Știri
Știri din categoria Politică
Piețele urmăresc cu atenție cursa prezidențială din Brazilia, după ce un sondaj arată că președintele Luiz Inacio Lula da Silva și senatorul Flavio Bolsonaro sunt practic la egalitate într-o simulare de tur doi, un scenariu care menține ridicată incertitudinea politică înaintea alegerilor din acest an, potrivit Reuters.
Sondajul BTG Pactual/Nexus publicat luni indică 46% pentru Lula într-o confruntare directă în turul al doilea, față de 45% pentru Flavio Bolsonaro. În martie, cei doi erau la egalitate, cu 46% fiecare.
În simulările pentru primul tur, Lula este creditat cu 41% din voturi, în timp ce Flavio Bolsonaro ar obține între 36% și 38%, în funcție de ceilalți candidați incluși în scenarii.
Reuters notează că investitorii au urmărit îndeaproape sondajele după ce fostul președinte Jair Bolsonaro, aflat în închisoare, și-a anunțat în decembrie susținerea pentru fiul său, Flavio, în vârstă de 44 de ani. O cursă strânsă crește riscul de volatilitate, pe fondul întrebărilor legate de direcția viitoare a politicilor.
Lula, în vârstă de 80 de ani, care l-a învins pe Jair Bolsonaro în 2022, urmărește un al patrulea mandat neconsecutiv.
În Brazilia, dacă niciun candidat nu depășește 50% din voturile valabile, primii doi clasați intră în turul al doilea — situație care s-a repetat la fiecare scrutin prezidențial din 2002.
Sondajul Nexus a fost realizat pe un eșantion de 2.028 de persoane, în perioada 24–26 aprilie, și are o marjă de eroare de 2 puncte procentuale, în plus sau în minus.
Recomandate
AUR vrea să repună pe agenda Parlamentului reducerea la 300 de parlamentari și tăierea subvențiilor pentru partide , prin demersuri anunțate pentru Birourile Permanente ale celor două Camere, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare: schimbări care ar modifica arhitectura reprezentării politice și finanțarea partidelor. Liderul AUR, George Simion , a declarat luni, într-o conferință de presă, că partidul va cere introducerea pe ordinea de zi „sub rezerva primirii raportului” din partea comisiilor raportoare a unor legi inițiate de AUR. Ce inițiative spune AUR că împinge în procedură Simion a indicat trei direcții legislative: reducerea numărului de parlamentari la 300; eliminarea subvențiilor de stat pentru partidele politice; alegerea primarilor în două tururi . În același context, el a spus că AUR va vota „în birourile permanente și în plen” pentru orice inițiativă care urmărește aceste obiective și a pus în discuție „tăierea sau reducerea drastică” a subvenției pentru partide, menționând explicit o reducere „nu cu 20% ci cu 95%”. Ce urmează, procedural Potrivit declarațiilor sale, solicitările ar urma să fie depuse luni la: ora 12.00, în Biroul Permanent al Senatului; ora 13.30, în Biroul Permanent al Camerei Deputaților. Simion a mai afirmat că AUR „dialoghează cu toți actorii politici” și a făcut un apel la „reconciliere națională”, susținând că partidul își va respecta promisiunile față de electorat. Materialul Mediafax nu oferă detalii despre calendarul de dezbatere în comisii sau despre șansele de adoptare ale inițiativelor. [...]
USR exclude o înțelegere cu PSD după moțiunea de cenzură și își pregătește trei scenarii de guvernare , în cazul în care Cabinetul condus de Ilie Bolojan cade, potrivit Mediafax . Președintele USR, Dominic Fritz , spune că partidul are pe masă doar trei variante: guvern minoritar, alegeri anticipate sau trecerea în opoziție. Fritz a susținut că AUR este „extensia PSD-ului” și că USR nu va „juca acest joc”, respingând explicit orice fel de înțelegere cu PSD după moțiunea de cenzură. Cele trei opțiuni invocate de Dominic Fritz În declarațiile de luni, liderul USR a enumerat scenariile pe care partidul le ia în calcul dacă actualul guvern cade: formarea unui guvern minoritar ; alegeri anticipate ; intrarea în opoziție . Fritz a nuanțat însă că nu a prezentat guvernul minoritar drept o variantă „foarte probabilă”, dar a insistat că USR va rămâne „responsabil” și nu va părăsi guvernarea fără a pune „pe masă” o soluție. „Eu nu am spus că un guvern minoritar este o variantă foarte probabilă. Eu am spus că noi vom rămâne responsabili și vom duce această luptă până la capăt, cât cere situația pentru ca România să rămână pe o linie de plutire. Noi nu vom dezerta ca PSD, noi nu vom pleca cu miniștrii noștri fără să punem pe masă care de fapt este soluția și tocmai de aceea există astăzi, pentru USR există trei variante: ori un guvern minoritar, ori alegeri anticipate, ori mergem în opoziție.” Miza imediată: stabilitatea politică și deciziile din Parlament În același context, Fritz a afirmat că la Palatul Cotroceni a avut loc o discuție „strict tehnică” între liderii coaliției și președintele Nicușor Dan, fără a fi abordată „situația politică”. El a mai spus că au fost prezentate „situațiile” legate de SAFE și PNRR și că ar fi existat un consens că pașii necesari trebuie făcuți în Parlament, dar a avertizat că acest consens este „fragil”, invocând precedente în care înțelegeri „scrise pe hârtie” nu au fost respectate. [...]
PNL ia în calcul alegeri anticipate dacă moțiunea PSD–AUR dărâmă Guvernul Bolojan , iar partidul spune că, într-un astfel de scenariu, nu va mai colabora cu PSD și ar trece în opoziție, potrivit HotNews . Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu , a declarat la Parlament că liberalii vor purta discuții cu parlamentari din alte grupuri pentru a se asigura că Guvernul Bolojan „va supraviețui” moțiunii de cenzură anunțate de PSD și AUR. El a susținut că astfel de discuții „om la om” nu ar fi „nimic spectaculos” sau „surprinzător”. În cazul în care Guvernul ar fi demis, Fenechiu a invocat o decizie luată în forurile interne ale partidului: „să nu mai existe colaborare cu Partidul Social Democrat”. În aceeași logică, el a spus că PNL vede ca opțiuni opoziția și, fără a exclude, alegerile anticipate. „Fără îndoială, soluția este opoziția și nu excludem varianta alegerilor anticipate.” Miza imediată: aritmetica moțiunii și riscul de instabilitate politică PSD și AUR au anunțat luni că vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Până seara, doar grupul parlamentar PACE – Întâi România confirmase că susține demersul. Conform informațiilor din articol, PSD și AUR au împreună 231 de voturi în Parlament, cu unul mai puțin decât numărul necesar pentru demiterea Guvernului. În acest context, PNL încearcă să blocheze moțiunea prin discuții cu parlamentari din alte grupuri. „Nemulțumiri” în interiorul PSD, dar cu limite practice Fenechiu a afirmat că există parlamentari „de peste tot” care nu ar fi de acord cu moțiunea, inclusiv în PSD, însă a avertizat că un vot împotriva liniei partidului vine, de regulă, cu repercusiuni interne, ceea ce face „mai complicată” o eventuală susținere pentru Guvern din afara PNL. În lipsa altor detalii în sursă despre calendarul moțiunii sau despre negocieri formalizate, rămâne de urmărit dacă opoziția reușește să strângă votul lipsă și ce opțiuni politice se conturează dacă Guvernul Bolojan cade. [...]
Cea mai dură consecință a noii Legi a salarizării unitare ar putea fi înghețarea temporară a unor salarii din sectorul public , chiar dacă veniturile „în plată” nu vor fi reduse, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , citate de Antena 3 . Miza practică pentru bugetari este că, în scenariul cel mai nefavorabil, anumite categorii ar urma să aștepte până la următoarea indexare pentru a vedea creșteri. Pîslaru a spus că proiectul noii legi nu este finalizat, dar va include „o prevedere expresă” care să garanteze că veniturile aflate deja în plată nu scad după adoptare. În schimb, acolo unde salariile actuale sunt peste coeficienții sau grilele care vor rezulta din noua arhitectură, ajustarea nu s-ar face prin tăieri, ci prin stagnare până când indexările „prind din urmă” nivelul existent. „Pot să vă garantez că veniturile nu vor scădea. (...) în cel mai rău caz, va aştepta o perioadă până când se vor indexa salariile cu totul, pe valoarea de referinţă ca să aibă creşteri salariale (...) Dar mesajul meu, fără dubiu, este acela că va exista o prevedere expresă în proiectul de lege care spune că veniturile care sunt în plată nu vor scădea.” Ce se schimbă, în esență: grile, coeficienți și limitarea sporurilor Ministrul interimar a indicat că legea urmărește corectarea discrepanțelor și a inechităților salariale, dar în limitele unei „anvelope bugetare” (adică un plafon total de cheltuieli) care urmează să fie definitivată. În logica prezentată, o indexare aplicată „peste tot” pe actualele salarii ar adânci inechitățile, motiv pentru care recalibrarea ar trebui făcută printr-o ierarhie de coeficienți între „familiile ocupaționale”. Un alt element cu impact direct asupra veniturilor totale este discuția privind sporurile: Pîslaru a spus că „pe partea de sporuri discuția este să fie de maxim 20% din salariu”. Calendar și condiții politice: consultări din 4 mai, țintă de promulgare 31 august Pîslaru a afirmat că nu va pune proiectul în transparență decizională până când nu există un consens politic că are voturile necesare în Parlament. Intenția anunțată este ca, din 4 mai, să înceapă consultările, însă evoluția depinde de două condiții menționate: stabilirea anvelopei bugetare și obținerea unui acord politic. Legea ar urma să fie promulgată până la 31 august, conform declarațiilor ministrului. Context: interimat la Muncă, tensiuni politice și moțiune anunțată Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor, a preluat interimatul la Ministerul Muncii după demisia lui Petre-Florin Manole, în contextul retragerii sprijinului politic de către PSD pentru Ilie Bolojan și al anunțului privind depunerea unei moțiuni de cenzură împreună cu AUR, împotriva Executivului condus de președintele PNL. [...]
Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu susține că instabilitatea guvernamentală din ultimii ani este alimentată de interese pentru controlul resurselor publice , într-un mesaj în care afirmă că „crizele politice” sunt „complet artificiale” și legate de „accesul discreționar și privilegiat la resursele statului”, potrivit News . Ciucu afirmă că „în ultimii cinci ani durata medie a unui guvern este de sub un an” și pune această volatilitate pe seama unor „oameni bogați și puternici” care ar urmări „mai multă bogăție și mai multă putere”. În aceeași intervenție, el spune că guvernele Orban și Cîțu au fost „mătrășite”, iar „acum i se pregătește același lucru guvernului Bolojan ”. În lectura sa, guvernele Ciucă și Ciolacu au funcționat în perioadele în care „oamenii bogați și puternici s-au înțeles”, iar în cazul Cîțu ar fi existat o ruptură între astfel de grupuri, despre care afirmă că „nu toți sunt la vedere”. „Crize artificiale” și miza accesului la resursele statului Ciucu descrie crizele politice drept un mecanism construit deliberat, asociat cu „foamea de bani” și cu „accesul discreționar și privilegiat la resursele statului”. „Deci nu avem crize politice naturale, ci complet artificiale, create în laboratoarele lor, parte a foamei de bani şi a accesului discreţionar şi privilegiat la resursele statului.” El mai susține că actuala situație ar fi „o criză artificială, ușor evitabilă”, care „face rău țării și românilor”, și le transmite colegilor din PNL că partidul ar urma să fie pus în fața unei „alegeri de conștiință”, între „demnitate” și „sistemul, banii” și, în timp, „irelevanța”. Atac la AUR și acuzații la adresa PSD În același mesaj, Ciucu afirmă despre AUR că ar fi „exact sistemul care se prezintă ca anti-sistem”, pe care îl descrie drept „sistemul reinventat în anti-sistem: foști pesediști”. Totodată, el leagă „cheia acțiunii PSD” și a unor lideri pe care îi menționează (Grindeanu, Neacșu) de „foamea de putere” și bani și susține că Ilie Bolojan „le stă în gât” pentru că „nu are mentalitate de slugă”, adăugând că „nici Orban nu avea”. [...]
Schimbarea bruscă de ton a liderului AUR față de președinte reaprinde tensiunile politice și riscă să blocheze dialogul instituțional , pe fondul acuzațiilor de „inconsecvență” și „agresivitate” formulate de europarlamentarul PNL Virgil Popescu , potrivit News . Virgil Popescu susține că George Simion i-ar fi „întins” președintelui Nicușor Dan „ramura de măslin” la începutul unei conferințe de presă, pentru ca la final să vrea suspendarea acestuia. Într-o postare pe Facebook, liberalul ironizează această succesiune de poziții și o descrie drept o formă de „împăcare agresivă”. De ce contează: semnal de instabilitate în relația opoziție–președinție Mesajul lui Popescu pune accent pe efectul politic al unor poziții contradictorii exprimate în același cadru public: dificultatea de a identifica un interlocutor coerent și, implicit, de a menține un dialog funcțional. În postare, europarlamentarul PNL formulează și o întrebare privind „cu care dintre cei doi” ar trebui România „să stea de vorbă” — cu liderul care propune reconcilierea sau cu cel care ar iniția suspendarea — sugerând că astfel de schimbări rapide de registru complică orice negociere politică. Context: un conflict mai vechi între Popescu și Simion Popescu amintește că vorbește „de ani de zile” despre agresivitatea lui Simion. În același context, este reamintit un episod din februarie 2022, când George Simion l-a bruscat pe Virgil Popescu în Parlament, pe vremea când acesta era ministru al Energiei, în timpul unei moțiuni simple împotriva sa, liderul AUR luându-l „de gât” pe demnitar. [...]
