Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan avertizează că moțiunea PSD-AUR poate împinge România spre o nouă majoritate, cu efect direct asupra stabilității guvernării, iar partidele care vor să dărâme Executivul trebuie să spună „ce pun în loc”, potrivit Digi24. Premierul a declarat, în direct, că își va continua activitatea atât timp cât Guvernul are sprijin parlamentar, iar dacă îl pierde vor urma consultări pentru formarea unui nou guvern.
Bolojan a susținut că, atunci când se declanșează o moțiune de cenzură, „oamenii raționali” trebuie să se uite la pasul următor: cine ar fi viitorul premier, pe ce partide s-ar baza și care ar fi propunerile unei noi formule de guvernare. În același timp, el a acuzat PSD că a „dinamitat guvernarea”, încălcând înțelegeri, și că prin alianța pentru moțiune „pregătește practic o nouă alianță”, vorbind despre formarea „de facto” a unei noi coaliții.
Întrebat despre varianta unui guvern minoritar, premierul a spus că nu a „depus armele” și că, dacă ar exista o soluție care să rezolve rapid problemele și să ducă țara „într-o direcție incomparabil mai bună”, s-ar putea retrage, însă afirmă că „nu există astfel de soluții”.
Pe tema voturilor la moțiune, Bolojan a susținut că nu e vorba de „un vot împotriva moțiunii”, ci de obligația inițiatorilor de a strânge voturile necesare pentru a o trece. A adăugat că, dacă în zilele următoare vor exista parlamentari care vor să discute despre o posibilă susținere, nu vede o problemă în a discuta, dar a insistat că negocierile nu ar viza „cumpărarea” de parlamentari.
„Niciodată nu am cumpărat oameni la bucată.”
Bolojan a transmis că, odată cu o moțiune de cenzură, ar trebui prezentată și o soluție pentru guvernare, invocând exemplul Germaniei, unde există un mecanism diferit. El a legat discuția și de contextul economic, pe care l-a descris drept „post-criză bugetară”, afirmând că deficitele nu pot fi corectate „fără anumite costuri sociale”.
Premierul a spus că „foarte probabil” se conturează o majoritate „de tip PSD-AUR” sau o formulă apropiată, „pe față sau pe dos”, care ar trebui să-și asume responsabilitatea guvernării. Întrebat dacă știe că PSD și AUR pregătesc un guvern împreună, a răspuns că, deocamdată, sunt „la capitolul demolări”.
Recomandate
Posibila coaliție PSD–AUR riscă să tensioneze relația cu familia socialiștilor europeni și să complice stabilitatea politică pe care Bruxelles-ul o cere României, în contextul în care europarlamentari și lideri de grupuri din Parlamentul European avertizează că o astfel de mișcare ar încălca „cordonul sanitar” față de extrema dreaptă, potrivit Știrile Pro TV , care citează o analiză POLITICO. PSD s-a aliat, luni, cu AUR pentru a încerca răsturnarea premierului Ilie Bolojan și a guvernului de coaliție de centru pe care social-democrații îl susținuseră anterior. La Bruxelles, reacțiile au vizat în primul rând consecința politică: socialiștii europeni ajung să fie acuzați de același tip de compromis pe care l-au reproșat ani la rând centrului-dreapta, atunci când acesta a colaborat cu partide de extremă dreaptă. „Linia roșie” invocată la Bruxelles și presiunea pe socialiști Vula Tsetsi, președinta Partidului Verde European, avertizează că, dacă PSD ar răsturna guvernul și ar forma o coaliție cu AUR, ar încălca un principiu pe care partidele mainstream l-au apărat la nivel european: refuzul cooperării politice cu forțele extremiste. „Va călca o linie roșie pe care ei înșiși au trasat-o în Europa: refuzul cooperării politice cu forțele extremiste.” POLITICO notează că situația scoate la iveală diferența dintre „liniile roșii” de la Bruxelles și realitățile din politicile naționale, unde ascensiunea extremei drepte face tot mai dificilă guvernarea fără astfel de partide. Potrivit a doi oficiali familiarizați cu subiectul, citați de POLITICO sub protecția anonimatului, socialiștii de la Bruxelles nu ar fi fost la curent cu planurile din România. Iratxe García, președinta grupului Socialiștilor și Democraților (S&D), spune că se așteaptă ca social-democrații români să colaboreze pe viitor cu forțele pro-europene. Context european: extrema dreaptă câștigă teren, iar „cordonul sanitar” se erodează Analiza plasează episodul din România într-un trend mai larg: alegerile europene din 2024 au dus la „cel mai de dreapta” Parlament European din istoria UE, iar grupuri și partide populiste au crescut în influență. În acest context, POLITICO arată că și partide din mainstream au început să colaboreze cu dreapta populistă în mai multe țări, ceea ce a alimentat conflictul politic dintre centru-stânga și Partidul Popular European (PPE). Copreședintele grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Patryk Jaki, afirmă pentru POLITICO că este „evident” că forțele sale politice nu mai pot fi ignorate. De ce România e „mai greu de ignorat” și ce mize se văd de la Bruxelles POLITICO compară cazul României cu un precedent din Lituania, unde social-democrații au intrat în 2025 într-o coaliție cu un partid controversat, fără o reacție publică dură din partea Partidului Socialiștilor Europeni (PES). Diferența, potrivit aceleiași surse, este că România, ca stat mai mare, pune o presiune mai mare pe socialiștii europeni să explice unde trasează limita cooperării cu extrema dreaptă. Terry Reintke, lideră importantă a Verzilor în Parlamentul European, avertizează că progresiștii pierd atunci când puterea ajunge la extrema dreaptă și că „nimeni nu ar trebui să se lase tentat de putere” dacă prețul este o coaliție cu „inamicul democrației”. În paralel, președintele PPE, Manfred Weber, cere „responsabilitate” la București pentru a asigura stabilitatea guvernului. Siegfried Mureșan, europarlamentar român din PPE, spune pentru POLITICO că se așteaptă la o cooperare viitoare între PSD și AUR și avertizează că, prin consolidarea AUR și validarea narațiunii sale anti-establishment și anti-europene, politica românească s-ar putea polariza între o tabără pro-reformă condusă de Ilie Bolojan și o tabără anti-europeană în jurul AUR, cu PSD într-un rol marginal. Poziția S&D: încredere în PSD și promisiunea că nu va exista acord cu AUR Deocamdată, socialiștii europeni au evitat să își critice public partidul membru din România. Iratxe García afirmă că își menține încrederea în PSD și în angajamentul său de a colabora cu forțele pro-europene, numind acest principiu „nenegociabil”. Ea mai spune că Sorin Grindeanu, liderul PSD, s-a angajat să nu încheie un acord politic cu AUR și argumentează că susținerea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului Bolojan este „în concordanță” cu decizia PSD de a părăsi guvernarea. Patru parlamentari social-democrați citați de POLITICO minimalizează semnificația mișcării, susținând că „cordonul sanitar” vizează în principal nivelul UE, nu politica națională, și că apartenența AUR la ECR l-ar face mai acceptabil decât partidele din grupul „Patrioții”, considerat mai extremist. În acest moment, din informațiile prezentate, rămâne neclar dacă demersul PSD se va transforma într-o coaliție formală cu AUR sau va rămâne limitat la colaborarea punctuală pentru moțiunea de cenzură . [...]
Alianța PSD–AUR pentru o moțiune de cenzură riscă să complice accesul României la fondurile UE , într-un moment în care ieșirea PSD din coaliția de guvernare a lăsat cabinetul condus de Ilie Bolojan fără majoritate parlamentară, potrivit Economedia , care citează Reuters. Reuters relatează că PSD, „cel mai mare partid din parlamentul României”, intenționează să facă echipă cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) , descrisă de agenție drept „opoziția de dreapta radicală”, pentru a răsturna guvernul de coaliție pro-european pe care PSD l-a părăsit la începutul lunii. Miza economică: fonduri UE, rating și costul datoriei Potrivit Reuters, demisia miniștrilor PSD din guvern „săptămâna trecută” a lipsit executivul de majoritate parlamentară, ceea ce „periclitează” trei repere cu impact direct asupra finanțării statului și a economiei: accesul României la fondurile europene; ratingurile suverane; randamentele datoriei publice (costul la care statul se împrumută). Ce urmează: moțiune de cenzură comună Economedia amintește că liderii PSD și AUR au anunțat luni că vor depune o moțiune de cenzură comună împotriva guvernului Bolojan. În analiza Reuters, această mișcare amplifică riscurile pentru stabilitatea politică și, implicit, pentru parametrii financiari urmăriți de investitori și de instituțiile europene. [...]
Depunerea unei moțiuni comune PSD–AUR ridică riscul de instabilitate guvernamentală și de noi măsuri fiscale , într-un context în care discuția publică se mută deja spre „austeritate” și „creșteri de taxe”, potrivit HotNews , care relatează despre reacția artistului și activistului Tudor Chirilă la escaladarea crizei politice odată cu anunțul moțiunii împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan . Chirilă susține, într-o postare pe Facebook, că apropierea PSD de AUR ar confirma că „lupta lor antisistem nu a existat niciodată”, iar concluzia lui este una pesimistă, legată direct de costurile economice ale unei eventuale schimbări de putere: „Poate că România are nevoie să se ducă în cap definitiv pentru ca lumea să vadă cu adevărat cum o să arate austeritatea și creșterile de taxe”. Mesajul lui Tudor Chirilă: critică PSD, dar și măsurile care lovesc în cultură În mesajul citat, Chirilă formulează acuzații dure la adresa PSD, pe care îl descrie drept „expresia devalizării acestei țări” și leagă ascensiunea partidului în sondaje de o retorică „antisistem” pe care o consideră contradictorie. În același timp, el precizează că nu este „fan Ilie Bolojan” și enumeră nemulțumiri legate de politicile fiscale și de finanțare publică, inclusiv faptul că „artiștii și organizatorii de concerte plătesc cu cea mai mare creștere de TVA (12%)”, iar cultura și educația ar fi afectate de subfinanțare. Tot în acest registru, Chirilă invocă teme precum „băieții deștepți din energie” și situația unor companii de stat aflate în insolvență de ani de zile, întrebând când au existat, în trecut, discuții politice consistente pe aceste subiecte. „Adevărata guvernare” și scenariul unei coaliții: PSD–AUR sau un premier „obedient” Chirilă încearcă să anticipeze arhitectura politică ce ar putea urma și afirmă că „va fi ori alianță PSD-AUR, ori un guvern cu un premier obedient care să mimeze reforma”. În aceeași logică, el susține că „adevărata guvernare va fi AUR cu PSD și aripa coruptă din PNL”. Critici și la adresa președintelui Nicușor Dan În aceeași postare, Chirilă îl critică și pe președintele Nicușor Dan, despre care spune că, invocând „echidistanța”, ar fi favorizat indirect PSD în actuala criză. El afirmă că Nicușor Dan „a reușit să facă cu brio jocurile PSD” și îi transmite că voturile primite ar fi fost pentru „stat de drept, luptă anti-corupție, reformă instituțională, pragmatism economic”. Moțiunea PSD–AUR: pașii anunțați și miza politică Pe fondul acestor reacții, HotNews reamintește că fostul vicepremier Marian Neacșu a anunțat, într-o conferință comună cu liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, că PSD va iniția împreună cu AUR o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Întrebat dacă demersul poate fi un prim pas spre o colaborare la guvernare, Neacșu a răspuns: „Orice drum începe cu primul pas. Deocamdată ne aflăm în fața acestui demers.” Ulterior, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că nu există un acord politic post-moțiune cu AUR, descriind acțiunea drept un demers parlamentar. De partea AUR, George Simion a declarat că va depune moțiunea dacă strânge 233 de semnături (numărul de voturi necesar pentru demiterea guvernului) și nu a exclus o guvernare alături de PSD. În plus, Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a spus la Euronews România că doborârea Guvernului Bolojan ar fi „primul pas” spre alegeri anticipate, pe care le consideră „soluția” pentru crizele repetate. [...]
Posibila cădere a Guvernului Bolojan riscă să blocheze accesul României la fonduri UE și să pună presiune pe costurile de finanțare , în condițiile în care PSD ar urma să susțină, alături de AUR, o moțiune de cenzură , potrivit Digi24 , care citează relatări din presa internațională. Miza imediată, dincolo de confruntarea politică, este continuitatea reformelor cerute pentru deblocarea banilor europeni și menținerea stabilității financiare. Reuters , citată de News.ro, notează că ieșirea miniștrilor PSD din coaliția condusă de premierul liberal Ilie Bolojan a lăsat guvernul fără majoritate parlamentară, cu efecte potențiale asupra accesului la fonduri UE, ratingurilor suverane și randamentelor datoriei. Bolojan a refuzat să demisioneze și a argumentat că executivul are de implementat reforme „vitale” pentru a accesa fonduri de redresare și reziliență de peste 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), înainte de termenul-limită stabilit de UE pentru luna august, mai arată Reuters. Ce declanșează riscul financiar: moțiunea și aritmetica parlamentară Potrivit Reuters, PSD și AUR încearcă să strângă voturile necesare pentru demiterea guvernului. Cele două partide au împreună 220 din cele 464 de locuri din Parlament, iar pentru a trece moțiunea ar fi necesare 233 de voturi, care ar putea fi obținute cu sprijinul unor grupuri mai mici de extremă dreaptă. Liderul AUR, George Simion, a declarat că moțiunea va fi depusă imediat ce va fi semnată de 233 de parlamentari și că votul ar putea avea loc pe 5 mai, conform Reuters. Separat, Bloomberg relatează că deputații PSD și AUR au început să elaboreze moțiunea și că aceasta ar putea fi depusă chiar de săptămâna viitoare, după o conferință de presă comună la care au participat Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR). Contextul bugetar: deficit mare și conflict pe austeritate Reuters reamintește că tensiunile dintre liberali și social-democrați au fost alimentate de disputa privind reducerile bugetare menite să coboare deficitul de la peste 9% din PIB în 2024 (cel mai ridicat din UE) la 6,2% în acest an. În acest context, instabilitatea politică riscă să complice atât agenda de consolidare fiscală, cât și calendarul reformelor asociate fondurilor europene, cu efecte în lanț asupra percepției investitorilor și a costurilor de împrumut ale statului. Ce urmează și ce rămâne incert POLITICO notează că moțiunea ar putea fi dezbătută la începutul lunii mai, însă subliniază că PSD și AUR ar avea nevoie și de sprijinul altor partide de opoziție, deoarece împreună ar avea 219 locuri, cu 14 mai puțin decât majoritatea necesară pentru demiterea premierului (în această relatare, cifrele diferă de cele citate de Reuters). Tot POLITICO amintește că România nu a organizat niciodată alegeri anticipate și că nu sunt programate alegeri generale până în 2028, ceea ce face ca rezolvarea crizei să depindă, în principal, de reconfigurări parlamentare și de capacitatea guvernului de a-și consolida sprijinul. [...]
Premierul Ilie Bolojan avertizează că o eventuală cădere a Guvernului ar putea scumpi finanțarea României și ar lovi în încrederea investitorilor , într-un moment în care miza imediată este accesarea fondurilor europene și continuarea reformelor, potrivit G4Media . Declarațiile vin după ce PSD și AUR au anunțat că strâng semnături pentru depunerea unei moțiuni de cenzură . Bolojan a spus că, dacă Guvernul pierde sprijinul parlamentar, urmează negocieri pentru formarea unui nou executiv, dar a criticat lipsa unei alternative articulate din partea celor care împing moțiunea. El a invocat modelul german, unde o moțiune de cenzură trebuie să vină „și cu o soluție”, adică o propunere de guvern. Riscul de „provizorat” și costul de finanțare Premierul a descris căderea Guvernului ca declanșator al unei perioade de interimat („provizorat”) până la votul de încredere pentru un nou cabinet, interval pe care îl consideră dăunător pentru economie. În această logică, el a legat instabilitatea politică de trei efecte directe: afectarea accesării fondurilor europene, pe care o indică drept problemă majoră; creșterea costului de împrumut al statului, pe fondul „oricărei perturbări”; scăderea încrederii investitorilor, cu impact în lanț asupra costurilor suportate de populație. Bolojan a susținut că un guvern care „nu generează încredere” ar însemna că „fiecare cetățean va plăti un ban în plus” prin costuri mai mari, fără a detalia mecanismul sau o estimare. Reformele și pachetul de relansare: condiționare de tăieri în administrație În intervenția de la Digi24, premierul a insistat că nu există „soluții simple” și a avertizat asupra riscului de a crea așteptări care nu pot fi onorate, inclusiv în zona salariilor din sectorul public, în contextul unei viitoare legi a salarizării. El a afirmat că pachetul de relansare economică ar urma să fie pus în practică, cu un angajament ca până în iunie să fie începute măsurile, însă a condiționat acest lucru de reduceri în administrația publică. Argumentul său: orice sprijin bugetar trebuie compensat prin reduceri de cheltuieli, iar reformele din trecut ar fi fost făcute „cu frâna de mână trasă”. Miza politică a moțiunii și scenariul anticipatelor Bolojan a spus că nu se pune problema unui „vot împotriva moțiunii”, ci ca inițiatorii crizei să găsească voturile necesare pentru a o trece. A adăugat că, în zilele următoare, dacă vor exista parlamentari dispuși să discute o posibilă susținere, vor avea loc discuții, precizând: „Nu am cumpărat oameni niciodată.” În plan politic, premierul a afirmat că „asistăm de facto la o nouă coaliție care se organizează” și a făcut o acuzație directă la adresa lui Sorin Grindeanu: „Grindeanu a mințit când a spus la Bruxelles că nu va colabora cu AUR.” Despre alegeri anticipate, Bolojan a spus că România nu a avut până acum anticipate parlamentare, dar că este posibil să se ajungă la soluții care să includă acest scenariu, în funcție de evoluția crizei și de capacitatea de a forma o majoritate. De asemenea, a afirmat că PNL nu ar mai putea face coaliție cu PSD dacă moțiunea PSD–AUR trece, invocând lipsa de credibilitate și responsabilitate. [...]
Moțiunea PSD–AUR ridică riscuri directe pentru finanțarea statului și fondurile UE , iar premierul Ilie Bolojan avertizează că o schimbare de guvern fără o alternativă conturată poate aduce „instabilitate și costuri enorme” pentru România, potrivit Adevărul . Șeful Executivului spune că nu demisionează și că va rămâne în funcție „cât timp acest Guvern are un sprijin parlamentar”. Bolojan a făcut declarațiile luni, 27 aprilie, într-o emisiune la Digi24, în contextul anunțului privind moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. El a susținut că reformele asumate de Guvern au nevoie de timp și că presiunile legate de fondurile europene pot afecta încrederea investitorilor și costurile de finanțare ale României. Miza economică: fonduri europene și costuri de finanțare Premierul a legat explicit instabilitatea politică de riscuri economice, inclusiv prin posibila pierdere a unor sume importante din fonduri europene dacă România nu își respectă angajamentele de reformă. „Dacă nu respectăm angajamentele pe care ni le-am luat (...) România va pierde câteva miliarde de euro.” În aceeași logică, Bolojan a avertizat că schimbarea guvernului „invocând o situație generală economică” nu poate produce îmbunătățiri rapide și că promisiunile de acest tip riscă să se transforme într-o nouă dezamăgire publică. El a indicat și efecte potențiale asupra proiectelor de infrastructură aflate în derulare, precum autostrăzi, spitale și școli. Energie: „deparazitarea rețelelor” și costul cărbunelui Un alt punct invocat de premier a fost sectorul energetic, unde a spus că România nu și-a respectat angajamentele de înlocuire a capacităților pe cărbune, pe fondul lipsei investițiilor în alternative. Bolojan a afirmat că Guvernul a comandat un studiu pentru a stabili ce se poate închide fără a afecta echilibrele energetice, mai ales iarna, și a subliniat că energia produsă pe cărbune este cea mai scumpă „astăzi”, din cauza costurilor certificatelor de dioxid de carbon. Totodată, el a susținut că măsurile de transparentizare au întâmpinat rezistență și a vorbit despre blocaje în accesul la rețele, pe fondul unor autorizații acordate unor societăți cu „proiecte pe hârtie”. „Trebuie să permitem deparazitarea rețelelor electrice (...) accesul la rețele a fost blocat din cauza emiterii unui număr mare de autorizații pentru societăți cu proiecte pe hârtie.” Aritmetica moțiunii și mesajul către PSD și AUR Întrebat ce șanse are moțiunea, Bolojan a spus că PSD și AUR au „40% în Parlament” și „se apropie” de numărul necesar pentru căderea Guvernului. Conform datelor prezentate în articol, pentru adoptarea moțiunii sunt necesare minimum 233 de voturi din totalul de 463 de parlamentari. PSD are 129 de aleși, iar AUR 90 (în total 219, cu 14 sub prag). De cealaltă parte, PNL, USR și UDMR au împreună 164 de parlamentari, iar cu grupul Minorităților Naționale (17 deputați) ar ajunge la 181. Bolojan a criticat PSD și AUR, afirmând că „momentan sunt la capitolul demolări” și a susținut că demersul ar putea prefigura o majoritate de tip PSD–AUR, „pe față sau pe dos”. În același timp, a insistat că, înainte de a dărâma un guvern, „oamenii raționali” trebuie să se gândească „ce punem în loc”. Poziția premierului: fără demisie, cât timp există sprijin parlamentar Premierul a reiterat că nu va demisiona și a respins informațiile potrivit cărora președintele Nicușor Dan i-ar fi cerut retragerea. El a descris relația cu șeful statului drept „corectă” și a spus că este necesară colaborarea președinte–premier. „Voi face ce am făcut și până acum, asigur gestiunea Guvernului cât timp acest Guvern are un sprijin parlamentar.” În final, Bolojan a afirmat că, dacă ar exista o soluție de guvernare, retragerea nu ar fi o problemă „mâine”, însă, în evaluarea sa, „nu există soluții” în acest moment. [...]
