Știri
Știri din categoria Politică

Declarațiile unui fost propagandist pro-Kremlin despre o posibilă „lovitură de palat” indică tensiuni în elita rusă, pe fondul presiunilor economice și al înăspririi controlului intern, potrivit Adevărul. Avocatul Ilia Remeslo, recent externat dintr-un spital de psihiatrie după ce l-a criticat pe Vladimir Putin, susține că anturajul președintelui „îl urăște în secret” și că liderul rus ar putea fi înlăturat, posibil chiar anul viitor, relatare atribuită de publicație tabloidului britanic The Sun.
Remeslo a făcut afirmațiile într-un interviu acordat personalității media Ksenia Sobceak, descrisă drept „fina de botez” a lui Putin. În vârstă de 42 de ani, el este prezentat ca fost susținător al propagandei Kremlinului, cu legături strânse cu structurile de securitate ruse.
În interviu, Remeslo îl acuză pe Putin că poartă responsabilitatea pentru situația din Rusia și susține că știe „slăbiciunile sistemului” și cum poate fi combătut din interior. El se adresează direct celor din structurile de putere, îndemnându-i să nu se teamă și anunță intenția de a crea o platformă pentru cei care se tem să vorbească împotriva lui Putin, afirmând că ar reprezenta „zeci de milioane” de oameni.
Remeslo spune că Rusia ar putea intra într-o perioadă de „schimbări profunde” până la sfârșitul lui 2026 – începutul lui 2027, mergând până la „prăbușirea sistemului actual” și apariția unuia nou. El descrie posibilele evoluții ca pe o „lovitură de palat” sau o „revoluție” pașnică, comparând tranziția cu perioada de după moartea lui Stalin, în 1953.
Totodată, el indică trei posibili succesori ai lui Putin:
Potrivit materialului, ruptura lui Remeslo cu Kremlinul s-a produs în martie, când l-a numit pe Putin „criminal de război, mincinos și hoț”, după care a fost internat într-o clinică psihiatrică, gest descris de critici drept represiune împotriva unui nou opozant. După externare, și-a reluat atacurile „într-o manieră chiar mai agresivă”.
În paralel, sunt citate și alte voci care vorbesc despre instabilitate: disidentul Igor Eidman a declarat anterior pentru The Sun că interesele elitei „nu mai coincid fundamental” cu cele ale liderului de la Kremlin, iar bloggerița pro-război Anastasia Kașevareva a vorbit despre creșterea neîncrederii între populație și guvern.
Pe plan economic, articolul notează că Rusia se confruntă cu dificultăți în contextul războiului prelungit: prețurile alimentelor ar fi crescut cu 18,6% în ultimii doi ani, taxele au crescut, iar firmele mici sunt puternic afectate. În plus, sunt menționate întreruperi frecvente ale comunicațiilor în unele regiuni, după introducerea unor legi care permit autorităților să oprească rețelele mobile, internetul și „orice alte mijloace de comunicare”, ceea ce ar fi forțat uneori folosirea hărților pe hârtie și a stațiilor walkie-talkie.
Materialul mai menționează că, potrivit „estimărilor occidentale”, aproximativ 1,2 milioane de soldați ruși ar fi fost uciși, răniți sau dați dispăruți de la începutul invaziei în Ucraina.
Recomandate

USR acuză PSD că folosește „gaura din buget” ca pretext pentru epurări politice în ministere , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre datorii lăsate de fosta guvernare și despre „deuserizarea” administrației, potrivit HotNews . Radu Miruță, lider USR, a susținut la Congresul partidului de sâmbătă, de la Timișoara, că PSD a participat „un an întreg” la guvernare, dar nu a prezentat public un plan concret de măsuri bugetare. În intervenția sa, Miruță i-a ironizat pe social-democrați pentru că ar invoca acum o „gaură” în buget, fără a indica soluții. „Ați auzit vreun lider PSD care a ieșit în față și a spus: iată cum facem, iată de unde luăm banii, iată ce tăiem și iată ce construim? Niciodată.” Miza: justificarea schimbărilor din aparatul guvernamental În același discurs, Miruță a legat acuzațiile despre situația bugetară de mesajele PSD privind „deuserizarea” ministerelor, sugerând că tema ar fi folosită pentru a acoperi lipsa de performanță și pentru a reface influența unor grupuri din administrație. „Tot zgomotul ăsta este mai degrabă o scuză în fața găștilor pe care noi le-am scos de la butoane, cu care ei vor să se reîmprietenească (...).” Miruță a mai afirmat că miniștrii PSD ar produce „zgomot mediatic” „fără fond” pentru a-și „scuza neputința”, adăugând că funcția i-ar „copleși”. Context: congres USR, primul după intrarea în opoziție Congresul USR are loc sâmbătă la Timișoara, cu 600 de delegați care aleg 24 de membri ai Biroului Național. Mandatul de președinte al lui Dominic Fritz nu este pus în joc la acest congres, mai notează publicația. Pentru context despre competiția internă, HotNews a relatat anterior despre congres într-un material separat, disponibil aici . [...]

Dominic Fritz a fixat la Congresul USR o linie de opoziție dură față de PSD și AUR , mizând pe promisiunea unei „guvernări fără PSD și fără AUR” și pe ideea că partidul trebuie să rămână „câinele de pază” al cetățenilor, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care USR își alege noua conducere la Timișoara, iar Fritz încearcă să consolideze direcția politică pentru următorii doi ani. În fața delegaților, liderul USR a vorbit despre dezamăgirea unor alegători care au votat „cu speranță” pentru o agendă de reformă și a încercat să repoziționeze partidul ca actor de control și presiune publică asupra puterii. „Noi nu ne vom crede niciodată șeful sistemului, vom fi mereu câinele de pază al cetățenilor în fața sistemului!” Ținta principală: relația PSD–Guvern și controlul asupra agendei fiscale În discurs, Fritz a sugerat că premierul Luca Niculescu ar fi sub influența liderului PSD Sorin Grindeanu, folosind o comparație menită să transmită ideea de control politic asupra deciziilor guvernamentale, inclusiv pe calendarul legat de deficit și buget. „Grindeanu comandă muzica, Niculescu cântă, iar lăutarii trebuie să-i plătească românii.” Fritz a afirmat că Grindeanu „i-a dat guvernului termenele” – „deficitul lămurit până la 1 noiembrie, bugetul până la 1 decembrie” – și că după șase luni PSD ar urma să evalueze premierul. Critici la adresa PSD și AUR: „supapa sistemului” Liderul USR a atacat și opoziția, acuzând AUR că ar „sprijini pe furiș” PSD. Despre PSD, Fritz a susținut că nu va reduce cheltuielile statului și nu va lupta cu corupția, invocând primele zile de guvernare ca indiciu asupra priorităților. În același registru, Fritz a spus că AUR capitalizează politic nemulțumiri legitime, dar nu ar fi „anti-sistem”, ci „supapa sistemului”, astfel încât furia publică să nu se îndrepte către „adevărații vinovați”. Miza internă: conducerea partidului și strategia pe doi ani Congresul USR este primul după intrarea partidului în opoziție și are ca obiect alegerea noului Birou Național: 600 de delegați urmează să voteze 24 de membri. Mandatul de președinte al lui Dominic Fritz nu este pus în joc la acest congres. La final, Fritz a indicat drept obiectiv pentru următorii doi ani construirea unei „majorități reformiste” care să ducă USR din nou la guvernare, cu o linie explicită: „o guvernare fără PSD și fără AUR”. Pentru context despre eveniment și competiția internă, HotNews a relatat separat că reuniunea are loc la Timișoara și că mai multe echipe își dispută locurile din conducere. [...]

PSD recuperează teren față de AUR, iar competiția pentru primul loc se strânge , potrivit unui sondaj Avangarde prezentat de HotNews , într-un context în care percepția publică asupra direcției țării rămâne puternic negativă, iar agenda economică (salarii, pensii, deficit) domină așteptările de la Guvern. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 21–26 octombrie, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă de eșantionare este de 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Intenția de vot este calculată din totalul celor care și-au exprimat o opțiune. Cum ar arăta Parlamentul dacă alegerile ar fi duminica viitoare Conform cercetării, AUR rămâne pe primul loc, dar diferența față de PSD se reduce: AUR: 35% PSD: 26% PNL: 15% USR: 10% UDMR: 5% Sub pragul electoral ar rămâne, în acest sondaj, SENS (4%) și SOS România (2%). De ce contează: diferența AUR–PSD se micșorează Comparativ cu sondajul Avangarde din septembrie (menționat în articol), AUR scade cu un punct procentual, PSD crește cu trei puncte, USR urcă cu două puncte, iar PNL pierde un punct. În termeni de ecart, PSD „recuperează” față de AUR, pe fondul unei diferențe care, în sondajul Avangarde anterior, era de 13 puncte procentuale. HotNews notează și un reper extern: un sondaj CURS publicat joi indică o diferență de opt puncte între AUR și PSD. Percepția asupra guvernării: direcție „greșită” și priorități economice Pe fondul schimbărilor politice recente, sondajul a testat și reacția la decizia PNL de a vota învestirea Guvernului Niculescu , deși partidul a anunțat că rămâne în opoziție. 50% dintre respondenți consideră decizia „mai degrabă greșită”, 29% „mai degrabă bună”, iar 21% nu știu sau nu răspund. În același timp, 78% dintre respondenți spun că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 16% într-o direcție bună (6% indeciși/refuz). Întrebați care ar trebui să fie prima prioritate a Guvernului (un singur răspuns), respondenții indică: creșterea salariilor și pensiilor: 30% combaterea corupției: 21% reducerea deficitului și a datoriei publice: 19% reducerea cheltuielilor statului: 15% investiții în infrastructură: 7% finanțarea sistemului de sănătate: 4% Pe tema reducerii deficitului, majoritatea (59%) ar prefera reducerea cheltuielilor, în timp ce 20% ar opta pentru taxe mai mari pe averi și companii. Creșterea taxelor și impozitelor generale este susținută de 2%, iar înghețarea salariilor și pensiilor de 1%. Context: comparația cu un sondaj CURS În articol sunt prezentate și cifre dintr-un sondaj CURS publicat joi, în care AUR este cotat la 34%, PSD la 26% și PNL la 16%, iar peste pragul de 5% apar USR (8%) și UDMR (5%). Tot acolo sunt menționate și alte formațiuni sub prag, cu procente mai mici. În ansamblu, datele indică o cursă mai strânsă la vârf și o presiune crescută pe guvernare pe teme cu impact bugetar direct: salarii, pensii și reducerea deficitului. [...]

Guvernul a deblocat prin hotărâre cheltuielile ANCOM pentru acțiuni de lobby la UIT, inclusiv o masă pentru circa 1.000 de persoane la Doha , după ce același proiect fusese scos de pe ordinea de zi de fostul premier Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Decizia are impact direct asupra modului în care sunt angajate fonduri publice din bugetul ANCOM pentru reprezentarea externă a României. Hotărârea adoptată în ședința de vineri vizează susținerea candidaturii României pentru un nou mandat în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor (PP-26), programată la Doha, Qatar, în perioada 9–27 noiembrie 2026. Ce aprobă concret hotărârea și cine plătește Actul normativ permite organizarea de activități de susținere a candidaturii, derulate de o delegație ANCOM „configurată” pentru promovarea candidaturii. În delegație pot fi incluși și reprezentanți ai altor instituții publice, inclusiv ai Parlamentului României. În același timp, hotărârea aprobă cheltuieli pentru servicii de organizare eveniment, „cu respectarea regulilor și uzanțelor stabilite de UIT”, care includ organizarea unei mese tradiționale în cadrul unei recepții pentru aproximativ 1.000 de persoane. Finanțarea urmează să fie asigurată din bugetul de venituri și cheltuieli al ANCOM pe anul 2026, conform comunicatului Guvernului citat de Digi24. Contextul politic: proiect retras de Bolojan, dispută cu conducerea ANCOM Documentul este același tip de act normativ pe care Ilie Bolojan l-a retras de pe ordinea de zi a ultimei ședințe de guvern pe care a condus-o. În acel episod, vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, l-a acuzat pe Bolojan că ar fi „sabotat cu bună știință” eforturile diplomatice pentru candidatura României, notează Digi24, care menționează că informația este relatată de News.ro. De ce contează: cheltuieli de protocol validate la nivel de guvern Miza practică a hotărârii este că validează, la nivel guvernamental, un pachet de cheltuieli de protocol și reprezentare externă din bugetul unei autorități publice (ANCOM), într-un context în care oportunitatea acestor cheltuieli a fost anterior contestată politic. UIT este agenția specializată a ONU pentru comunicații și tehnologia informației, înființată în 1865, cu 194 de state membre și peste 1.000 de reprezentanți din sectorul privat și mediul academic, conform datelor prezentate în articol. [...]

USR își votează la Timișoara componența Consiliului Național, miza fiind majoritatea care poate valida deciziile interne , nu poziția de președinte a lui Dominic Fritz , potrivit Digi24 . Congresul are loc sâmbătă, iar partidul își alege cei 24 de membri ai forului colectiv de conducere, considerat esențial pentru susținerea necesară luării deciziilor în USR. Dominic Fritz a fost ales președinte în vara lui 2025, pentru un mandat de patru ani, iar competiția pentru Consiliul Național „nu amenință” poziția sa de lider, notează publicația. În schimb, controlul majorității în acest for este relevant pentru echilibrul de putere din partid și pentru direcția deciziilor pe care USR le va putea adopta. Cine candidează și cum arată competiția La congres sunt anunțate trei liste, fiecare cu echipe de câte 29 de membri, plus patru candidați independenți. Potrivit surselor din partid citate de Digi24, una dintre echipe ar urma să îi includă pe Diana Buzoianu, Irineu Darău, Oana Țoiu și Vlad Voiculescu, fiind indicată ca una dintre listele cu șanse mari să fie aleasă. O a doua echipă, descrisă ca având susținere puternică, îi include pe Radu Miruță, Dan Barna, Ionuț Moșteanu, Radu Mihaiu, Stelian Ion și Violeta Alexandru. A treia echipă ar urma să îi includă, între alții, pe Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu și Clotilde Armand, conform acelorași surse. Calendarul votului și al anunțării rezultatelor Discursurile în congres sunt programate să înceapă sâmbătă de la ora 11:00, urmate de prezentarea echipelor și votul propriu-zis. Primele rezultate parțiale ar putea fi disponibile începând cu ora 18:30. Duminică, de la ora 11:00, este programată prima conferință de presă cu noul for de conducere. [...]

Primarul USR al Bacăului, Lucian Viziteu , cere o schimbare de conducere și o reconstrucție „de jos în sus” a partidului , pe fondul tensiunilor dintre centru și filiale, înaintea Congresului de sâmbătă în care se alege noul Birou Național, potrivit HotNews . Viziteu, care candidează pentru forul de conducere al USR, susține că partidul trebuie „reconstruit de jos în sus”, prin filiale mai puternice și printr-o mobilizare a membrilor care să nu se limiteze la perioadele de campanie electorală. În același timp, el reclamă o distanță prea mare între conducerea centrală și organizațiile din teritoriu și spune că este nevoie de „o schimbare a modului de conducere”. Miza Congresului: controlul Biroului Național, nu alegerea președintelui Congresul USR de sâmbătă are ca obiectiv alegerea noului Birou Național – structura de vârf a partidului – fără ca pe agendă să fie și alegerea președintelui. În joc sunt 24 de locuri în conducere, iar trei echipe încearcă să obțină cât mai multe mandate pentru a putea forma o majoritate. În acest context, poziționarea lui Viziteu introduce explicit tema schimbării direcției și a raportului dintre centru și teritoriu, cu implicații directe asupra felului în care va funcționa partidul după Congres: câtă autonomie vor avea filialele și cât de mult va fi recalibrat modelul de conducere. [...]