Știri
Știri din categoria Politică
AUR vrea să repună pe agenda Parlamentului reducerea la 300 de parlamentari și tăierea subvențiilor pentru partide, prin demersuri anunțate pentru Birourile Permanente ale celor două Camere, potrivit Mediafax. Miza este una de reglementare: schimbări care ar modifica arhitectura reprezentării politice și finanțarea partidelor.
Liderul AUR, George Simion, a declarat luni, într-o conferință de presă, că partidul va cere introducerea pe ordinea de zi „sub rezerva primirii raportului” din partea comisiilor raportoare a unor legi inițiate de AUR.
Simion a indicat trei direcții legislative:
În același context, el a spus că AUR va vota „în birourile permanente și în plen” pentru orice inițiativă care urmărește aceste obiective și a pus în discuție „tăierea sau reducerea drastică” a subvenției pentru partide, menționând explicit o reducere „nu cu 20% ci cu 95%”.
Potrivit declarațiilor sale, solicitările ar urma să fie depuse luni la:
Simion a mai afirmat că AUR „dialoghează cu toți actorii politici” și a făcut un apel la „reconciliere națională”, susținând că partidul își va respecta promisiunile față de electorat. Materialul Mediafax nu oferă detalii despre calendarul de dezbatere în comisii sau despre șansele de adoptare ale inițiativelor.
Recomandate
Schimbarea bruscă de ton a liderului AUR față de președinte reaprinde tensiunile politice și riscă să blocheze dialogul instituțional , pe fondul acuzațiilor de „inconsecvență” și „agresivitate” formulate de europarlamentarul PNL Virgil Popescu , potrivit News . Virgil Popescu susține că George Simion i-ar fi „întins” președintelui Nicușor Dan „ramura de măslin” la începutul unei conferințe de presă, pentru ca la final să vrea suspendarea acestuia. Într-o postare pe Facebook, liberalul ironizează această succesiune de poziții și o descrie drept o formă de „împăcare agresivă”. De ce contează: semnal de instabilitate în relația opoziție–președinție Mesajul lui Popescu pune accent pe efectul politic al unor poziții contradictorii exprimate în același cadru public: dificultatea de a identifica un interlocutor coerent și, implicit, de a menține un dialog funcțional. În postare, europarlamentarul PNL formulează și o întrebare privind „cu care dintre cei doi” ar trebui România „să stea de vorbă” — cu liderul care propune reconcilierea sau cu cel care ar iniția suspendarea — sugerând că astfel de schimbări rapide de registru complică orice negociere politică. Context: un conflict mai vechi între Popescu și Simion Popescu amintește că vorbește „de ani de zile” despre agresivitatea lui Simion. În același context, este reamintit un episod din februarie 2022, când George Simion l-a bruscat pe Virgil Popescu în Parlament, pe vremea când acesta era ministru al Energiei, în timpul unei moțiuni simple împotriva sa, liderul AUR luându-l „de gât” pe demnitar. [...]
USR cere deblocarea în Camera Deputaților a două proiecte electorale și instituționale – reducerea numărului de parlamentari și revenirea la alegerea primarilor în două tururi – după ce solicitarea de urgentare a fost respinsă, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare: schimbări cu efect direct asupra modului de reprezentare și a regulilor de competiție la alegerile locale, dar care, în prezent, rămân blocate în Parlament. Grupul USR din Camera Deputaților a cerut conducerii Parlamentului și liderilor celorlalte grupuri parlamentare urgentarea dezbaterii și adoptării inițiativelor privind reducerea la 300 a numărului de parlamentari, respectiv alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Conform unui comunicat al USR, solicitarea formulată în Camera Deputaților a fost respinsă. Într-o declarație citată de partid, Diana Stoica , lidera deputaților USR, susține că cele două teme au fost exprimate de cetățeni încă din 2009 și acuză opoziția repetată a celorlalte partide față de aceste proiecte. „Românii au spus clar, încă din 2009, că vor 300 de parlamentari. Au mai spus și că vor să își aleagă primarii în două tururi de scrutin. (...) considerăm că este un moment mai bun ca niciodată să punem proiectele USR pe ordinea de zi a comisiilor și, apoi, a plenului (...)”, declară Diana Stoica. Unde sunt blocate proiectele Potrivit informațiilor transmise de USR: proiectul privind reducerea numărului de parlamentari la 200 de deputați și 100 de senatori a fost adoptat tacit de Senat în noiembrie 2025 , iar de atunci este blocat în Camera Deputaților ; termenul pentru depunerea raportului – 26 noiembrie 2025 – este „depășit de mult”; inițiativa privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi este, de asemenea, blocată în Camera Deputaților , iar USR afirmă că proiectul are o vechime de peste 6 ani . Ce urmează Din datele prezentate nu rezultă un calendar asumat pentru reluarea dezbaterilor în comisii sau în plen. În acest moment, singurul element cert este că solicitarea de urgentare a fost respinsă, iar proiectele rămân în procedură parlamentară la Camera Deputaților. [...]
PSD și AUR au nevoie de încă 14 voturi pentru a demite Guvernul Bolojan pe 5 mai , iar această aritmetică fragilă poate prelungi incertitudinea politică într-un moment în care liderul AUR condiționează sprijinul de un pachet de măsuri și împinge discursul spre anticipate, potrivit Euronews . George Simion a anunțat că AUR depune moțiune de cenzură pe 5 mai „pentru a demite Guvernul Bolojan”, după ce Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR) au spus, la rândul lor, că vor depune o moțiune comună. Publicația notează însă că poziția PSD nu este pe deplin clară, „taberele” fiind împărțite. Miza: 233 de voturi și o majoritate care nu se vede încă Pentru demiterea Guvernului este nevoie de 233 de voturi. Conform calculelor prezentate, PSD și AUR ar avea împreună 219 voturi, ceea ce înseamnă un deficit de 14 voturi pentru a trece moțiunea. Euronews publică și distribuția mandatelor pe grupuri parlamentare: PSD: 128 AUR: 90 PNL: 74 USR: 59 UDMR: 32 Minorități: 17 SOS: 15 POT: 14 PACE: 12 Neafiliați: 22 Majoritate necesară: 233 Ce cere AUR: stop „vânzării activelor strategice” și tăierea subvențiilor partidelor Simion și-a justificat demersul printr-o combinație de teme economice și instituționale, susținând că moțiunea ar urmări „oprirea vânzării activelor strategice”, cu referire la Hidroelectrica, și invocând nemulțumiri legate de cheltuielile statului, pensii înghețate, inflație și deficit. „Dacă totul merge conform planului, pe 5 mai avem vot. Votăm pentru a opri vânzarea activelor strategice ale românilor.” Totodată, liderul AUR a spus că va cere punerea pe ordinea de zi a unor inițiative legislative privind: reducerea numărului de parlamentari la 300; eliminarea subvențiilor de stat pentru partide; alegerea primarilor în două tururi; reducerea „drastică” a subvenției pentru partide, „nu cu 10%, ci cu 95%”. PSD, între aritmetică și linia roșie față de AUR În material este citată o declarație a lui Sorin Grindeanu, la Radio România Actualități, potrivit căreia PSD „a anunțat că nu face majoritate cu AUR”, invocând diferențe de poziționare, inclusiv pe tema Ucrainei și a agresiunii Rusiei. Această distanțare complică scenariul unei moțiuni reușite: chiar dacă PSD și AUR ar încerca să coaguleze voturi suplimentare, rămâne întrebarea de unde ar veni cele 14 voturi lipsă și în ce condiții politice. Ce urmează: votul din 5 mai și presiunea pentru anticipate Simion afirmă că se așteaptă la voturi „de la toate partidele” și susține că AUR vizează alegeri anticipate, dar spune că nu vrea „să vândă iluzii” până nu vede rezultatul moțiunii. În același timp, a vorbit și despre posibilitatea suspendării lui Nicușor Dan, dacă acesta nu acceptă un premier „agreat de AUR”, după ce „pasul 1” ar fi realizat (strângerea de semnături și moțiunea de cenzură). În lipsa unei majorități deja conturate, miza imediată rămâne capacitatea inițiatorilor de a atrage voturi peste cele 219 estimate, într-un Parlament în care poziționările publice ale partidelor fac dificilă o coagulare rapidă în jurul moțiunii. [...]
PNL ia în calcul alegeri anticipate dacă moțiunea PSD–AUR dărâmă Guvernul Bolojan , iar partidul spune că, într-un astfel de scenariu, nu va mai colabora cu PSD și ar trece în opoziție, potrivit HotNews . Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu , a declarat la Parlament că liberalii vor purta discuții cu parlamentari din alte grupuri pentru a se asigura că Guvernul Bolojan „va supraviețui” moțiunii de cenzură anunțate de PSD și AUR. El a susținut că astfel de discuții „om la om” nu ar fi „nimic spectaculos” sau „surprinzător”. În cazul în care Guvernul ar fi demis, Fenechiu a invocat o decizie luată în forurile interne ale partidului: „să nu mai existe colaborare cu Partidul Social Democrat”. În aceeași logică, el a spus că PNL vede ca opțiuni opoziția și, fără a exclude, alegerile anticipate. „Fără îndoială, soluția este opoziția și nu excludem varianta alegerilor anticipate.” Miza imediată: aritmetica moțiunii și riscul de instabilitate politică PSD și AUR au anunțat luni că vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Până seara, doar grupul parlamentar PACE – Întâi România confirmase că susține demersul. Conform informațiilor din articol, PSD și AUR au împreună 231 de voturi în Parlament, cu unul mai puțin decât numărul necesar pentru demiterea Guvernului. În acest context, PNL încearcă să blocheze moțiunea prin discuții cu parlamentari din alte grupuri. „Nemulțumiri” în interiorul PSD, dar cu limite practice Fenechiu a afirmat că există parlamentari „de peste tot” care nu ar fi de acord cu moțiunea, inclusiv în PSD, însă a avertizat că un vot împotriva liniei partidului vine, de regulă, cu repercusiuni interne, ceea ce face „mai complicată” o eventuală susținere pentru Guvern din afara PNL. În lipsa altor detalii în sursă despre calendarul moțiunii sau despre negocieri formalizate, rămâne de urmărit dacă opoziția reușește să strângă votul lipsă și ce opțiuni politice se conturează dacă Guvernul Bolojan cade. [...]
Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu susține că instabilitatea guvernamentală din ultimii ani este alimentată de interese pentru controlul resurselor publice , într-un mesaj în care afirmă că „crizele politice” sunt „complet artificiale” și legate de „accesul discreționar și privilegiat la resursele statului”, potrivit News . Ciucu afirmă că „în ultimii cinci ani durata medie a unui guvern este de sub un an” și pune această volatilitate pe seama unor „oameni bogați și puternici” care ar urmări „mai multă bogăție și mai multă putere”. În aceeași intervenție, el spune că guvernele Orban și Cîțu au fost „mătrășite”, iar „acum i se pregătește același lucru guvernului Bolojan ”. În lectura sa, guvernele Ciucă și Ciolacu au funcționat în perioadele în care „oamenii bogați și puternici s-au înțeles”, iar în cazul Cîțu ar fi existat o ruptură între astfel de grupuri, despre care afirmă că „nu toți sunt la vedere”. „Crize artificiale” și miza accesului la resursele statului Ciucu descrie crizele politice drept un mecanism construit deliberat, asociat cu „foamea de bani” și cu „accesul discreționar și privilegiat la resursele statului”. „Deci nu avem crize politice naturale, ci complet artificiale, create în laboratoarele lor, parte a foamei de bani şi a accesului discreţionar şi privilegiat la resursele statului.” El mai susține că actuala situație ar fi „o criză artificială, ușor evitabilă”, care „face rău țării și românilor”, și le transmite colegilor din PNL că partidul ar urma să fie pus în fața unei „alegeri de conștiință”, între „demnitate” și „sistemul, banii” și, în timp, „irelevanța”. Atac la AUR și acuzații la adresa PSD În același mesaj, Ciucu afirmă despre AUR că ar fi „exact sistemul care se prezintă ca anti-sistem”, pe care îl descrie drept „sistemul reinventat în anti-sistem: foști pesediști”. Totodată, el leagă „cheia acțiunii PSD” și a unor lideri pe care îi menționează (Grindeanu, Neacșu) de „foamea de putere” și bani și susține că Ilie Bolojan „le stă în gât” pentru că „nu are mentalitate de slugă”, adăugând că „nici Orban nu avea”. [...]
Posibila cădere a Guvernului Bolojan riscă să blocheze accesul României la fonduri UE și să pună presiune pe costurile de finanțare , în condițiile în care PSD ar urma să susțină, alături de AUR, o moțiune de cenzură , potrivit Digi24 , care citează relatări din presa internațională. Miza imediată, dincolo de confruntarea politică, este continuitatea reformelor cerute pentru deblocarea banilor europeni și menținerea stabilității financiare. Reuters , citată de News.ro, notează că ieșirea miniștrilor PSD din coaliția condusă de premierul liberal Ilie Bolojan a lăsat guvernul fără majoritate parlamentară, cu efecte potențiale asupra accesului la fonduri UE, ratingurilor suverane și randamentelor datoriei. Bolojan a refuzat să demisioneze și a argumentat că executivul are de implementat reforme „vitale” pentru a accesa fonduri de redresare și reziliență de peste 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), înainte de termenul-limită stabilit de UE pentru luna august, mai arată Reuters. Ce declanșează riscul financiar: moțiunea și aritmetica parlamentară Potrivit Reuters, PSD și AUR încearcă să strângă voturile necesare pentru demiterea guvernului. Cele două partide au împreună 220 din cele 464 de locuri din Parlament, iar pentru a trece moțiunea ar fi necesare 233 de voturi, care ar putea fi obținute cu sprijinul unor grupuri mai mici de extremă dreaptă. Liderul AUR, George Simion, a declarat că moțiunea va fi depusă imediat ce va fi semnată de 233 de parlamentari și că votul ar putea avea loc pe 5 mai, conform Reuters. Separat, Bloomberg relatează că deputații PSD și AUR au început să elaboreze moțiunea și că aceasta ar putea fi depusă chiar de săptămâna viitoare, după o conferință de presă comună la care au participat Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR). Contextul bugetar: deficit mare și conflict pe austeritate Reuters reamintește că tensiunile dintre liberali și social-democrați au fost alimentate de disputa privind reducerile bugetare menite să coboare deficitul de la peste 9% din PIB în 2024 (cel mai ridicat din UE) la 6,2% în acest an. În acest context, instabilitatea politică riscă să complice atât agenda de consolidare fiscală, cât și calendarul reformelor asociate fondurilor europene, cu efecte în lanț asupra percepției investitorilor și a costurilor de împrumut ale statului. Ce urmează și ce rămâne incert POLITICO notează că moțiunea ar putea fi dezbătută la începutul lunii mai, însă subliniază că PSD și AUR ar avea nevoie și de sprijinul altor partide de opoziție, deoarece împreună ar avea 219 locuri, cu 14 mai puțin decât majoritatea necesară pentru demiterea premierului (în această relatare, cifrele diferă de cele citate de Reuters). Tot POLITICO amintește că România nu a organizat niciodată alegeri anticipate și că nu sunt programate alegeri generale până în 2028, ceea ce face ca rezolvarea crizei să depindă, în principal, de reconfigurări parlamentare și de capacitatea guvernului de a-și consolida sprijinul. [...]
