Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan spune că va menține funcționarea Executivului cu un mandat limitat dacă guvernul cade la moțiune, iar PNL ar rupe colaborarea cu PSD, pe fondul unei moțiuni de cenzură „PSD-AUR” care „se profilează” pentru săptămâna viitoare, potrivit News. Miza imediată este una operațională: evitarea unui blocaj administrativ până la instalarea unui nou cabinet, în paralel cu o reconfigurare a majorităților parlamentare.
Bolojan a declarat luni seară, la Digi 24, că în cazul în care guvernul este demis prin moțiune de cenzură, va rămâne în funcție până la formarea unui nou guvern, „cu mandatul limitat”, după care va pleca. El a invocat și faptul că are un mandat de senator, obținut în județul Bihor, precum și rolul de președinte al PNL.
În intervenția sa, premierul a indicat că obiectivul imediat ar fi închiderea „tuturor lucrurilor pe care le avem”, în perioada de tranziție, până la instalarea unui alt guvern. În același context, a afirmat că va „ieși cu fruntea sus” și că va continua activitatea politică din poziția de senator și lider al partidului.
Întrebat ce va face PNL, Bolojan a spus că liberalii nu vor mai continua colaborarea cu PSD dacă se ajunge la o moțiune de cenzură susținută de PSD și AUR, „așa cum se profilează” pentru săptămâna viitoare. El a motivat decizia prin faptul că, în opinia sa, PSD „nu respectă niciun fel de înțelegere” și împinge lucrurile „într-o direcție care nu este bună pentru România”.
„PNL (...) în situaţia în care se întâmplă o astfel de situaţie, o moţiune PSD-AUR, aşa cum se profilează că s-ar întâmpla săptămâna viitoare, nu va mai sta la aceeaşi masă cu PSD.”
Bolojan a mai susținut că PNL ar avea „două drumuri”: unul „de a face ceva pentru țara asta, pentru a moderniza România”, și unul „confortabil” de a rămâne „o anexă”, variantă pe care a spus că partidul nu o va accepta.
Din declarațiile sale reiese că scenariul central urmărit de PNL este gestionarea interimatului până la formarea unui nou guvern, concomitent cu o repoziționare față de PSD, în funcție de evoluția moțiunii de cenzură despre care Bolojan spune că ar putea fi depusă săptămâna viitoare. Informațiile disponibile nu includ detalii despre calendarul formal al moțiunii sau despre pașii concreți pentru formarea unei noi majorități.
Recomandate
UDMR își retrage sprijinul parlamentar pentru învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică aritmetica votului și crește presiunea pentru o formulă de guvernare alternativă sau renegociată, potrivit Biziday . Liderii UDMR s-au reunit miercuri, la o zi după ce deciseseră să nu intre în Guvernul Veștea, și au stabilit acum că nici nu îl vor vota. Parlamentarii Uniunii vor ieși din sală în momentul votului de învestitură. Kelemen Hunor a spus că decizia a fost luată „cu o singură abținere” și că au fost discutate trei opțiuni de comportament la vot: prezență fără vot, vot împotrivă sau absență din sală. Varianta aleasă este ieșirea din sală. Ce formule de guvern ar accepta UDMR Hunor a indicat trei scenarii pe care UDMR le-ar putea susține: învestirea unui guvern minoritar PSD; învestirea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar fără Ilie Bolojan premier; refacerea coaliției de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR. În același context, liderul UDMR a afirmat că și Guvernul Veștea ar fi tot un guvern minoritar și a susținut că AUR nu ar urma să sprijine „toate proiectele”. Hunor a precizat că a discutat aceste variante cu Ilie Bolojan și cu Dominic Fritz . [...]
PNL pregătește un Congres Extraordinar care poate decide sancțiuni interne, într-un moment de tensiune politică legat de nominalizarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului guvern , potrivit Biziday . Conducerea partidului a decis convocarea Consiliului Național Extraordinar pentru vineri, 19 iunie, și propune organizarea Congresului Extraordinar pentru duminică, 21 iunie. Congresul ar urma să aibă loc la Romexpo, unde sunt așteptați aproximativ 2.500 de membri. Ședința de vineri este prezentată ca obligatorie pentru convocarea oficială a congresului de duminică. Miza: disciplină de partid și validarea direcției politice În interiorul PNL există informații că, la congresul de duminică, Adrian Veștea ar putea fi sancționat sau exclus din partid, pe motiv că ar fi încălcat statutul în momentul în care a refuzat să renunțe la poziția de premier desemnat. Totuși, agenda oficială a congresului urmează să fie stabilită abia vineri, în cadrul lucrărilor Consiliului Național. În acest context, Ilie Bolojan a indicat nevoia unei repoziționări interne, afirmând că partidul trebuie „să-și reconfirme direcția politică, să-și clarifice mesajul și să-și mențină credibilitatea”. Ce spune regulamentul PNL despre sancționarea aleșilor Conform regulilor interne citate, sancționarea membrilor care ocupă funcții alese se decide prin votul Congresului, după o procedură care implică: o propunere a Biroului Permanent; adoptarea acesteia de către Consiliul Național; votul final în Congres. Regulamentul mai prevede că, în acest caz, este convocat automat un Congres Extraordinar. [...]
PNL intră în reorganizare accelerată, cu miză directă pe stabilitatea guvernării , după ce conducerea partidului a convocat un Consiliu Național vineri și a propus un Congres extraordinar duminică, la Romexpo, potrivit Stirile Pro TV . În paralel, surse liberale indică faptul că premierul desemnat Adrian Veștea ar vrea să candideze la șefia PNL, urmând să îl înfrunte pe Ilie Bolojan. Primele efecte ale crizei interne se văd deja la vârful partidului: în ședința Biroului Politic Național, Cătălin Predoiu și-a anunțat demisia din funcția de prim-vicepreședinte. Consiliul Național de vineri ar urma să se desfășoare online, cu aproximativ 800 de delegați, iar tema centrală este convocarea Congresului extraordinar. Calendarul deciziilor și miza: conducerea PNL și soarta lui Veștea în partid În partid, disputa s-a mutat „pe față”, cu tabere care își pregătesc strategiile înaintea voturilor decisive. Pentru vineri este pregătit un Consiliu Național în care Ilie Bolojan ar urma să propună convocarea Congresului extraordinar; dacă procedura trece, congresul ar putea avea loc duminică. Potrivit informațiilor prezentate de publicație, delegații ar urma să voteze două chestiuni majore: alegerea noii conduceri a PNL; excluderea lui Adrian Veștea și a liberalilor care ar accepta funcții în viitorul guvern. Totuși, în cazul lui Veștea, excluderea nu poate fi decisă de Consiliul Național, deoarece funcția de prim-vicepreședinte a fost validată de Congres, iar o astfel de decizie ar urma să fie tranșată tot la congres. Negocieri în culise și contacte PNL–PSD, potrivit surselor Pe fondul negocierilor pentru instalarea guvernului, tabăra premierului desemnat ar încerca să își asigure voturile necesare și să își consolideze sprijinul în interiorul PNL înaintea unui posibil congres extraordinar. În acest context, potrivit unor surse politice citate de Știrile Pro TV, Alina Gorghiu, Lucian Bode și Hubert Thuma s-ar fi întâlnit marți seară, la Vila Lac, cu Adrian Veștea, Marian Neacșu și liderul PSD Sorin Grindeanu. Publicația precizează că a solicitat un punct de vedere liderilor liberali menționați, dar până la momentul relatării nu primise un răspuns. De cealaltă parte, apropiați ai lui Ilie Bolojan s-ar fi reunit tot marți seară, într-un restaurant din Capitală, unde Mircea Abrudean și alți lideri liberali ar fi discutat strategia pentru perioada imediat următoare. Ce urmează Dacă procedura de convocare este aprobată, Congresul extraordinar ar putea decide atât formula de alegere a conducerii (cu candidați care își prezintă echipa și „viziunea” pentru partid), cât și eventuale sancțiuni politice interne legate de participarea la viitorul guvern. În acest moment, o parte dintre informații sunt prezentate ca provenind din „surse”, iar confirmările oficiale privind întâlnirile din culise lipsesc. [...]
Ruptura dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan a fost alimentată de decizii fiscale și de lipsa unei majorități stabile , iar miza imediată este capacitatea României de a livra rapid măsuri credibile pentru reducerea deficitului, într-un context de presiune europeană și de piață, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Primul punct major de fricțiune a apărut înainte de desemnarea lui Ilie Bolojan ca premier, pe fondul discuțiilor despre menținerea cotei standard de TVA. În campanie, Nicușor Dan semnase un angajament că nu va susține majorarea TVA, iar, potrivit informațiilor apărute atunci în spațiul public, ar fi încercat să condiționeze numirea premierului de păstrarea TVA la nivelul existent. În realitate, Guvernul Bolojan a majorat în iulie 2025 cota standard de TVA la 21%, iar premierul a justificat decizia prin presiunea deficitului excesiv și riscul de retrogradare, susținând că era „singura soluție pentru a realiza venituri rapide”. Analistul politic Ion Bogdan Lefter explică faptul că măsurile structurale (precum reforma aparatului bugetar) nu puteau produce efecte cuantificabile „în câteva zile”, în timp ce ajustările fiscale puteau fi prezentate imediat ca măsuri cu impact bugetar concret în negocierile europene și în discuțiile cu agențiile de rating. TVA, deficitul și semnalul către partenerii externi În lectura analistului, controversa TVA a fost amplificată politic, însă decizia a avut o logică de urgență bugetară: guvernul trebuia să demonstreze rapid că poate controla deficitul. În același timp, pachetul de măsuri (majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli) a fost contestat de sindicate, de opoziția naționalistă și chiar de grupuri din interiorul coaliției, pe fondul costurilor sociale și politice ale consolidării fiscale. „Guvernul avea la dispoziție foarte puțin timp pentru a demonstra că poate controla deficitul. (...) Din acest motiv au fost adoptate măsuri precum majorarea TVA și unele reduceri de cheltuieli”, a explicat Ion Bogdan Lefter. Disputa pentru București, un conflict mai degrabă politic decât instituțional Un al doilea episod de tensiune a fost legat de alegerile pentru Primăria Capitalei. Potrivit relatării, Nicușor Dan și-ar fi dorit un candidat agreat de el, Cătălin Drulă, și i-ar fi propus lui Ilie Bolojan ca PNL să sprijine candidatul susținut de USR. PNL a mers însă cu propriul candidat, Ciprian Ciucu, pe fondul poziției PSD, care a cerut ca partidele din coaliție să nu facă front comun împotriva lui Daniel Băluță. În final, Ciucu a câștigat, după ce candidatura lui Drulă a fost slăbită de intrarea în cursă a unor foști aliați ai președintelui (Ana Ciceală, Vlad Gheorghe și Dan Trifu). În același context, Ludovic Orban, consilier al președintelui la acel moment, a susținut public candidatura lui Ciucu, iar Nicușor Dan l-a demis și s-a considerat trădat inclusiv de Bolojan. Totuși, Lefter minimizează impactul acestui episod și îl descrie ca parte a unei dinamici politice „firești”, nu ca dovadă a unei rupturi instituționale decisive. Miza de fond: blocajul parlamentar și lipsa unei formule de guvernare Dincolo de episoadele punctuale, analistul plasează nemulțumirea președintelui în dificultatea de a se sprijini pe PNL și USR pentru o formulă stabilă de guvernare. După moțiunea de cenzură inițiată de PSD și adoptată inclusiv cu voturile AUR, o revenire a PNL și USR într-o coaliție cu PSD ar fi „foarte dificilă”, însă, în actuala configurație parlamentară, fără reunirea fostei coaliții nu există o majoritate stabilă, cu excepția unor formule care ar presupune colaborări între PSD, AUR și alte formațiuni din aceeași zonă. În această cheie, tensiunile dintre președinte și premier se suprapun peste o problemă mai mare: un blocaj politic generalizat, în care „președintele nu are o soluție evidentă”, iar partidele nu par să aibă o ieșire clară. În plus, potrivit analizei, PSD – deși a declanșat criza prin moțiune – nu dorește să își asume guvernarea, deși „teoretic” ar putea obține sprijin parlamentar, ceea ce face situația și mai dificil de deblocat. [...]
USR ridică un obstacol major la învestirea Guvernului Veștea , după ce Comitetul Politic al partidului a decis în unanimitate că nu va susține în Parlament această formulă, potrivit Digi24 . Decizia contează direct pentru aritmetica votului de învestitură și prelungește incertitudinea privind formarea unei majorități. Conducerea USR l-a mandatat pe președintele partidului, Dominic Fritz , „să poarte discuții cu președintele PNL și cu președintele UDMR, în dialog și cu președintele României, Nicușor Dan, pentru a găsi o soluție comună de ieșire din această criză”, conform comunicatului citat. De ce spune USR că nu susține formula propusă În comunicatul remis miercuri, USR critică ideea unei majorități construite pe „traseiști” (parlamentari care își schimbă partidul), argumentând că o astfel de susținere nu ar avea legitimitate electorală. „Traseiștii pot muta putere de vot, dar nu și sprijinul legitim al cetățenilor. România nu are nevoie de o majoritate bazată pe traseiști, ci de una bazată pe încredere.” Partidul mai susține că Guvernul Veștea ar fi „profund antireformist” și ar putea genera „costuri suplimentare pentru bugetul public”, fără capacitatea de a livra reformele și măsurile necesare, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: discuții politice și scenarii după vot USR afirmă că, dacă Guvernul Veștea nu va obține votul Parlamentului, va veni cu „propuneri concrete” pentru asigurarea unei guvernări „stabile și coerente”. În același mesaj, partidul susține că miniștrii USR „au continuat, în ultimele luni, să livreze reforme importante” și că acest parcurs ar trebui continuat. Decizia USR mută presiunea pe negocierile dintre PNL, UDMR și Palatul Cotroceni, în condițiile în care voturile pentru învestitură devin mai greu de strâns fără sprijinul USR. [...]
PSD își strânge parlamentarii joi, pe fondul întârzierii depunerii listei Guvernului și a programului de guvernare , într-un calendar de învestitură care riscă să alunece spre săptămâna viitoare, potrivit news.ro . Ședința grupurilor parlamentare reunite ale PSD este programată joi, de la ora 11.00, la Parlament, în contextul în care premierul desemnat Adrian Veștea este așteptat să depună lista miniștrilor și programul de guvernare, conform unor surse din partid. Depunerea documentelor, încă incertă Aceleași surse indică faptul că șansele ca Adrian Veștea să depună lista Cabinetului miercuri sunt „mici”, deoarece discuțiile pe măsurile din programul de guvernare sunt încă în desfășurare. Calendarul învestiturii, disputat între partide Inițial, obiectivul era ca votul de învestitură să fie dat până la finalul săptămânii. Însă PNL, USR și UDMR ar dori un calendar care să înceapă de săptămâna viitoare, luni sau marți, ceea ce ar împinge procedura de învestire dincolo de termenul avut în vedere la început. [...]
