Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan avertizează că instabilitatea politică ar putea escalada dincolo de căderea guvernului, sugerând că PSD ar putea iniția „alte acțiuni” care să vizeze inclusiv președintele Nicușor Dan, într-un context în care colaborarea dintre Palatul Cotroceni și Executiv este esențială pentru aplicarea programului prezidențial, potrivit G4Media.
Declarația a fost făcută luni seară, la Digi24, unde Bolojan a spus că „nimeni nu ne garantează” că PSD nu va recurge la noi demersuri politice „inclusiv în ce îl privește pe președintele României”. Premierul nu a folosit explicit termenul „suspendare”, însă, în formularea relatată de publicație, avertismentul este plasat în registrul unor acțiuni politice care ar putea afecta direct funcționarea instituțiilor.
Bolojan a legat explicit miza de capacitatea președintelui de a-și pune în practică programul pentru care a fost ales, subliniind că acesta are „o componentă importantă de tip executiv” și depinde de o colaborare cu guvernul. În lipsa unei „colaborări oneste”, spune premierul, crește probabilitatea ca proiectele asumate în campanie – prezentate ca având scopul de a „aduce bunăstare românilor” – să nu mai poată fi implementate.
În acest cadru, avertismentul privind posibile acțiuni suplimentare ale PSD este prezentat ca un factor de instabilitate care ar putea amplifica blocajul politic după eventuala cădere a guvernului.
„Teama pentru viitor – pentru că o ţară are nevoie de nişte ancore, are nevoie de stabilitate, de o anumită direcţie – este legată de faptul că un preşedinte, pentru a-şi putea pune în practică programul pentru care a fost ales (...) are nevoie de o colaborare cu guvernul. (...) La fel cum s-a întâmplat în această perioadă, nimeni nu ne garantează că în perioada următoare PSD nu recurge şi la alte acţiuni în plan politic (...) inclusiv în ce îl priveşte pe preşedintele României”, a precizat Ilie Bolojan.
Publicația nu oferă detalii suplimentare despre ce tip de „acțiuni” ar avea în vedere PSD și nici un calendar al unor eventuale demersuri; informația rămâne la nivelul avertismentului politic formulat de premier.
Recomandate
PSD își amână poziția față de viitorul Guvern până vede programul de guvernare , după ce președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru fără consultări prealabile cu social-democrații, potrivit Agerpres . Deputatul PSD Mihai Fifor spune că partidul va convoca forurile de conducere pentru a analiza propunerea și implicațiile politice. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Fifor afirmă că PSD așteaptă prezentarea programului de guvernare și a priorităților asumate de premierul desemnat, iar evaluarea finală va urmări compatibilitatea acestora cu „valorile” partidului, cu angajamentele prooccidentale și cu „capacitatea reală” de a răspunde provocărilor economice și sociale. „Având în vedere că această nominalizare a fost făcută fără consultări prealabile cu formațiunea noastră, vom convoca forurile de conducere ale partidului pentru a analiza în detaliu această propunere și implicațiile sale politice.” Miza: o majoritate parlamentară stabilă, dar cu condiții Fifor susține că nominalizarea vine într-un moment politic „dificil”, iar PSD consideră că orice propunere care poate duce la o formulă de guvernare „viabilă”, capabilă să genereze o majoritate parlamentară stabilă, trebuie analizată „cu responsabilitate și seriozitate”. Totodată, social-democratul reafirmă că obiectivul prioritar al PSD rămâne susținerea unei guvernări prooccidentale, bazate pe un „parteneriat solid și transparent”, dar menține rezervele exprimate anterior față de orice formulă de guvernare care ar presupune participarea lui Ilie Bolojan . Contextul desemnării Duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat și că îl propune în locul acestuia pe Adrian Veștea, mai notează Agerpres. [...]
USR contestă legalitatea desemnării lui Adrian Veștea ca premier fără noi consultări , un demers care poate complica calendarul formării Guvernului și prelungește incertitudinea politică, cu efect direct asupra predictibilității decizionale, potrivit Știrile Pro TV . Deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să reia consultările cu partidele parlamentare înainte de a propune un nou candidat la funcția de prim-ministru. Argumentul central este că procedura constituțională declanșată de consultările anterioare s-ar fi încheiat odată cu depunerea mandatului de către premierul desemnat Eugen Tomac. În postarea sa, Dimitriu afirmă că desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru trebuie precedată de consultarea partidelor parlamentare, iar consultările precedente au avut „un obiect precis” și „un rezultat concret” – desemnarea lui Eugen Tomac. În momentul în care acesta și-a depus mandatul, spune deputatul, procedura ar fi trebuit reluată de la zero. Miza: procedura de desemnare și riscul de blocaj instituțional Potrivit lui Alexandru Dimitriu, retragerea lui Tomac nu poate fi tratată ca „un detaliu administrativ”, ci ca un semnal că nu a existat susținerea politică necesară pentru formarea unei majorități parlamentare. În această logică, o nouă desemnare nu ar fi o simplă continuare a pașilor anteriori, deoarece „situația politică s-a schimbat”, iar Constituția ar impune reluarea consultărilor. Deputatul mai argumentează că consultarea partidelor nu este o formalitate „care se bifează o singură dată” și apoi se aplică oricărei desemnări ulterioare, ci ar trebui făcută pentru fiecare candidat, astfel încât președintele să poată evalua susținerea politică „reală” existentă la acel moment. Ce a anunțat președintele Conform informațiilor din articol, duminică dimineață președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat și că, în locul acestuia, îl propune pe Adrian Veștea. Decizia vine în contextul în care Tomac nu a reușit să adune suficiente susțineri parlamentare pentru a forma o nouă majoritate guvernamentală. În material este menționat și un articol separat despre situația lui Eugen Tomac și pașii de la Parlament, disponibil aici: Știrile Pro TV . Ce urmează Articolul nu indică dacă acuzația USR va fi urmată de o sesizare formală sau de un demers instituțional, însă disputa ridică o problemă de procedură care, dacă se amplifică politic, poate întârzia negocierile și validarea unei formule guvernamentale în Parlament. [...]
Retragerea lui Eugen Tomac din cursa pentru formarea Guvernului mută negocierile într-o zonă explicit politică , după ce varianta tehnocrată nu a strâns sprijinul necesar în Parlament, potrivit Euronews . Fostul premier desemnat a spus că a renunțat la mandat după zece zile de discuții în care a încercat să obțină susținerea „tuturor partidelor democratice” pentru învestirea Cabinetului propus, dar nu a reușit. În mesajul său, Tomac a insistat că a fost deschis la „orice compromis rezonabil” pentru instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline. „Am fost sincer, am fost onest, am fost deschis spre orice compromis rezonabil care să ofere rapid țării un guvern. Nu am găsit această atitudine din partea tuturor partidelor și regret acest lucru.” De ce contează: președintele a evitat un vot cu risc de respingere Deși duminică ar fi trebuit trimise în Parlament lista finală a miniștrilor și programul de guvernare (document finalizat cu o zi înainte și transmis partidelor), președintele Nicușor Dan a schimbat strategia. Șeful statului ar fi transmis încă de la începutul consultărilor că nu va înainta o propunere care riscă să fie respinsă la vot. În acest context, Nicușor Dan a optat pentru o soluție politică și l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, invocând experiența administrativă și capacitatea de a coagula o majoritate parlamentară. Unde s-a blocat formula Tomac Potrivit informațiilor obținute „pe surse” de Euronews, Cabinetul Tomac nu reușise să adune suficiente voturi pentru a trece de Parlament. În material se arată că: PSD și UDMR nu luaseră o decizie finală privind susținerea unui guvern tehnocrat; UDMR și-ar fi exprimat rezerve față de această formulă; PSD ar fi condiționat votul de poziția UDMR. Ce urmează: o majoritate încă incertă pentru Guvernul Veștea Desemnarea lui Adrian Veștea deschide negocieri pentru un guvern politic, însă rămâne de văzut dacă noul premier desemnat va strânge voturile necesare. Euronews notează că PNL și USR au transmis în repetate rânduri că nu își doresc o coaliție cu PSD. Una dintre variantele discutate în spațiul politic este un executiv susținut de PNL, USR și UDMR, într-o formulă minoritară, iar negocierile din perioada următoare sunt prezentate drept decisive pentru conturarea majorității și instalarea noului Guvern. [...]
Conflictul dintre PNL și președintele Nicușor Dan riscă să blocheze rapid formarea guvernului , după ce Ilie Bolojan a acuzat public că desemnarea liberalului Adrian Veștea ca premier s-a făcut fără consultarea partidului și ar urmări „ruperea PNL”, potrivit Adevărul . Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, spune că nici el, nici conducerea partidului nu au fost informați înainte de decizia președintelui. În mesajul său, liderul liberal califică nominalizarea drept „un act ostil” și o „încercare de rupere a PNL”, pe care o leagă de „doborârea guvernului în interesul PSD”. „Nici conducerea PNL și nici eu, personal, nu am fost informați anterior de președinte în privința acestei decizii, un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL.” Ce reclamă PNL: lipsa consultării și încălcarea „colaborării loiale” În aceeași intervenție, Bolojan susține că încercarea de a impune unui partid un premier „din rândurile sale”, fără consultare prealabilă și „după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului”, ar încălca principiile unei colaborări politice „loiale”. Ca reacție imediată, el anunță convocarea de urgență a Biroului Politic Național (BPN) pentru stabilirea poziției oficiale a PNL. Contextul desemnării: Tomac și-a depus mandatul, Veștea a fost nominalizat Declarația lui Bolojan vine după ce, duminică dimineață, Eugen Tomac – așteptat să prezinte lista miniștrilor – și-a depus mandatul, iar președintele Nicușor Dan a anunțat că îl nominalizează pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru. Anunțul președintelui este relatat de Adevărul într-un material separat, „Nicușor Dan a anunțat”, disponibil aici . Tot Adevărul a publicat și un profil al premierului desemnat, „Cine este Adrian Veștea”, disponibil aici . Reacții politice: AUR spune că nominalizarea nu are susținere parlamentară Pe fondul reacțiilor apărute după schimbarea de nominalizare, Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a declarat că decizia ar fi un „gest disperat” și a susținut că un guvern care nu rezultă dintr-o majoritate parlamentară constituită „nu va avea cum să ia voturile necesare”. Adevărul a agregat reacțiile într-un alt material, disponibil aici . Ce urmează: poziția oficială a PNL, decisă în BPN Din informațiile prezentate, următorul pas imediat este ședința Biroului Politic Național al PNL, convocată de Ilie Bolojan, care ar trebui să stabilească linia partidului față de nominalizarea lui Adrian Veștea și, implicit, față de negocierile pentru formarea guvernului. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier împinge PNL spre o decizie cu risc de fractură internă , cu efect direct asupra stabilității guvernării și a capacității partidului de a-și controla parlamentarii, potrivit unei analize din Libertatea . Mutarea președintelui Nicușor Dan, descrisă în analiză drept una care transformă PNL într-un „butoi cu pulbere”, a surprins conducerea liberală: varianta Veștea nu ar fi fost luată în calcul, deși liderii știau că șeful statului a discutat cu mai mulți fruntași PNL. În partid există, însă, și voci care cred că un guvern Veștea ar putea trece de Parlament, cu costul unui conflict intern major. Scenariul 1: PNL se delimitează și îl lasă pe Veștea „pe cont propriu” Prima variantă prezentată este o mobilizare rapidă a PNL pentru a se distanța de orice susținere a lui Adrian Veștea. Un vicepreședinte PNL invocă lipsa unui mandat din partea partidului, iar un lider de filială susține că deciziile interne au vizat „nesusținerea” oricărei echipe cu legătură cu PSD și că, dacă PNL ar fi dorit un premier, opțiunea ar fi fost Ilie Bolojan . În acest scenariu, Veștea ar încerca să-și alcătuiască echipa fără sprijinul partidului, iar PNL ar putea decide sancțiuni pentru membrii care se raliază, inclusiv excluderea. Totuși, „la cald”, unii lideri PNL ar vedea șanse ca varianta să treacă de Parlament, în funcție de „aritmetica parlamentară” și de „simpatiile” pentru Veștea. Scenariul 2: negociere internă și susținere „controlată”, cu slăbirea lui Bolojan Al doilea scenariu pornește de la convocarea unui Birou Politic Național în care să fie negociată o susținere „controlată” a unui executiv condus de un liberal. Consecința politică internă ar fi o cedare de putere din partea taberei Ilie Bolojan și acceptarea faptului că președintele Nicușor Dan „e mai presus de conducerea PNL”, în logica descrisă de analiză. În acest context, Veștea, sprijinit pe „gruparea Thuma”, ar putea forța un vot intern care să arate că adepții guvernării sunt mai numeroși decât se vede acum, chiar dacă nu neapărat majoritari. Riscul major: slăbirea poziției lui Ilie Bolojan, inclusiv posibilitatea ca „scaunul” să-i fie contestat înainte de congresul la termen din vara lui 2027, pe fondul precedentelor din partid, când PNL „s-a dus după omul” pe care l-a avut premier. Scenariul 3: rupere și excluderi, pe „model Tăriceanu” A treia variantă este o ruptură: Veștea și o grupare contestatară ar negocia un nou guvern acceptând excluderea din PNL, pe un model comparat de un lider de filială cu episodul Tăriceanu din 2014. Efectul imediat ar fi atragerea unui număr suficient de parlamentari pentru a trece un nou guvern, cu sprijin „în principal de la PSD”, dar și de la alte formațiuni. Analiza notează că un argument în formarea unei astfel de majorități ar fi chiar sprijinul președintelui Nicușor Dan, care nu ar fi consultat formal PNL înainte de a avansa numele lui Adrian Veștea. Miza: cine câștigă controlul politic dacă trece sau pică Guvernul Veștea Dacă un guvern condus de Veștea trece de Parlament, analiza îl descrie ca pe un câștig pentru Nicușor Dan în confruntarea „mocnită” cu Ilie Bolojan, în condițiile în care ar rezolva criza fără ca PSD să-și asume guvernarea. Dacă planul eșuează, președintele ar acumula „încă o înfrângere foarte mare” și ar putea ajunge în situația pe care ar fi evitat-o până acum: desemnarea unui premier din fruntea celui mai mare partid, PSD, o opțiune pe care „foarte mulți i-au cerut-o”, dar pe care ar fi ignorat-o, potrivit aceleiași analize. [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier deschide o fisură în PNL, cu risc de blocaj în negocierile pentru guvernare , după ce prim-vicepreședintele partidului Ciprian Ciucu l-a acuzat public de „complot” și „trădare”, în timp ce Veștea le cere liberalilor să revină la masa discuțiilor cu partidele pro-europene, potrivit Adevărul . Veștea, desemnat pentru funcția de prim-ministru, i-a mulțumit președintelui Nicușor Dan pentru încredere și a prezentat momentul drept unul de „responsabilitate uriașă”, susținând că România „nu-și mai permite blocaje, ezitări și drumuri începute, dar abandonate la jumătate”. Apelul lui Veștea: PNL să revină la negocieri și să asigure continuitatea În mesajul către colegii din PNL, Veștea a insistat că desemnarea sa „nu este o amenințare” pentru partid, ci „un moment de responsabilitate”, și a pus accent pe continuitatea reformelor și proiectelor începute de guvernul condus de Ilie Bolojan, precum și pe respectarea angajamentelor internaționale ale României. „Cred că PNL trebuie să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene și să identifice soluțiile pentru continuarea guvernării. Nu pentru funcții. Nu pentru calcule mărunte. Ci pentru România și pentru oamenii care au nevoie de stabilitate, dezvoltare și proiecte duse până la capăt”. Veștea a mai transmis un mesaj de susținere pentru aleșii locali liberali (primari, președinți de consilii județene, consilieri), argumentând că aceștia au nevoie „la centru” de un partid care „nu îi abandonează la jumătatea drumului”. În final, a reiterat ideea că „România are nevoie de stabilitate” și că PNL trebuie să rămână „responsabil, pro-occidental și puternic”. Replica din partid: acuzații de „complot” și „trădare” Tensiunea internă a devenit explicită după reacția lui Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL, care a comentat la postarea lui Veștea și a respins explicațiile acestuia, susținând că desemnarea a surprins conducerea partidului și că Veștea ar fi știut din timp. „Sunt cuvine fără rost. Ai complotat împotriva colegilor tăi. Ai complotat și ai trădat încrederea noastră a tuturor. Am aflat din presă. Tu știai de joi, de când nu ai venit la ședință. Urât! Foarte urât!” Miza imediată este capacitatea PNL de a se repoziționa rapid pentru negocierile de guvernare invocate de Veștea: mesajul public de unitate și „responsabilitate” este contrazis, în același spațiu, de acuzații directe din vârful partidului, ceea ce poate complica revenirea la masa discuțiilor cu partidele pro-europene. [...]
