internațională în 2016, după ce miliardarul Anders Holch Povlsen a preluat aproape 70% din companie. Primul magazin Normal a fost deschis în 2013, în Silkeborg (Danemarca), iar rețeaua a ajuns la 975 de magazine în Danemarca, Norvegia, Suedia, Olanda, Franța, Finlanda, Portugalia, Spania, Italia și Irlanda. Magazinul din România ar urma să fie primul din Europa Centrală și de Est. În paralel, datele CBRE citate de Profit arată că retailul din România a avut performanțe solide și în 2025, cu un stoc de spații comerciale moderne care se apropie de 4,77 milioane metri pătrați și cu chirii în mare parte stabile spre finalul anului, într-o piață în care disponibilitatea spațiilor de calitate rămâne limitată. [...]

Grupul Schwarz s-a apropiat de 10 mld. euro afaceri în România în 2025 și ar controla circa un sfert din comerțul alimentar local , pe fondul creșterilor raportate de Lidl și Kaufland și al preluării pachetului majoritar la La Cocoș , potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Nemții sunt, „de departe”, cel mai mare jucător din comerțul românesc, controlând în prezent trei afaceri diferite: Lidl, Kaufland și, din acest an, lanțul de hiperdiscount La Cocoș. Cele trei rețele sunt operate separat, prin una sau mai multe entități juridice distincte. Ce înseamnă această poziție pentru piața de retail alimentar Miza nu este doar dimensiunea grupului, ci concentrarea: dacă estimarea ZF privind „circa un sfert” din comerțul alimentar local se confirmă, Schwarz ajunge să aibă o influență majoră asupra dinamicii de preț, a negocierilor cu furnizorii și a ritmului de expansiune în retailul modern. În plus, portofoliul acoperă trei formate care atacă segmente apropiate, dar cu mecanici diferite de preț și volum, ceea ce poate crește presiunea concurențială în special în zona de „preț mic”. Creșteri diferite pe formate: discounter, hipermarket, hiperdiscount Într-un 2025 descris de ZF ca fiind marcat de majorări de taxe și impozite, alegeri prezidențiale în România și provocări geopolitice globale, evoluția celor trei rețele a fost inegală: Lidl (discounter) a avut o creștere a afacerilor de 10% pe plan local; Kaufland (hipermarket cu prețuri mici) a crescut cu 7% ; La Cocoș (hiperdiscount) a anunțat un plus de 28% . ZF notează că segmentul de hiperdiscount „s-a conturat mai puternic în ultimii ani”, iar ritmul La Cocoș sugerează că formatul câștigă tracțiune într-un context în care consumatorii rămân sensibili la preț. Context: preluarea La Cocoș și extinderea amprentei Schwarz Potrivit publicației, grupul german deține din acest an pachetul majoritar la La Cocoș, pe lângă controlul asupra Lidl și Kaufland, primii doi jucători ca afaceri pe piața locală. În termeni practici, această mișcare extinde amprenta Schwarz într-o zonă de retail orientată explicit către „discount” și volum. Articolul nu detaliază în fragmentul disponibil pașii următori (investiții, planuri de expansiune sau integrare), însă subliniază că fiecare rețea are propriul model de business și este operată separat. [...]

Auchan România a trecut din nou pe profit, cu o marjă de doar 0,3%, deși vânzările au depășit 8,2 miliarde de lei , un semnal că retailerul își stabilizează rezultatele într-o piață în care volumele mari nu garantează automat câștiguri, potrivit unei analize publicate de Economica . Compania, al șaselea cel mai mare retailer alimentar din România după cifra de afaceri în 2024, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de peste 8,2 miliarde de lei, în creștere cu 6% față de 2024, conform datelor financiare analizate de publicație. Trecerea pe profit vine după un rezultat negativ în 2024, când compania a avut o pierdere de 8,6 milioane de lei. În 2025, Auchan a raportat un profit net de 25,2 milioane de lei, echivalentul unei marje de 0,3% din cifra de afaceri, ceea ce indică un model de business cu rulaje mari, dar cu spațiu limitat de absorbție a șocurilor de cost. Ce arată cifrele despre presiunea pe profitabilitate Revenirea pe plus este relevantă mai ales prin prisma nivelului redus al marjei: la o marjă de 0,3%, orice variație de costuri (logistică, salarii, energie) sau de prețuri poate influența rapid rezultatul final, chiar și în condițiile unei creșteri a vânzărilor. Pe partea de resurse umane, compania a ajuns la un număr mediu de 6.422 de salariați, cu 241 mai mulți decât cu un an înainte, potrivit datelor citate. Rețeaua: peste 500 de magazine și formate multiple Auchan operează un lanț de peste 500 de magazine, în mai multe formate, inclusiv: 26 de hipermarketuri clasice; 9 hipermarketuri ATAC Hiper Discount și un ATAC Super Discount; nouă supermarketuri clasice; magazinul inteligent Auchan Go; aproape 400 de magazine de ultra-proximitate MyAuchan (majoritatea în stațiile Petrom); peste 70 de magazine în franciză Simply by Auchan; magazinul online auchan.ro. Într-un material separat, Economica a relatat și despre schimbări în planurile retailerului la 20 de ani de la intrarea pe piața locală, inclusiv deschideri în București (detalii în articolul despre Auchan ). Context: 20 de ani de la intrarea pe piața din România Primul magazin Auchan din România a fost deschis pe 7 noiembrie 2006, în Titan (București). Acesta a rămas cel mai mare hipermarket din România, cu o suprafață de 16.000 mp, conform informațiilor din analiză. [...]

Metro Cash&Carry a revenit pe profit în 2025, deși a absorbit în prețuri o parte din scumpiri și a redus ușor personalul , potrivit Economica . Pentru un retailer cu expunere mare pe costuri logistice și fiscale, revenirea pe plus indică o recalibrare operațională într-un context în care taxarea pe cifra de afaceri a pus presiune directă pe marje. În 2025, afacerile Metro Cash&Carry (grupul METRO) au urcat la 11,9 miliarde de lei , în creștere cu 5,3% față de 2024. Compania operează în România 30 de magazine cash&carry , magazinele de proximitate LaDoiPași Extra și franciza LaDoiPași . După pierderea raportată în 2024, compania a încheiat 2025 cu profit net de 22,5 milioane de lei , echivalentul a 0,1% din cifra de afaceri . În paralel, numărul mediu de angajați a scăzut la 3.900 , de la 3.981 cu un an în urmă (o reducere de 81 de persoane, conform datelor citate). Presiunea fiscală și decizia de a nu împinge costurile în prețuri Contextul revenirii pe profit vine după un 2024 în care Metro a raportat o pierdere netă de 28,1 milioane de lei , prima din ultimii zece ani. Publicația notează că retailerul a susținut atunci că nu a transferat integral în prețurile finale: majorarea de 7% a costului mărfurilor ; creșterea cu 10% a costurilor de transport . În plus, taxele plătite au crescut cu 35% „în ansamblu”, iar impactul principal a fost atribuit introducerii impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) , menționat ca fiind de 1% . Tot în acest context, CEO-ul Metro, Karan Khurana , declara anul trecut că business-ul ar putea rămâne pe pierderi până la schimbarea sistemului de taxare pe cifra de afaceri și că Metro a decis să nu transfere în prețuri costuri mai mari legate de creșterea salariilor, TVA sau taxe precum cele pe zahăr. Investiții și extindere pe livrări: miza pe eficiență operațională Pe partea de operațiuni, Metro a finalizat în 2025 o investiție de 23 de milioane de euro (aprox. 115 milioane de lei) pentru extinderea zonei de food&service delivery din depozitul din Ștefănești, detaliată într-un material anterior al Economica . În același cadru strategic, compania are în plan trei magazine cash&carry noi în următorii ani și depozite extinse care să deservească zone de livrare. Pentru piață, combinația dintre investiții logistice și menținerea competitivității prețurilor rămâne un test de marjă, mai ales într-un regim fiscal care taxează direct cifra de afaceri, nu profitul. [...]