Știri
Știri din categoria Politică

AUR împinge moțiunea de cenzură pe argumentul „crizei economice” , iar liderul senatorilor partidului, Petrișor Peiu , susține că menținerea Guvernului condus de Ilie Bolojan nu poate fi justificată prin teama de efecte economice, în condițiile în care România ar fi deja „în plină criză”, potrivit Digi24 . Peiu afirmă, într-o postare pe Facebook, că „cel mai «caraghios»” argument invocat de susținătorii premierului este că demiterea Executivului ar avea „grave consecințe economice”. În aceeași intervenție, senatorul AUR enumeră o serie de indicatori pe care îi invocă drept dovadă că problemele economice sunt deja instalate. Ce indicatori economici invocă AUR În mesajul citat, Petrișor Peiu susține că România ar avea deja: „cea mai mare inflație din UE”, „cam 10%”; „cel mai mare deficit bugetar din UE”, „cam 8%”; „cel mai mare deficit comercial și de cont curent din UE”, „peste 30 de miliarde de euro”; „trei trimestre consecutive de scădere economică”. Peiu mai menționează scăderea consumului „timp de opt luni la rând”, pensii „înghețate pentru al doilea an consecutiv” și cheltuieli cu dobânzile „cele mai mari din UE”, „peste 3% din PIB”. Ce urmează în Parlament PSD și AUR ar urma să depună marți o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Bolojan. Liderul AUR, George Simion, a indicat data de 5 mai ca posibilă zi a votului în plenul Parlamentului. [...]

Președintele Nicușor Dan contestă la CCR prelungirea subvențiilor pentru centrale pe gaze , invocând un posibil conflict cu dreptul european și riscul de penalități pentru România, potrivit Profit . Sesizarea vizează un proiect de lege adoptat la începutul lunii de Parlament, care permite primăriilor să acorde încă doi ani stimulente financiare pentru instalarea centralelor de apartament în anumite comunități. Conform articolului, astfel de subvenții ar fi trebuit să fie sistate din 2025, prin lege, în linie cu o directivă a Uniunii Europene. Miza: compatibilitatea cu directiva UE și riscul de sancțiuni În argumentația prezentată de publicație, problema centrală este că România a transpus abia anul trecut, cu întârziere, și doar parțial, o directivă UE din vara lui 2024. Aceasta prevede că, cel mai târziu de la 1 ianuarie 2025, statele membre nu mai acordă subvenții de stat pentru instalarea de „cazane autonome alimentate cu combustibili fosili” — adică, în practică, centrale de apartament pe gaze. În acest context, prelungirea posibilității de subvenționare prin legea adoptată de Parlament ar putea deschide un conflict de conformare cu regulile europene, cu potențiale consecințe financiare pentru stat, prin penalități. Ce prevede legea contestată Potrivit informațiilor citate, stimulentele ar urma să poată fi acordate de autorități centrale și locale pentru instalarea de cazane autonome pe combustibili fosili în situații punctuale, respectiv: în imobile racordate la puncte termice; care deservesc mai puțin de 50 de utilizatori finali; pentru o perioadă de maximum doi ani. Ce urmează Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizarea președintelui. Până la o decizie, rămâne deschisă întrebarea dacă mecanismul de sprijin financiar extins de Parlament poate fi menținut fără a intra în contradicție cu obligațiile României ca stat membru al UE, așa cum susține sesizarea prezentată de Profit. [...]