Știri
Știri din categoria Politică

Ceasul purtat de Ilie Bolojan nu este unul de 200.000 de euro , ci un model „ieftin” de la Timex , potrivit Adevărul , care relatează reacția premierului după ce în spațiul public a circulat informația că ar avea la mână un Patek Philippe de lux, nedeclarat în declarația de avere. Întrebat pe holurile Parlamentului despre ceas, Bolojan a respins acuzația și a susținut că este vorba despre un produs accesibil, nu despre un obiect de lux. Nu mai colportați toate minciunile legate de ceasuri și de alte lucruri. Și aveți puțin bun simț și politețe! E un ceas ieftin, ca să fiți liniștiți. Nu mai mințiți. Conform relatării, premierul le-a arătat jurnaliștilor ceasul de la mână, pentru a demonstra că nu este un Patek Philippe, ci un Timex. Publicația notează că, pe site-urile de specialitate, modelele Timex pentru bărbați sunt listate la prețuri cuprinse între 200 și 700 de lei, ceea ce contrazice estimarea inițială de 200.000 de euro. Dincolo de episodul în sine, clarificarea valorii reale contează în contextul discuțiilor despre transparență și declarațiile de avere: diferența dintre un ceas de lux și unul din zona de preț 500–900 de lei schimbă substanțial interpretarea acuzației. În acest caz, elementele-cheie prezentate în articol sunt: informația vehiculată inițial: un ceas de 200.000 de euro, asociat cu marca Patek Philippe; poziția premierului: neagă și afirmă că ceasul este „ieftin”; identificarea modelului: Timex, arătat jurnaliștilor; intervalul de preț indicat de sursă: 500–900 de lei pe site-uri de specialitate. [...]

Cancelarul german Friedrich Merz cere Europei să devină mai suverană tehnologic , pe fondul unei relații transatlantice pe care o descrie drept tot mai dificilă, potrivit The Times of Israel . Mesajul a fost transmis într-un discurs susținut la sediul Deutsche Boerse Group, operatorul Bursei de la Frankfurt, unde Merz a argumentat că „vechile certitudini” nu mai sunt valabile și că Europa „nu își poate permite să fie sentimentală” în raport cu un SUA „din ce în ce mai ostil”. În centrul intervenției sale, Merz a plasat ideea de independență tehnologică: Europa ar trebui să își reducă dependențele structurale și să își consolideze capacitatea proprie de a controla infrastructuri, tehnologii și decizii economice critice. Cancelarul a spus explicit că această nevoie de suveranitate „se aplică și Statelor Unite ale Americii”, semnalând o schimbare de ton față de reflexul european de a trata parteneriatul transatlantic ca pe o garanție implicită. Contextul politic invocat în relatare include reacțiile europene la sugestiile președintelui american Donald Trump privind o posibilă anexare a Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, aliat european în NATO . Episodul a amplificat temerile privind impredictibilitatea strategică și a alimentat discuția despre vulnerabilități, inclusiv în energie: președintele Franței, Emmanuel Macron, a numit situația „un semnal strategic de trezire pentru întreaga Europă”, iar comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat că blocul riscă să devină dependent de importurile de gaz natural lichefiat din SUA. Merz a susținut că Europa trebuie să se adapteze la „o nouă parte a realității” și a punctat că „relațiile transatlantice s-au schimbat”, adăugând că „nostalgia și amintirile vremurilor bune” nu ajută. Din perspectivă economică, accentul pe suveranitate tehnologică indică o direcție politică în care autonomia în domenii precum infrastructura digitală și lanțurile de aprovizionare devine o condiție pentru securitate și competitivitate, nu doar o opțiune de politică industrială. [...]