Știri
Știri din categoria Politică
Posibila coaliție PSD–AUR riscă să tensioneze relația cu familia socialiștilor europeni și să complice stabilitatea politică pe care Bruxelles-ul o cere României, în contextul în care europarlamentari și lideri de grupuri din Parlamentul European avertizează că o astfel de mișcare ar încălca „cordonul sanitar” față de extrema dreaptă, potrivit Știrile Pro TV, care citează o analiză POLITICO.
PSD s-a aliat, luni, cu AUR pentru a încerca răsturnarea premierului Ilie Bolojan și a guvernului de coaliție de centru pe care social-democrații îl susținuseră anterior. La Bruxelles, reacțiile au vizat în primul rând consecința politică: socialiștii europeni ajung să fie acuzați de același tip de compromis pe care l-au reproșat ani la rând centrului-dreapta, atunci când acesta a colaborat cu partide de extremă dreaptă.
Vula Tsetsi, președinta Partidului Verde European, avertizează că, dacă PSD ar răsturna guvernul și ar forma o coaliție cu AUR, ar încălca un principiu pe care partidele mainstream l-au apărat la nivel european: refuzul cooperării politice cu forțele extremiste.
„Va călca o linie roșie pe care ei înșiși au trasat-o în Europa: refuzul cooperării politice cu forțele extremiste.”
POLITICO notează că situația scoate la iveală diferența dintre „liniile roșii” de la Bruxelles și realitățile din politicile naționale, unde ascensiunea extremei drepte face tot mai dificilă guvernarea fără astfel de partide.
Potrivit a doi oficiali familiarizați cu subiectul, citați de POLITICO sub protecția anonimatului, socialiștii de la Bruxelles nu ar fi fost la curent cu planurile din România. Iratxe García, președinta grupului Socialiștilor și Democraților (S&D), spune că se așteaptă ca social-democrații români să colaboreze pe viitor cu forțele pro-europene.
Analiza plasează episodul din România într-un trend mai larg: alegerile europene din 2024 au dus la „cel mai de dreapta” Parlament European din istoria UE, iar grupuri și partide populiste au crescut în influență. În acest context, POLITICO arată că și partide din mainstream au început să colaboreze cu dreapta populistă în mai multe țări, ceea ce a alimentat conflictul politic dintre centru-stânga și Partidul Popular European (PPE).
Copreședintele grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Patryk Jaki, afirmă pentru POLITICO că este „evident” că forțele sale politice nu mai pot fi ignorate.
POLITICO compară cazul României cu un precedent din Lituania, unde social-democrații au intrat în 2025 într-o coaliție cu un partid controversat, fără o reacție publică dură din partea Partidului Socialiștilor Europeni (PES). Diferența, potrivit aceleiași surse, este că România, ca stat mai mare, pune o presiune mai mare pe socialiștii europeni să explice unde trasează limita cooperării cu extrema dreaptă.
Terry Reintke, lideră importantă a Verzilor în Parlamentul European, avertizează că progresiștii pierd atunci când puterea ajunge la extrema dreaptă și că „nimeni nu ar trebui să se lase tentat de putere” dacă prețul este o coaliție cu „inamicul democrației”.
În paralel, președintele PPE, Manfred Weber, cere „responsabilitate” la București pentru a asigura stabilitatea guvernului.
Siegfried Mureșan, europarlamentar român din PPE, spune pentru POLITICO că se așteaptă la o cooperare viitoare între PSD și AUR și avertizează că, prin consolidarea AUR și validarea narațiunii sale anti-establishment și anti-europene, politica românească s-ar putea polariza între o tabără pro-reformă condusă de Ilie Bolojan și o tabără anti-europeană în jurul AUR, cu PSD într-un rol marginal.
Deocamdată, socialiștii europeni au evitat să își critice public partidul membru din România. Iratxe García afirmă că își menține încrederea în PSD și în angajamentul său de a colabora cu forțele pro-europene, numind acest principiu „nenegociabil”. Ea mai spune că Sorin Grindeanu, liderul PSD, s-a angajat să nu încheie un acord politic cu AUR și argumentează că susținerea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului Bolojan este „în concordanță” cu decizia PSD de a părăsi guvernarea.
Patru parlamentari social-democrați citați de POLITICO minimalizează semnificația mișcării, susținând că „cordonul sanitar” vizează în principal nivelul UE, nu politica națională, și că apartenența AUR la ECR l-ar face mai acceptabil decât partidele din grupul „Patrioții”, considerat mai extremist.
În acest moment, din informațiile prezentate, rămâne neclar dacă demersul PSD se va transforma într-o coaliție formală cu AUR sau va rămâne limitat la colaborarea punctuală pentru moțiunea de cenzură.
Recomandate
PNL își consolidează linia de opoziție și rupe colaborarea instituțională cu PSD , iar Ilie Bolojan spune că nu există discuții despre schimbarea sa de la conducerea partidului, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute duminică seara, la Timișoara, într-o conferință de presă. Bolojan a argumentat că poziția sa în fruntea PNL decurge din rezultatul unui congres și din deciziile adoptate de conducerea partidului cu „o majoritate confortabilă”, inclusiv intrarea în opoziție și încetarea colaborării cu PSD. Liderul liberal a spus că direcția este asumată politic și că partidul o va urma în perioada următoare. „Sunt președintele PNL ca efect al rezultatelor unui congres (...) și nu se pune problema despre o schimbare a mea, pentru că tot ce a decis partidul în această perioadă ține de decizii care au fost luate cu o majoritate confortabilă.” Ce înseamnă „fără colaborare instituțională” cu PSD Președintele PNL a precizat că, deși partidul nu va mai avea o colaborare instituțională cu PSD, situațiile în care liberalii se află în conduceri de instituții sau în administrații locale nu pot fi schimbate imediat, deoarece sunt rezultatul colaborării politice din 2024, în mai multe județe. În acest context, Bolojan a indicat că reprezentanții PNL aflați în astfel de poziții își vor continua mandatele, în limitele atribuțiilor, pentru „reprezentarea electorilor” și susținerea administrațiilor conduse de liberali, dar fără reluarea unei cooperări instituționale cu PSD. Mesaj intern: susținere sau plecare Bolojan a transmis și un mesaj către cei din partid care contestă linia actuală, afirmând că cei care sunt de acord cu direcția vor rămâne activi în PNL, iar cei care își doresc o apropiere de PSD „nu au decât să plece”. În aceeași intervenție, liderul PNL a legat explicit decizia de a intra în opoziție și de a opri colaborarea cu PSD de două motive: unul „care ține de România” și unul „care ține de viitorul acestui partid”, fără a detalia suplimentar în materialul citat. [...]
Valeriu Stoica pune sub semnul întrebării centrul real de decizie din Executiv , susținând că premierul Luca Niculescu joacă mai degrabă rolul de „mediator”, în timp ce PSD încearcă să proiecteze control politic asupra Guvernului – o dinamică ce poate afecta stabilitatea și predictibilitatea guvernării până în 2028, potrivit Digi24 . Fostul președinte PNL afirmă, într-un interviu la emisiunea „În Fața Ta”, că Luca Niculescu „nu este de fapt premierul” în sensul conducerii politice, ci un „mediator” între miniștrii PSD, miniștrii propuși de Nicușor Dan și Sorin Grindeanu. Stoica descrie situația ca pe una „echivocă”, în care Grindeanu, deși nu este în Guvern și „n-a acceptat să fie prim-ministru”, ar avea interesul să lase impresia că „face jocurile”, pentru a nu-și pierde poziția în PSD. „În orice caz, nu Luca Niculescu. El este un mediator în acest Guvern.” Miza: cine controlează agenda Guvernului și cu ce cost politic Stoica leagă această arhitectură de putere de o „strategie de comunicare” a PSD pe care o consideră „un eșec de la bun început” și care, în opinia sa, va duce la diminuarea bazei electorale a partidului. În același registru, el vorbește despre „paradoxul” unui guvern „nou” și „vechi” în același timp, dând exemplul ministrului Alexandru Nazare, descris drept „vechi într-un guvern nou”. În lectura fostului lider PNL, PSD riscă să piardă teren, iar întrebarea devine în favoarea cui: AUR sau „opoziția democratică”. Stoica mai spune că în prezent există „două opoziții”: una „extremistă, populistă, naționalistă” și una care „crede în valorile europene” și în „democrația constituțională”. Scenariul până în 2028: AUR dominant, PSD minor și posibilă alianță oficializată Stoica avansează un scenariu în care AUR ar putea deveni „partidul dominant”, iar PSD „partidul minor” în această zonă politică. El susține că PSD „va pierde” și că există posibilitatea ca în 2028 să aibă un bazin electoral mai mic decât în prezent, mergând până la ipoteza „oficializării” unei alianțe PSD–AUR în viitor. „Cred că AUR va deveni în zona asta politică partidul dominant, iar PSD va deveni partidul minor.” În plus, Stoica afirmă că o alianță AUR–PSD ar putea apărea și înainte de 2028, în anumite condiții, menționând ipoteza demisiei lui Luca Niculescu. El adaugă însă că, „altfel, în Parlament, Alianța PSD-AUR funcționează”, referindu-se la o cooperare de facto, nu la una formală. Cum îl descrie Stoica pe premier În același interviu, Stoica spune că nu crede că Luca Niculescu s-ar înscrie într-un partid precum PSD și îl caracterizează drept „un foarte bun diplomat”, cu „civilitate”, „experiență culturală” și capacitate de „mediere națională”, într-un mediu politic pe care îl descrie metaforic drept „arenă de circ cu fiare neîmblânzite”. Materialul Digi24 prezintă aceste afirmații ca evaluări și predicții ale lui Valeriu Stoica; evoluțiile politice invocate (inclusiv scenariile de alianțe) rămân, în acest stadiu, ipoteze. [...]
Dominic Fritz condiționează sprijinul USR pentru premierul Luca Niculescu de refuzul deciziilor PSD , într-un mesaj care ridică miza politică pe viitoarele decizii de buget și deficit. Potrivit Digi24 , liderul USR a spus la congresul partidului de la Timișoara că „testul încrederii” va fi „de câte ori va spune «NU» PSD-ului”. În discurs, Fritz a indicat explicit că încrederea USR în șeful Executivului va depinde de capacitatea acestuia de a se opune deciziilor PSD și de a refuza semnături, pentru a demonstra că este „de partea românilor”, nu „de partea privilegiaților”. Miza: cine controlează agenda guvernării Fritz a susținut că se teme ca premierul să ajungă să execute ordinele lui Sorin Grindeanu , iar „costurile” să fie suportate de populație. El a folosit o comparație cu un taraf, în care liderul PSD ar „comanda muzica”, iar Guvernul ar „cânta”, în timp ce românii ar plăti. Totodată, președintele USR a afirmat că, după șase luni de guvernare, PSD ar urma să îl evalueze pe premier „să vadă dacă a cântat cum i s-a comandat”. Buget, deficit și presiunea pe taxe În atacurile la adresa PSD, Fritz a ironizat discuțiile despre „gaura” din buget și a invocat rectificarea bugetară adoptată de Guvern, susținând că deficitul ar fi ajuns la 3,8% după primele nouă luni ale anului. În același context, a afirmat că se cere o a doua rectificare, pe motiv că ministerele ar vrea „60 de miliarde” în plus, bani care „nu există”, în opinia sa. Pe linia consecințelor economice, Fritz a acuzat PSD că va alege între creșterea deficitului (cu efecte în prețuri) și majorarea taxelor, susținând că partidul nu va tăia cheltuieli și nu va prioritiza combaterea corupției. Context politic: critică și la adresa AUR În același discurs, Fritz a susținut că PSD ar continua să acționeze cu sprijinul AUR, deși AUR se prezintă ca partid anti-sistem. El a amintit, între altele, de moțiunea care a dus la căderea Guvernului, de atacuri comune la adresa unor foști miniștri USR și de dispute privind legea integrității și numiri la TVR și Radio România. Mesajul lui Fritz fixează, practic, un criteriu politic de evaluare a premierului în raport cu PSD, într-un moment în care termenele invocate în discurs includ ținte legate de deficit și buget (1 noiembrie și 1 decembrie, conform declarațiilor citate). [...]
Dominic Fritz a fixat la Congresul USR o linie de opoziție dură față de PSD și AUR , mizând pe promisiunea unei „guvernări fără PSD și fără AUR” și pe ideea că partidul trebuie să rămână „câinele de pază” al cetățenilor, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care USR își alege noua conducere la Timișoara, iar Fritz încearcă să consolideze direcția politică pentru următorii doi ani. În fața delegaților, liderul USR a vorbit despre dezamăgirea unor alegători care au votat „cu speranță” pentru o agendă de reformă și a încercat să repoziționeze partidul ca actor de control și presiune publică asupra puterii. „Noi nu ne vom crede niciodată șeful sistemului, vom fi mereu câinele de pază al cetățenilor în fața sistemului!” Ținta principală: relația PSD–Guvern și controlul asupra agendei fiscale În discurs, Fritz a sugerat că premierul Luca Niculescu ar fi sub influența liderului PSD Sorin Grindeanu, folosind o comparație menită să transmită ideea de control politic asupra deciziilor guvernamentale, inclusiv pe calendarul legat de deficit și buget. „Grindeanu comandă muzica, Niculescu cântă, iar lăutarii trebuie să-i plătească românii.” Fritz a afirmat că Grindeanu „i-a dat guvernului termenele” – „deficitul lămurit până la 1 noiembrie, bugetul până la 1 decembrie” – și că după șase luni PSD ar urma să evalueze premierul. Critici la adresa PSD și AUR: „supapa sistemului” Liderul USR a atacat și opoziția, acuzând AUR că ar „sprijini pe furiș” PSD. Despre PSD, Fritz a susținut că nu va reduce cheltuielile statului și nu va lupta cu corupția, invocând primele zile de guvernare ca indiciu asupra priorităților. În același registru, Fritz a spus că AUR capitalizează politic nemulțumiri legitime, dar nu ar fi „anti-sistem”, ci „supapa sistemului”, astfel încât furia publică să nu se îndrepte către „adevărații vinovați”. Miza internă: conducerea partidului și strategia pe doi ani Congresul USR este primul după intrarea partidului în opoziție și are ca obiect alegerea noului Birou Național: 600 de delegați urmează să voteze 24 de membri. Mandatul de președinte al lui Dominic Fritz nu este pus în joc la acest congres. La final, Fritz a indicat drept obiectiv pentru următorii doi ani construirea unei „majorități reformiste” care să ducă USR din nou la guvernare, cu o linie explicită: „o guvernare fără PSD și fără AUR”. Pentru context despre eveniment și competiția internă, HotNews a relatat separat că reuniunea are loc la Timișoara și că mai multe echipe își dispută locurile din conducere. [...]
PSD recuperează teren față de AUR, iar competiția pentru primul loc se strânge , potrivit unui sondaj Avangarde prezentat de HotNews , într-un context în care percepția publică asupra direcției țării rămâne puternic negativă, iar agenda economică (salarii, pensii, deficit) domină așteptările de la Guvern. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 21–26 octombrie, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă de eșantionare este de 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Intenția de vot este calculată din totalul celor care și-au exprimat o opțiune. Cum ar arăta Parlamentul dacă alegerile ar fi duminica viitoare Conform cercetării, AUR rămâne pe primul loc, dar diferența față de PSD se reduce: AUR: 35% PSD: 26% PNL: 15% USR: 10% UDMR: 5% Sub pragul electoral ar rămâne, în acest sondaj, SENS (4%) și SOS România (2%). De ce contează: diferența AUR–PSD se micșorează Comparativ cu sondajul Avangarde din septembrie (menționat în articol), AUR scade cu un punct procentual, PSD crește cu trei puncte, USR urcă cu două puncte, iar PNL pierde un punct. În termeni de ecart, PSD „recuperează” față de AUR, pe fondul unei diferențe care, în sondajul Avangarde anterior, era de 13 puncte procentuale. HotNews notează și un reper extern: un sondaj CURS publicat joi indică o diferență de opt puncte între AUR și PSD. Percepția asupra guvernării: direcție „greșită” și priorități economice Pe fondul schimbărilor politice recente, sondajul a testat și reacția la decizia PNL de a vota învestirea Guvernului Niculescu , deși partidul a anunțat că rămâne în opoziție. 50% dintre respondenți consideră decizia „mai degrabă greșită”, 29% „mai degrabă bună”, iar 21% nu știu sau nu răspund. În același timp, 78% dintre respondenți spun că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 16% într-o direcție bună (6% indeciși/refuz). Întrebați care ar trebui să fie prima prioritate a Guvernului (un singur răspuns), respondenții indică: creșterea salariilor și pensiilor: 30% combaterea corupției: 21% reducerea deficitului și a datoriei publice: 19% reducerea cheltuielilor statului: 15% investiții în infrastructură: 7% finanțarea sistemului de sănătate: 4% Pe tema reducerii deficitului, majoritatea (59%) ar prefera reducerea cheltuielilor, în timp ce 20% ar opta pentru taxe mai mari pe averi și companii. Creșterea taxelor și impozitelor generale este susținută de 2%, iar înghețarea salariilor și pensiilor de 1%. Context: comparația cu un sondaj CURS În articol sunt prezentate și cifre dintr-un sondaj CURS publicat joi, în care AUR este cotat la 34%, PSD la 26% și PNL la 16%, iar peste pragul de 5% apar USR (8%) și UDMR (5%). Tot acolo sunt menționate și alte formațiuni sub prag, cu procente mai mici. În ansamblu, datele indică o cursă mai strânsă la vârf și o presiune crescută pe guvernare pe teme cu impact bugetar direct: salarii, pensii și reducerea deficitului. [...]
PNL își condiționează voturile de disciplina bugetară și anunță că va sancționa derapajele Guvernului Niculescu , potrivit Agerpres . Președintele partidului, Ilie Bolojan , a spus la Timișoara că liberalii vor acționa „ca partid de opoziție” pentru a taxa eventuale abateri de la țintele asumate, invocând riscul de „destabilizare bugetară” și de criză economică. În intervenția sa, Bolojan a explicat că votul acordat de PNL nu a fost unul „de încredere” sau „de susținere”, ci „un vot de necesitate”, motivat de riscul ca servicii publice de bază să nu mai poată funcționa. El a indicat, ca exemplu, alocări făcute la rectificare pe componenta de sănătate. Ce înseamnă „derapaje” în lectura PNL: cheltuieli și investiții plafonate Bolojan a afirmat că Guvernul a publicat o ordonanță care continuă practici aplicate și anterior pentru controlul deficitului, inclusiv plafonarea cheltuielilor în ultimele luni, măsură extinsă și la administrațiile locale. Diferența față de anul trecut, a adăugat el, este că în 2026 nu ar fi fost plafonate doar cheltuielile curente, ci și investițiile. În acest context, liderul PNL a susținut că măsurile de control al cheltuielilor sunt necesare pentru a avea „un deficit predictibil la final de an” și pentru respectarea traiectoriei asumate de România, pe care a descris-o drept importantă pentru „sănătatea economiei”. El a spus că așteaptă ca angajamentul să fie respectat și în 2027. Critica pe fond: „supracontractarea” investițiilor și presiuni viitoare pe buget Bolojan a pus în discuție probleme structurale ale României, menționând „supracontractarea investițiilor”. Ca exemplu, a indicat că, pe componenta de transporturi din PNRR, ar fi existat un buget alocat de 5,5 miliarde de lei, în timp ce ar fi fost semnate contracte de peste 19 miliarde de lei. Pe această bază, el a avertizat că se pune problema finanțării lucrărilor în anii următori și că eventualele facturi care se acumulează și nu pot fi susținute de la buget ar ține de contracte semnate în anii anteriori. Totodată, a amintit și de sume rezultate din procese generate de magistrați, pentru care Guvernul ar trebui să găsească soluții, susținând că adoptarea legii salarizării unitare ar fi redus astfel de litigii. De ce contează Mesajul PNL fixează o linie politică cu impact direct asupra politicilor fiscale: sprijinul punctual în Parlament este legat explicit de respectarea țintelor bugetare și de evitarea unei destabilizări a finanțelor publice. În același timp, discuția despre investiții contractate peste alocările disponibile indică o presiune potențială asupra bugetelor viitoare, indiferent de guvernarea de moment. [...]
