Știri
Știri din categoria Politică
Depunerea unei moțiuni comune PSD–AUR ridică riscul de instabilitate guvernamentală și de noi măsuri fiscale, într-un context în care discuția publică se mută deja spre „austeritate” și „creșteri de taxe”, potrivit HotNews, care relatează despre reacția artistului și activistului Tudor Chirilă la escaladarea crizei politice odată cu anunțul moțiunii împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Chirilă susține, într-o postare pe Facebook, că apropierea PSD de AUR ar confirma că „lupta lor antisistem nu a existat niciodată”, iar concluzia lui este una pesimistă, legată direct de costurile economice ale unei eventuale schimbări de putere: „Poate că România are nevoie să se ducă în cap definitiv pentru ca lumea să vadă cu adevărat cum o să arate austeritatea și creșterile de taxe”.
În mesajul citat, Chirilă formulează acuzații dure la adresa PSD, pe care îl descrie drept „expresia devalizării acestei țări” și leagă ascensiunea partidului în sondaje de o retorică „antisistem” pe care o consideră contradictorie.
În același timp, el precizează că nu este „fan Ilie Bolojan” și enumeră nemulțumiri legate de politicile fiscale și de finanțare publică, inclusiv faptul că „artiștii și organizatorii de concerte plătesc cu cea mai mare creștere de TVA (12%)”, iar cultura și educația ar fi afectate de subfinanțare. Tot în acest registru, Chirilă invocă teme precum „băieții deștepți din energie” și situația unor companii de stat aflate în insolvență de ani de zile, întrebând când au existat, în trecut, discuții politice consistente pe aceste subiecte.
Chirilă încearcă să anticipeze arhitectura politică ce ar putea urma și afirmă că „va fi ori alianță PSD-AUR, ori un guvern cu un premier obedient care să mimeze reforma”. În aceeași logică, el susține că „adevărata guvernare va fi AUR cu PSD și aripa coruptă din PNL”.
În aceeași postare, Chirilă îl critică și pe președintele Nicușor Dan, despre care spune că, invocând „echidistanța”, ar fi favorizat indirect PSD în actuala criză. El afirmă că Nicușor Dan „a reușit să facă cu brio jocurile PSD” și îi transmite că voturile primite ar fi fost pentru „stat de drept, luptă anti-corupție, reformă instituțională, pragmatism economic”.
Pe fondul acestor reacții, HotNews reamintește că fostul vicepremier Marian Neacșu a anunțat, într-o conferință comună cu liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, că PSD va iniția împreună cu AUR o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Întrebat dacă demersul poate fi un prim pas spre o colaborare la guvernare, Neacșu a răspuns:
„Orice drum începe cu primul pas. Deocamdată ne aflăm în fața acestui demers.”
Ulterior, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că nu există un acord politic post-moțiune cu AUR, descriind acțiunea drept un demers parlamentar.
De partea AUR, George Simion a declarat că va depune moțiunea dacă strânge 233 de semnături (numărul de voturi necesar pentru demiterea guvernului) și nu a exclus o guvernare alături de PSD. În plus, Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a spus la Euronews România că doborârea Guvernului Bolojan ar fi „primul pas” spre alegeri anticipate, pe care le consideră „soluția” pentru crizele repetate.
Recomandate
Posibila cădere a Guvernului Bolojan riscă să blocheze accesul României la fonduri UE și să pună presiune pe costurile de finanțare , în condițiile în care PSD ar urma să susțină, alături de AUR, o moțiune de cenzură , potrivit Digi24 , care citează relatări din presa internațională. Miza imediată, dincolo de confruntarea politică, este continuitatea reformelor cerute pentru deblocarea banilor europeni și menținerea stabilității financiare. Reuters , citată de News.ro, notează că ieșirea miniștrilor PSD din coaliția condusă de premierul liberal Ilie Bolojan a lăsat guvernul fără majoritate parlamentară, cu efecte potențiale asupra accesului la fonduri UE, ratingurilor suverane și randamentelor datoriei. Bolojan a refuzat să demisioneze și a argumentat că executivul are de implementat reforme „vitale” pentru a accesa fonduri de redresare și reziliență de peste 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), înainte de termenul-limită stabilit de UE pentru luna august, mai arată Reuters. Ce declanșează riscul financiar: moțiunea și aritmetica parlamentară Potrivit Reuters, PSD și AUR încearcă să strângă voturile necesare pentru demiterea guvernului. Cele două partide au împreună 220 din cele 464 de locuri din Parlament, iar pentru a trece moțiunea ar fi necesare 233 de voturi, care ar putea fi obținute cu sprijinul unor grupuri mai mici de extremă dreaptă. Liderul AUR, George Simion, a declarat că moțiunea va fi depusă imediat ce va fi semnată de 233 de parlamentari și că votul ar putea avea loc pe 5 mai, conform Reuters. Separat, Bloomberg relatează că deputații PSD și AUR au început să elaboreze moțiunea și că aceasta ar putea fi depusă chiar de săptămâna viitoare, după o conferință de presă comună la care au participat Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR). Contextul bugetar: deficit mare și conflict pe austeritate Reuters reamintește că tensiunile dintre liberali și social-democrați au fost alimentate de disputa privind reducerile bugetare menite să coboare deficitul de la peste 9% din PIB în 2024 (cel mai ridicat din UE) la 6,2% în acest an. În acest context, instabilitatea politică riscă să complice atât agenda de consolidare fiscală, cât și calendarul reformelor asociate fondurilor europene, cu efecte în lanț asupra percepției investitorilor și a costurilor de împrumut ale statului. Ce urmează și ce rămâne incert POLITICO notează că moțiunea ar putea fi dezbătută la începutul lunii mai, însă subliniază că PSD și AUR ar avea nevoie și de sprijinul altor partide de opoziție, deoarece împreună ar avea 219 locuri, cu 14 mai puțin decât majoritatea necesară pentru demiterea premierului (în această relatare, cifrele diferă de cele citate de Reuters). Tot POLITICO amintește că România nu a organizat niciodată alegeri anticipate și că nu sunt programate alegeri generale până în 2028, ceea ce face ca rezolvarea crizei să depindă, în principal, de reconfigurări parlamentare și de capacitatea guvernului de a-și consolida sprijinul. [...]
Premierul Ilie Bolojan avertizează că o eventuală cădere a Guvernului ar putea scumpi finanțarea României și ar lovi în încrederea investitorilor , într-un moment în care miza imediată este accesarea fondurilor europene și continuarea reformelor, potrivit G4Media . Declarațiile vin după ce PSD și AUR au anunțat că strâng semnături pentru depunerea unei moțiuni de cenzură . Bolojan a spus că, dacă Guvernul pierde sprijinul parlamentar, urmează negocieri pentru formarea unui nou executiv, dar a criticat lipsa unei alternative articulate din partea celor care împing moțiunea. El a invocat modelul german, unde o moțiune de cenzură trebuie să vină „și cu o soluție”, adică o propunere de guvern. Riscul de „provizorat” și costul de finanțare Premierul a descris căderea Guvernului ca declanșator al unei perioade de interimat („provizorat”) până la votul de încredere pentru un nou cabinet, interval pe care îl consideră dăunător pentru economie. În această logică, el a legat instabilitatea politică de trei efecte directe: afectarea accesării fondurilor europene, pe care o indică drept problemă majoră; creșterea costului de împrumut al statului, pe fondul „oricărei perturbări”; scăderea încrederii investitorilor, cu impact în lanț asupra costurilor suportate de populație. Bolojan a susținut că un guvern care „nu generează încredere” ar însemna că „fiecare cetățean va plăti un ban în plus” prin costuri mai mari, fără a detalia mecanismul sau o estimare. Reformele și pachetul de relansare: condiționare de tăieri în administrație În intervenția de la Digi24, premierul a insistat că nu există „soluții simple” și a avertizat asupra riscului de a crea așteptări care nu pot fi onorate, inclusiv în zona salariilor din sectorul public, în contextul unei viitoare legi a salarizării. El a afirmat că pachetul de relansare economică ar urma să fie pus în practică, cu un angajament ca până în iunie să fie începute măsurile, însă a condiționat acest lucru de reduceri în administrația publică. Argumentul său: orice sprijin bugetar trebuie compensat prin reduceri de cheltuieli, iar reformele din trecut ar fi fost făcute „cu frâna de mână trasă”. Miza politică a moțiunii și scenariul anticipatelor Bolojan a spus că nu se pune problema unui „vot împotriva moțiunii”, ci ca inițiatorii crizei să găsească voturile necesare pentru a o trece. A adăugat că, în zilele următoare, dacă vor exista parlamentari dispuși să discute o posibilă susținere, vor avea loc discuții, precizând: „Nu am cumpărat oameni niciodată.” În plan politic, premierul a afirmat că „asistăm de facto la o nouă coaliție care se organizează” și a făcut o acuzație directă la adresa lui Sorin Grindeanu: „Grindeanu a mințit când a spus la Bruxelles că nu va colabora cu AUR.” Despre alegeri anticipate, Bolojan a spus că România nu a avut până acum anticipate parlamentare, dar că este posibil să se ajungă la soluții care să includă acest scenariu, în funcție de evoluția crizei și de capacitatea de a forma o majoritate. De asemenea, a afirmat că PNL nu ar mai putea face coaliție cu PSD dacă moțiunea PSD–AUR trece, invocând lipsa de credibilitate și responsabilitate. [...]
Moțiunea PSD–AUR ridică riscuri directe pentru finanțarea statului și fondurile UE , iar premierul Ilie Bolojan avertizează că o schimbare de guvern fără o alternativă conturată poate aduce „instabilitate și costuri enorme” pentru România, potrivit Adevărul . Șeful Executivului spune că nu demisionează și că va rămâne în funcție „cât timp acest Guvern are un sprijin parlamentar”. Bolojan a făcut declarațiile luni, 27 aprilie, într-o emisiune la Digi24, în contextul anunțului privind moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. El a susținut că reformele asumate de Guvern au nevoie de timp și că presiunile legate de fondurile europene pot afecta încrederea investitorilor și costurile de finanțare ale României. Miza economică: fonduri europene și costuri de finanțare Premierul a legat explicit instabilitatea politică de riscuri economice, inclusiv prin posibila pierdere a unor sume importante din fonduri europene dacă România nu își respectă angajamentele de reformă. „Dacă nu respectăm angajamentele pe care ni le-am luat (...) România va pierde câteva miliarde de euro.” În aceeași logică, Bolojan a avertizat că schimbarea guvernului „invocând o situație generală economică” nu poate produce îmbunătățiri rapide și că promisiunile de acest tip riscă să se transforme într-o nouă dezamăgire publică. El a indicat și efecte potențiale asupra proiectelor de infrastructură aflate în derulare, precum autostrăzi, spitale și școli. Energie: „deparazitarea rețelelor” și costul cărbunelui Un alt punct invocat de premier a fost sectorul energetic, unde a spus că România nu și-a respectat angajamentele de înlocuire a capacităților pe cărbune, pe fondul lipsei investițiilor în alternative. Bolojan a afirmat că Guvernul a comandat un studiu pentru a stabili ce se poate închide fără a afecta echilibrele energetice, mai ales iarna, și a subliniat că energia produsă pe cărbune este cea mai scumpă „astăzi”, din cauza costurilor certificatelor de dioxid de carbon. Totodată, el a susținut că măsurile de transparentizare au întâmpinat rezistență și a vorbit despre blocaje în accesul la rețele, pe fondul unor autorizații acordate unor societăți cu „proiecte pe hârtie”. „Trebuie să permitem deparazitarea rețelelor electrice (...) accesul la rețele a fost blocat din cauza emiterii unui număr mare de autorizații pentru societăți cu proiecte pe hârtie.” Aritmetica moțiunii și mesajul către PSD și AUR Întrebat ce șanse are moțiunea, Bolojan a spus că PSD și AUR au „40% în Parlament” și „se apropie” de numărul necesar pentru căderea Guvernului. Conform datelor prezentate în articol, pentru adoptarea moțiunii sunt necesare minimum 233 de voturi din totalul de 463 de parlamentari. PSD are 129 de aleși, iar AUR 90 (în total 219, cu 14 sub prag). De cealaltă parte, PNL, USR și UDMR au împreună 164 de parlamentari, iar cu grupul Minorităților Naționale (17 deputați) ar ajunge la 181. Bolojan a criticat PSD și AUR, afirmând că „momentan sunt la capitolul demolări” și a susținut că demersul ar putea prefigura o majoritate de tip PSD–AUR, „pe față sau pe dos”. În același timp, a insistat că, înainte de a dărâma un guvern, „oamenii raționali” trebuie să se gândească „ce punem în loc”. Poziția premierului: fără demisie, cât timp există sprijin parlamentar Premierul a reiterat că nu va demisiona și a respins informațiile potrivit cărora președintele Nicușor Dan i-ar fi cerut retragerea. El a descris relația cu șeful statului drept „corectă” și a spus că este necesară colaborarea președinte–premier. „Voi face ce am făcut și până acum, asigur gestiunea Guvernului cât timp acest Guvern are un sprijin parlamentar.” În final, Bolojan a afirmat că, dacă ar exista o soluție de guvernare, retragerea nu ar fi o problemă „mâine”, însă, în evaluarea sa, „nu există soluții” în acest moment. [...]
Președintele Nicușor Dan refuză să-și asume public susținerea pentru premierul Ilie Bolojan , invocând limite constituționale și rolul de mediator , pe fondul unei „fracturi politice” în interiorul coaliției, potrivit HotNews . Mesajul vine în aceeași zi în care PSD și AUR au anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură comune împotriva Guvernului Bolojan, ceea ce amplifică presiunea politică asupra executivului. Într-o intervenție la Digi FM, șeful statului a spus că, de luni de zile, discută cu actorii din coaliție (UDMR și USR) și că a constatat o creștere a tensiunilor, până la o poziție „cumva ireconciliabilă” între cele două părți. În acest context, Nicușor Dan a susținut că nu se poate pronunța fără a fi perceput ca favorizând una dintre tabere. Miza: rolul președintelui în criza din coaliție Nicușor Dan a explicat de ce evită să declare explicit dacă îl mai susține pe Ilie Bolojan în funcția de premier, afirmând că o astfel de poziționare nu ar fi „constituțională”, în interpretarea sa. „Dar nu este constituțional. Așa cred eu”. Totodată, el a insistat că rolul său este de mediator și că încearcă să „regleze diferite lucruri” prin dialog, menționând și existența unei discuții programate „azi de la ora 10.00”, pe care a descris-o drept una „civilizată”, menită să mențină încrederea publică în direcția politică. Ce spune despre Bolojan și scenariul unui tehnocrat Întrebat ce face bine sau rău premierul, președintele l-a caracterizat pe Ilie Bolojan drept „o persoană foarte serioasă”, dar a repetat că nu poate evalua public activitatea guvernului fără a fi interpretat ca luând partea uneia dintre facțiunile aflate în conflict. Pe varianta unui premier tehnocrat, Nicușor Dan a indicat că, „pentru moment”, nu se află „în ipostaza constituțională de a acționa” și că discuția despre un nou premier ar putea avea loc doar dacă se ajunge efectiv în acel punct. Context: moțiunea PSD–AUR și semnalul de instabilitate În paralel, PSD și AUR au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrișor Peiu și Marian Neacșu au declarat că până acum nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare împreună și că, „din câte cunosc”, nici liderii lor nu au făcut un demers în acest sens. Pentru mediul economic, combinația dintre conflictul din coaliție, absența unei susțineri publice ferme pentru premier din partea președintelui și instrumentarea unei moțiuni de cenzură crește riscul de blocaj decizional pe termen scurt, fără ca sursa să ofere, deocamdată, un calendar sau un deznodământ instituțional. [...]
Depunerea moțiunii de cenzură deschide o perioadă de instabilitate guvernamentală, cu negocieri inevitabile pentru o nouă majoritate , iar scenariile de după vot rămân deschise, inclusiv o reconfigurare a coalițiilor în Parlament, potrivit News . Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a spus luni că, odată depusă moțiunea, „cale de întoarcere nu există” și că, dacă inițiatorii au într-adevăr majoritatea „așa cum se vehiculează”, Guvernul ar putea cădea săptămâna viitoare, moment din care ar începe negocierile. În același timp, liderul UDMR a avertizat că deznodământul depinde de vot și că nu vrea să speculeze înainte de rezultat. Ce înseamnă „majoritatea” din spatele moțiunii pentru guvernarea de după Întrebat despre posibilitatea unei coaliții PSD–AUR după vot, Kelemen Hunor a indicat că, dacă se formează o majoritate pentru demiterea Guvernului, „probabil că acea majoritate, teoretic cel puțin, rămâne valabilă”, argumentând că altfel nu ar exista logică în schimbarea executivului „dacă a doua zi” nu se poate construi o alternativă. În paralel, el a apreciat că o eventuală formulă PSD–PNL, cu un alt premier, este posibilă, dar „va fi greu de realizat”, pe fondul tensiunilor dintre cele două partide. Miza procedurală: plecarea premierului și rolul președintelui Kelemen Hunor a susținut că Ilie Bolojan nu va pleca din fruntea Guvernului decât prin moțiune de cenzură. „Nu, nu va pleca Ilie Bolojan. Deci, haideți să o lăsăm așa. Dacă pică Guvernul, printr-o moțiune de cenzură, da, dar altfel de ce să plece?” Liderul UDMR a mai spus că abia după vot, dacă moțiunea trece, se va putea vedea „ce se coagulează”. În privința desemnării unui nou guvern, el a arătat că președintele are obligația constituțională de a însărcina cu formarea Guvernului partidul (sau candidatul partidului) care are majoritate absolută în Parlament; în rest, urmează consultări pentru identificarea unui premier capabil să strângă o majoritate. Kelemen Hunor nu a exclus nici varianta alegerilor anticipate, pe care a descris-o ca posibilă „teoretic” și, implicit, realizabilă și „practic”. Cine depune moțiunea și ce spun inițiatorii despre o viitoare guvernare PSD și AUR au decis să depună o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrișor Peiu (AUR) și Marian Neacșu (PSD) au declarat că, până în acest moment, nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare și că, din câte cunosc, nici liderii lor nu au făcut demersuri în acest sens. Marian Neacșu a făcut și un apel către parlamentari „din toate partidele” care susțin demersul să se alăture, inclusiv cu propuneri pentru textul moțiunii și cu semnături, menționând că sunt vizați și parlamentari PNL nemulțumiți de Ilie Bolojan. [...]
PNL ia în calcul alegeri anticipate dacă moțiunea PSD–AUR dărâmă Guvernul Bolojan , iar partidul spune că, într-un astfel de scenariu, nu va mai colabora cu PSD și ar trece în opoziție, potrivit HotNews . Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu , a declarat la Parlament că liberalii vor purta discuții cu parlamentari din alte grupuri pentru a se asigura că Guvernul Bolojan „va supraviețui” moțiunii de cenzură anunțate de PSD și AUR. El a susținut că astfel de discuții „om la om” nu ar fi „nimic spectaculos” sau „surprinzător”. În cazul în care Guvernul ar fi demis, Fenechiu a invocat o decizie luată în forurile interne ale partidului: „să nu mai existe colaborare cu Partidul Social Democrat”. În aceeași logică, el a spus că PNL vede ca opțiuni opoziția și, fără a exclude, alegerile anticipate. „Fără îndoială, soluția este opoziția și nu excludem varianta alegerilor anticipate.” Miza imediată: aritmetica moțiunii și riscul de instabilitate politică PSD și AUR au anunțat luni că vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Până seara, doar grupul parlamentar PACE – Întâi România confirmase că susține demersul. Conform informațiilor din articol, PSD și AUR au împreună 231 de voturi în Parlament, cu unul mai puțin decât numărul necesar pentru demiterea Guvernului. În acest context, PNL încearcă să blocheze moțiunea prin discuții cu parlamentari din alte grupuri. „Nemulțumiri” în interiorul PSD, dar cu limite practice Fenechiu a afirmat că există parlamentari „de peste tot” care nu ar fi de acord cu moțiunea, inclusiv în PSD, însă a avertizat că un vot împotriva liniei partidului vine, de regulă, cu repercusiuni interne, ceea ce face „mai complicată” o eventuală susținere pentru Guvern din afara PNL. În lipsa altor detalii în sursă despre calendarul moțiunii sau despre negocieri formalizate, rămâne de urmărit dacă opoziția reușește să strângă votul lipsă și ce opțiuni politice se conturează dacă Guvernul Bolojan cade. [...]
