Știri
Știri din categoria Politică
AUR împinge moțiunea de cenzură pe argumentul „crizei economice”, iar liderul senatorilor partidului, Petrișor Peiu, susține că menținerea Guvernului condus de Ilie Bolojan nu poate fi justificată prin teama de efecte economice, în condițiile în care România ar fi deja „în plină criză”, potrivit Digi24.
Peiu afirmă, într-o postare pe Facebook, că „cel mai «caraghios»” argument invocat de susținătorii premierului este că demiterea Executivului ar avea „grave consecințe economice”. În aceeași intervenție, senatorul AUR enumeră o serie de indicatori pe care îi invocă drept dovadă că problemele economice sunt deja instalate.
În mesajul citat, Petrișor Peiu susține că România ar avea deja:
Peiu mai menționează scăderea consumului „timp de opt luni la rând”, pensii „înghețate pentru al doilea an consecutiv” și cheltuieli cu dobânzile „cele mai mari din UE”, „peste 3% din PIB”.
PSD și AUR ar urma să depună marți o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului Bolojan. Liderul AUR, George Simion, a indicat data de 5 mai ca posibilă zi a votului în plenul Parlamentului.
Recomandate
Ilie Bolojan exclude demisia înainte de învestirea unui nou guvern , argumentând că prelungirea interimatului la Palatul Victoria ar crește costurile de finanțare ale României și ar amplifica riscurile bugetare, potrivit HotNews . Premierul spune că ieșirea rapidă din provizorat este „necesară”, chiar dacă soluția propusă nu este „ideală”. Într-o postare pe Facebook, Bolojan susține că instabilitatea politică se traduce direct în dobânzi mai mari la împrumuturile de care România „este încă dependentă”, chiar și în condițiile unor „rezultate financiare” bune ale guvernului. El afirmă că „fiecare punct procentual poate însemna miliarde anual”, fără a detalia un calcul sau o estimare exactă. De ce contează: costul banilor și presiunea pe buget Premierul indică două efecte imediate ale prelungirii interimatului: scumpirea împrumuturilor , pe fondul creșterii dobânzilor alimentate de instabilitatea politică; riscuri pentru ratingul de țară , din cauza lipsei unei garanții că viitorul guvern va continua reformele. Pe lângă componenta de finanțare, Bolojan invocă și o problemă de execuție bugetară: în unele domenii, fondurile aprobate „sunt pe cale să se epuizeze”, ceea ce ar face „absolut necesară” o rectificare bugetară, menționând explicit sănătatea și transporturile . Demisia, respinsă: „Ar fi iresponsabil” Bolojan infirmă speculațiile că ar putea demisiona pentru a-l forța pe președintele Nicușor Dan să grăbească desemnarea unui nou prim-ministru. El spune că o astfel de mișcare ar adânci criza și ar bloca inclusiv activitățile curente ale guvernului. „Nu voi abandona țara și, indiferent de greutățile zilnice, îmi voi îndeplini responsabilitățile asumate până când voi putea preda mandatul succesorului meu.” În lipsa unei desemnări din partea președintelui, avertizează premierul, ar crește „nervozitatea și neîncrederea”, pe fondul prelungirii blocajului și al degradării climatului democratic. Soluția propusă: guvern „neutru” de tehnocrați, cu mandat limitat Ca ieșire din impas, Bolojan avansează varianta unui guvern neutru, format din tehnocrați , cu obiective „clare și limitate”, între care: rectificarea bugetară; finalizarea procedurilor de închidere a PNRR ; elaborarea bugetului pentru 2027, „cu menținerea liniei de redresare convenite cu partenerii și finanțatorii României”. El insistă însă că ar trebui să fie „un autentic guvern de tehnocrați”, nu unul cu miniștri „controlați din birourile PSD”. În același mesaj, Bolojan reia poziția PNL de a nu vota un guvern care include PSD și susține că două variante anterioare de deblocare (asumarea guvernării de către PSD și o „rotativă”) ar fi fost refuzate de PSD. [...]
Traian Băsescu avertizează că blocajul desemnării premierului poate împinge România spre o guvernare PSD–AUR , pe fondul unui electorat „din același trunchi” și al erorilor făcute de ceilalți actori politici, potrivit HotNews . Fostul președinte a făcut declarațiile la Digi24 , comentând criza politică și datele dintr-un sondaj recent. În intervenția sa, Băsescu a legat perspectiva unei viitoare guvernări comune PSD–AUR de două elemente: apropierea bazinelor electorale și modul în care PNL și președintele Nicușor Dan gestionează actuala situație. În acest context, el a spus că „tandemul PSD-AUR se va instala la un moment dat la putere”, adăugând că liberalii „prin Bolojan” ar favoriza acest deznodământ, iar șeful statului ar contribui prin faptul că nu desemnează un premier. Sondajul care alimentează scenariul: AUR, la 39,7% în intenția de vot Băsescu a comentat cel mai recent sondaj INSCOP privind intenția de vot la parlamentare, publicat de HotNews, în care AUR este cotat la 39,7%, urmat de PSD cu 18,7% și PNL cu 17,8% (detalii în materialul despre sondajul INSCOP ). Fostul președinte a apreciat că, în aceste condiții, AUR are „șanse mari” să ajungă la guvernare și a calificat drept îngrijorătoare scăderea partidelor considerate „mari”. Critici la adresa PNL și a ideii de „tehnocrați adevărați” Fostul șef al statului a criticat și declarațiile recente ale lui Ilie Bolojan despre o eventuală susținere a PNL pentru un guvern de tehnocrați „adevărați”, temă relatată de HotNews în articolul despre declarațiile lui Ilie Bolojan . În intervenția la Digi24, Băsescu a ironizat ideea unei selecții de „specialiști” și a afirmat despre Bolojan că „nu înțelege nimic din economie”. „Singurul responsabil”: presiune pe președinte să desemneze rapid un premier Unghiul central al declarațiilor lui Băsescu a fost însă cel instituțional: el l-a numit pe președintele Nicușor Dan „singurul responsabil” pentru prelungirea crizei politice, acuzându-l că refuză desemnarea unui candidat la funcția de premier până când ar avea garanții că viitorul guvern trece de votul Parlamentului. Băsescu a susținut că această abordare ar încălca principii și reguli precum secretul votului și dreptul parlamentarului de a vota conform conștiinței și a cerut desemnarea „urgentă” a unui premier, invocând obligația constituțională a președintelui. Anticipate și suspendare: „copilărie” și risc de ridicol instituțional Deși nu a exclus varianta alegerilor anticipate, pe care le-a descris ca exercițiu democratic ce ar putea corecta „erorile” de la alegerile din 2024, Băsescu a respins ferm scenariile de suspendare a președintelui vehiculate în spațiul public, inclusiv în legătură cu desemnarea unui premier, scenariu invocat de Victor Ponta. „Mi se pare o copilărie să te joci de-a președintele.” În logica fostului președinte, escaladarea către suspendare ar împinge instituțiile într-o zonă de instabilitate și ar adânci criza, în loc să o rezolve. [...]
Proiectul AUR privind Ziua Drapelului ar introduce amenzi de până la 30.000 de lei și riscuri penale, iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu îl contestă ca măsură de constrângere , potrivit news.ro . Ea susține că „un gest făcut din obligație” – sub amenințarea amenzii sau a cercetării penale – „nu e nicio garanție de patriotism”. Vicepremierul interimar (PNL) comentează un proiect legislativ AUR legat de Drapelul Național, ajuns recent pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, după ce a fost adoptat tacit de Senat în 2023. Proiectul a fost introdus pe agenda plenului fără raport întocmit de comisiile de specialitate, conform aceleiași surse. Ce schimbări ar aduce proiectul și ce sancțiuni prevede În forma descrisă, inițiativa ar impune obligații și sancțiuni în jurul ceremoniei de Ziua Drapelului, inclusiv pentru oficiali, instituții media și autorități locale: Amenzi între 5.000 și 10.000 de lei pentru oficialii care refuză să sărute drapelul la ceremonie, „în ordinea protocolului”. Dacă oficialii „se sustrag de la ceremonie”, proiectul ar prevedea cercetare penală pentru abuz în serviciu , potrivit relatării vicepremierului. Amenzi de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu acordă 30 de minute de spațiu de emisie în ziua dedicată drapelului. Amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în 45 de zile de la promulgarea legii. Componenta religioasă, introdusă în ceremonialul oficial Proiectul include și un „ritual religios explicit” în cadrul ceremoniei oficiale de consacrare a Drapelului Național, cu un text de „binecuvântare” pe care ar urma să îl rostească preotul militar sau ierarhul bisericesc și cu descrierea gesturilor din timpul ceremoniei, inclusiv sărutarea pânzei drapelului de către preot/ierarh, conform textului citat de news.ro. Poziția vicepremierului: constrângerea nu produce patriotism Oana Gheorghiu afirmă că „nu există stat democratic care să aibă o astfel de lege” și că exprimarea iubirii față de țară „de frica represiunii statului” nu este patriotism, ci o „reminiscență” a unor vremuri care ar trebui să rămână în trecut. „Patriotismul nu se măsoară nici în participarea la ceremonii, nici în sărutul drapelului. Patriotism înseamnă să îți iubești țara indiferent ce faci și indiferent unde te afli.” În argumentația sa, vicepremierul dă exemple de „patriotism” legat de muncă și responsabilitate – de la medici și profesori la funcționari și muncitori – și susține că politicienii ar trebui să demonstreze atașamentul față de țară „muncind în slujba” cetățenilor „în fiecare zi a mandatului”, nu prin gesturi simbolice impuse o dată pe an. Ce urmează Din informațiile disponibile, proiectul este pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, însă nu avea raport de la comisiile de specialitate la momentul relatării. Nu sunt oferite detalii despre calendarul dezbaterii sau votului în Cameră. [...]
Victor Ponta acuză o „izolare” a României în politica externă , susținând că absența liderilor români de la Summitul BRICS ar fi un semnal de auto-marginalizare într-un context internațional în care „evenimentul există și fără noi”, potrivit HotNews . Deputatul afiliat grupului parlamentar „Uniți pentru România” a criticat faptul că România nu a fost reprezentată la reuniunea BRICS desfășurată în weekend la New Delhi (India), la care au participat inclusiv Vladimir Putin și Xi Jinping. Într-o postare pe Facebook, Ponta a comparat conduita externă a României cu cea a Coreei de Nord și a afirmat că liderii români „merg doar la Kiev și la Chișinău”. De ce contează: mesajul despre „izolare” și limitele participării la forumuri unde e prezent Putin În postarea sa, Ponta spune că înțelege și susține decizia de a nu avea relații cu Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina, dar contestă ideea că România nu ar trebui să participe la „niciun eveniment politic sau sportiv” dacă Putin este prezent. El numește această abordare „o imbecilitate specifică strict României” și acuză autoritățile că mențin țara într-o izolare alimentată de propagandă și de „impostori ajunși în funcții”. BRICS este prezentată în articol ca o organizație internațională creată în 2009 de economii emergente (între fondatori: China, Rusia, Brazilia și India), care contestă o ordine mondială dominată de SUA și aliații occidentali. Context: Ponta, recent în aceeași arenă cu Vladimir Putin Articolul amintește că Ponta a fost recent la Bișkek (Kârgâzstan), la ceremonia de deschidere a Jocurilor Mondiale ale Nomazilor (World Nomad Games), unde a fost prezent și Vladimir Putin, alături de alți lideri, între care Recep Tayyip Erdoğan și Aleksandr Lukașenko. Contactat de HotNews , unul dintre coordonatorii sportivilor români a spus, sub condiția anonimatului, că Ponta nu a făcut parte din delegația oficială a României: „El a venit singur, la clasa I, cu avionul. Nu ne-a anunţat. Nu a venit ca reprezentant al României, a venit pe cont propriu.” La rândul său, Ponta a declarat pentru HotNews că a fost invitat de „o parte dintre sportivii români” și că nu a știut ce șefi de stat sau de guvern vor participa la ceremonie, adăugând că nu a avut întâlniri cu oficiali ruși de la declanșarea invaziei în Ucraina. Ce urmează Din informațiile prezentate, reacția lui Ponta se înscrie într-o dispută mai largă despre cât de mult își poate permite România să evite forumuri internaționale unde participă lideri controversați, fără a risca să-și reducă vizibilitatea și accesul la discuții cu miză globală. Articolul nu indică o poziție oficială a autorităților române privind absența de la Summitul BRICS. [...]
România își fixează mize bugetare în UE și cere întărirea apărării pe Flancul Estic , într-un mesaj care leagă direct negocierile europene de securitatea regională, potrivit Economica . Președintele Nicușor Dan a prezentat, într-o postare pe Facebook, concluziile unei întrevederi care a vizat și aprofundarea parteneriatului România–Germania. În plan economic și de politici publice europene, șeful statului a indicat ca prioritate negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual (bugetul multianual al UE). România susține, potrivit declarațiilor sale, „adoptarea unui buget european ambițios”, menținerea unei politici de coeziune „robuste” și „finanțarea adecvată a agriculturii”. Securitate: presiune pentru consolidarea Flancului Estic și cooperare industrială Pe componenta de securitate, Nicușor Dan a cerut consolidarea Flancului Estic al NATO , invocând „amenințările Federației Ruse”, inclusiv „incursiunile cu drone în spațiul aerian aliat”. În acest context, președintele a apreciat sprijinul Germaniei pentru întărirea posturii aliate de descurajare și apărare în regiune. Totodată, el a menționat discuții despre cooperarea dintre industriile de apărare din România și Germania, cu accent pe investiții, producție comună și transfer de tehnologie. Extinderea UE: Republica Moldova, tratată ca „investiție strategică” în securitate Un alt subiect a fost extinderea Uniunii Europene, pe care președintele a descris-o drept „o investiție strategică în securitatea continentului”. În acest cadru, a evidențiat progresele Republicii Moldova și a susținut accelerarea parcursului european al acesteia, inclusiv „deschiderea fără întârziere a tuturor clusterelor de negociere”. Președintele Nicușor Dan se află în Finlanda, unde urmează să participe luni la Summitul European dedicat Regiunii Arctice , găzduit la Rovaniemi. [...]
Un proiect AUR ar introduce amenzi de până la 30.000 de lei și obligații pentru oficiali, presă și primării în jurul Zilei Drapelului, iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu (PNL) îl critică drept o încercare de a impune „iubirea de țară” prin constrângere, potrivit HotNews . Gheorghiu a reacționat după ce proiectul a fost pus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, deși nu are raport întocmit de comisiile de specialitate. Inițiativa a trecut de Senat în 2023. Miza: sancțiuni și obligații legale în jurul unui ritual oficial În mesajul publicat pe Facebook, Oana Gheorghiu susține că un gest făcut „din obligație”, sub amenințarea amenzii sau a cercetării penale, „nu e nicio garanție de patriotism” și afirmă că nu există stat democratic cu o astfel de lege. „Ideea că iubirea de ţară poate fi obţinută prin constrângere e pe cât de aberantă, pe atât de stupidă.” Ea mai spune că patriotismul ar trebui demonstrat prin îndeplinirea responsabilităților publice, nu prin participarea la ceremonii sau prin „sărutul drapelului o dată pe an”. Ce prevede proiectul AUR: amenzi pentru oficiali, presă și autorități locale Potrivit detaliilor prezentate în articol, proiectul privind Ziua Drapelului ar introduce mai multe obligații, însoțite de sancțiuni: amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru un oficial care refuză să sărute Drapelul Național la ceremonia dedicată, în ordinea protocolului; dacă un oficial „se sustrage de la ceremonie”, proiectul ar prevedea cercetare penală pentru abuz în serviciu ; amendă de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu acordă 30 de minute de spațiu de emisie în ziua sărbătoririi drapelului; amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii. Ritual religios introdus în ceremonie, cu text explicit în proiect Propunerea legislativă include și un ritual religios în cadrul ceremoniei oficiale de consacrare a drapelului, cu o „Binecuvântare” redată în textul proiectului. Oana Gheorghiu afirmă că rugăciunea respectivă „nu există nicăieri în tradiția liturgică” și critică ideea că parlamentarii „s-au apucat și de scris rugăciuni”. În acest stadiu, proiectul se află pe agenda Camerei Deputaților, iar evoluția lui depinde de parcursul parlamentar, inclusiv de întocmirea documentelor necesare în comisiile de specialitate. [...]
