Știri
Știri din categoria Politică
Declarațiile unui fost propagandist pro-Kremlin despre o posibilă „lovitură de palat” indică tensiuni în elita rusă, pe fondul presiunilor economice și al înăspririi controlului intern, potrivit Adevărul. Avocatul Ilia Remeslo, recent externat dintr-un spital de psihiatrie după ce l-a criticat pe Vladimir Putin, susține că anturajul președintelui „îl urăște în secret” și că liderul rus ar putea fi înlăturat, posibil chiar anul viitor, relatare atribuită de publicație tabloidului britanic The Sun.
Remeslo a făcut afirmațiile într-un interviu acordat personalității media Ksenia Sobceak, descrisă drept „fina de botez” a lui Putin. În vârstă de 42 de ani, el este prezentat ca fost susținător al propagandei Kremlinului, cu legături strânse cu structurile de securitate ruse.
În interviu, Remeslo îl acuză pe Putin că poartă responsabilitatea pentru situația din Rusia și susține că știe „slăbiciunile sistemului” și cum poate fi combătut din interior. El se adresează direct celor din structurile de putere, îndemnându-i să nu se teamă și anunță intenția de a crea o platformă pentru cei care se tem să vorbească împotriva lui Putin, afirmând că ar reprezenta „zeci de milioane” de oameni.
Remeslo spune că Rusia ar putea intra într-o perioadă de „schimbări profunde” până la sfârșitul lui 2026 – începutul lui 2027, mergând până la „prăbușirea sistemului actual” și apariția unuia nou. El descrie posibilele evoluții ca pe o „lovitură de palat” sau o „revoluție” pașnică, comparând tranziția cu perioada de după moartea lui Stalin, în 1953.
Totodată, el indică trei posibili succesori ai lui Putin:
Potrivit materialului, ruptura lui Remeslo cu Kremlinul s-a produs în martie, când l-a numit pe Putin „criminal de război, mincinos și hoț”, după care a fost internat într-o clinică psihiatrică, gest descris de critici drept represiune împotriva unui nou opozant. După externare, și-a reluat atacurile „într-o manieră chiar mai agresivă”.
În paralel, sunt citate și alte voci care vorbesc despre instabilitate: disidentul Igor Eidman a declarat anterior pentru The Sun că interesele elitei „nu mai coincid fundamental” cu cele ale liderului de la Kremlin, iar bloggerița pro-război Anastasia Kașevareva a vorbit despre creșterea neîncrederii între populație și guvern.
Pe plan economic, articolul notează că Rusia se confruntă cu dificultăți în contextul războiului prelungit: prețurile alimentelor ar fi crescut cu 18,6% în ultimii doi ani, taxele au crescut, iar firmele mici sunt puternic afectate. În plus, sunt menționate întreruperi frecvente ale comunicațiilor în unele regiuni, după introducerea unor legi care permit autorităților să oprească rețelele mobile, internetul și „orice alte mijloace de comunicare”, ceea ce ar fi forțat uneori folosirea hărților pe hârtie și a stațiilor walkie-talkie.
Materialul mai menționează că, potrivit „estimărilor occidentale”, aproximativ 1,2 milioane de soldați ruși ar fi fost uciși, răniți sau dați dispăruți de la începutul invaziei în Ucraina.
Recomandate
Depunerea unei moțiuni comune PSD–AUR ridică riscul de instabilitate guvernamentală și de noi măsuri fiscale , într-un context în care discuția publică se mută deja spre „austeritate” și „creșteri de taxe”, potrivit HotNews , care relatează despre reacția artistului și activistului Tudor Chirilă la escaladarea crizei politice odată cu anunțul moțiunii împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan . Chirilă susține, într-o postare pe Facebook, că apropierea PSD de AUR ar confirma că „lupta lor antisistem nu a existat niciodată”, iar concluzia lui este una pesimistă, legată direct de costurile economice ale unei eventuale schimbări de putere: „Poate că România are nevoie să se ducă în cap definitiv pentru ca lumea să vadă cu adevărat cum o să arate austeritatea și creșterile de taxe”. Mesajul lui Tudor Chirilă: critică PSD, dar și măsurile care lovesc în cultură În mesajul citat, Chirilă formulează acuzații dure la adresa PSD, pe care îl descrie drept „expresia devalizării acestei țări” și leagă ascensiunea partidului în sondaje de o retorică „antisistem” pe care o consideră contradictorie. În același timp, el precizează că nu este „fan Ilie Bolojan” și enumeră nemulțumiri legate de politicile fiscale și de finanțare publică, inclusiv faptul că „artiștii și organizatorii de concerte plătesc cu cea mai mare creștere de TVA (12%)”, iar cultura și educația ar fi afectate de subfinanțare. Tot în acest registru, Chirilă invocă teme precum „băieții deștepți din energie” și situația unor companii de stat aflate în insolvență de ani de zile, întrebând când au existat, în trecut, discuții politice consistente pe aceste subiecte. „Adevărata guvernare” și scenariul unei coaliții: PSD–AUR sau un premier „obedient” Chirilă încearcă să anticipeze arhitectura politică ce ar putea urma și afirmă că „va fi ori alianță PSD-AUR, ori un guvern cu un premier obedient care să mimeze reforma”. În aceeași logică, el susține că „adevărata guvernare va fi AUR cu PSD și aripa coruptă din PNL”. Critici și la adresa președintelui Nicușor Dan În aceeași postare, Chirilă îl critică și pe președintele Nicușor Dan, despre care spune că, invocând „echidistanța”, ar fi favorizat indirect PSD în actuala criză. El afirmă că Nicușor Dan „a reușit să facă cu brio jocurile PSD” și îi transmite că voturile primite ar fi fost pentru „stat de drept, luptă anti-corupție, reformă instituțională, pragmatism economic”. Moțiunea PSD–AUR: pașii anunțați și miza politică Pe fondul acestor reacții, HotNews reamintește că fostul vicepremier Marian Neacșu a anunțat, într-o conferință comună cu liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, că PSD va iniția împreună cu AUR o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Întrebat dacă demersul poate fi un prim pas spre o colaborare la guvernare, Neacșu a răspuns: „Orice drum începe cu primul pas. Deocamdată ne aflăm în fața acestui demers.” Ulterior, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că nu există un acord politic post-moțiune cu AUR, descriind acțiunea drept un demers parlamentar. De partea AUR, George Simion a declarat că va depune moțiunea dacă strânge 233 de semnături (numărul de voturi necesar pentru demiterea guvernului) și nu a exclus o guvernare alături de PSD. În plus, Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a spus la Euronews România că doborârea Guvernului Bolojan ar fi „primul pas” spre alegeri anticipate, pe care le consideră „soluția” pentru crizele repetate. [...]
AUR vrea să repună pe agenda Parlamentului reducerea la 300 de parlamentari și tăierea subvențiilor pentru partide , prin demersuri anunțate pentru Birourile Permanente ale celor două Camere, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare: schimbări care ar modifica arhitectura reprezentării politice și finanțarea partidelor. Liderul AUR, George Simion , a declarat luni, într-o conferință de presă, că partidul va cere introducerea pe ordinea de zi „sub rezerva primirii raportului” din partea comisiilor raportoare a unor legi inițiate de AUR. Ce inițiative spune AUR că împinge în procedură Simion a indicat trei direcții legislative: reducerea numărului de parlamentari la 300; eliminarea subvențiilor de stat pentru partidele politice; alegerea primarilor în două tururi . În același context, el a spus că AUR va vota „în birourile permanente și în plen” pentru orice inițiativă care urmărește aceste obiective și a pus în discuție „tăierea sau reducerea drastică” a subvenției pentru partide, menționând explicit o reducere „nu cu 20% ci cu 95%”. Ce urmează, procedural Potrivit declarațiilor sale, solicitările ar urma să fie depuse luni la: ora 12.00, în Biroul Permanent al Senatului; ora 13.30, în Biroul Permanent al Camerei Deputaților. Simion a mai afirmat că AUR „dialoghează cu toți actorii politici” și a făcut un apel la „reconciliere națională”, susținând că partidul își va respecta promisiunile față de electorat. Materialul Mediafax nu oferă detalii despre calendarul de dezbatere în comisii sau despre șansele de adoptare ale inițiativelor. [...]
USR exclude o înțelegere cu PSD după moțiunea de cenzură și își pregătește trei scenarii de guvernare , în cazul în care Cabinetul condus de Ilie Bolojan cade, potrivit Mediafax . Președintele USR, Dominic Fritz , spune că partidul are pe masă doar trei variante: guvern minoritar, alegeri anticipate sau trecerea în opoziție. Fritz a susținut că AUR este „extensia PSD-ului” și că USR nu va „juca acest joc”, respingând explicit orice fel de înțelegere cu PSD după moțiunea de cenzură. Cele trei opțiuni invocate de Dominic Fritz În declarațiile de luni, liderul USR a enumerat scenariile pe care partidul le ia în calcul dacă actualul guvern cade: formarea unui guvern minoritar ; alegeri anticipate ; intrarea în opoziție . Fritz a nuanțat însă că nu a prezentat guvernul minoritar drept o variantă „foarte probabilă”, dar a insistat că USR va rămâne „responsabil” și nu va părăsi guvernarea fără a pune „pe masă” o soluție. „Eu nu am spus că un guvern minoritar este o variantă foarte probabilă. Eu am spus că noi vom rămâne responsabili și vom duce această luptă până la capăt, cât cere situația pentru ca România să rămână pe o linie de plutire. Noi nu vom dezerta ca PSD, noi nu vom pleca cu miniștrii noștri fără să punem pe masă care de fapt este soluția și tocmai de aceea există astăzi, pentru USR există trei variante: ori un guvern minoritar, ori alegeri anticipate, ori mergem în opoziție.” Miza imediată: stabilitatea politică și deciziile din Parlament În același context, Fritz a afirmat că la Palatul Cotroceni a avut loc o discuție „strict tehnică” între liderii coaliției și președintele Nicușor Dan, fără a fi abordată „situația politică”. El a mai spus că au fost prezentate „situațiile” legate de SAFE și PNRR și că ar fi existat un consens că pașii necesari trebuie făcuți în Parlament, dar a avertizat că acest consens este „fragil”, invocând precedente în care înțelegeri „scrise pe hârtie” nu au fost respectate. [...]
Piețele urmăresc cu atenție cursa prezidențială din Brazilia , după ce un sondaj arată că președintele Luiz Inacio Lula da Silva și senatorul Flavio Bolsonaro sunt practic la egalitate într-o simulare de tur doi, un scenariu care menține ridicată incertitudinea politică înaintea alegerilor din acest an, potrivit Reuters . Sondajul BTG Pactual/Nexus publicat luni indică 46% pentru Lula într-o confruntare directă în turul al doilea, față de 45% pentru Flavio Bolsonaro. În martie, cei doi erau la egalitate, cu 46% fiecare. În simulările pentru primul tur, Lula este creditat cu 41% din voturi, în timp ce Flavio Bolsonaro ar obține între 36% și 38%, în funcție de ceilalți candidați incluși în scenarii. De ce contează pentru piețe Reuters notează că investitorii au urmărit îndeaproape sondajele după ce fostul președinte Jair Bolsonaro, aflat în închisoare, și-a anunțat în decembrie susținerea pentru fiul său, Flavio, în vârstă de 44 de ani. O cursă strânsă crește riscul de volatilitate, pe fondul întrebărilor legate de direcția viitoare a politicilor. Lula, în vârstă de 80 de ani, care l-a învins pe Jair Bolsonaro în 2022, urmărește un al patrulea mandat neconsecutiv. Context electoral și metodologie În Brazilia, dacă niciun candidat nu depășește 50% din voturile valabile, primii doi clasați intră în turul al doilea — situație care s-a repetat la fiecare scrutin prezidențial din 2002. Sondajul Nexus a fost realizat pe un eșantion de 2.028 de persoane, în perioada 24–26 aprilie, și are o marjă de eroare de 2 puncte procentuale, în plus sau în minus. [...]
PNL ia în calcul alegeri anticipate dacă moțiunea PSD–AUR dărâmă Guvernul Bolojan , iar partidul spune că, într-un astfel de scenariu, nu va mai colabora cu PSD și ar trece în opoziție, potrivit HotNews . Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu , a declarat la Parlament că liberalii vor purta discuții cu parlamentari din alte grupuri pentru a se asigura că Guvernul Bolojan „va supraviețui” moțiunii de cenzură anunțate de PSD și AUR. El a susținut că astfel de discuții „om la om” nu ar fi „nimic spectaculos” sau „surprinzător”. În cazul în care Guvernul ar fi demis, Fenechiu a invocat o decizie luată în forurile interne ale partidului: „să nu mai existe colaborare cu Partidul Social Democrat”. În aceeași logică, el a spus că PNL vede ca opțiuni opoziția și, fără a exclude, alegerile anticipate. „Fără îndoială, soluția este opoziția și nu excludem varianta alegerilor anticipate.” Miza imediată: aritmetica moțiunii și riscul de instabilitate politică PSD și AUR au anunțat luni că vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Până seara, doar grupul parlamentar PACE – Întâi România confirmase că susține demersul. Conform informațiilor din articol, PSD și AUR au împreună 231 de voturi în Parlament, cu unul mai puțin decât numărul necesar pentru demiterea Guvernului. În acest context, PNL încearcă să blocheze moțiunea prin discuții cu parlamentari din alte grupuri. „Nemulțumiri” în interiorul PSD, dar cu limite practice Fenechiu a afirmat că există parlamentari „de peste tot” care nu ar fi de acord cu moțiunea, inclusiv în PSD, însă a avertizat că un vot împotriva liniei partidului vine, de regulă, cu repercusiuni interne, ceea ce face „mai complicată” o eventuală susținere pentru Guvern din afara PNL. În lipsa altor detalii în sursă despre calendarul moțiunii sau despre negocieri formalizate, rămâne de urmărit dacă opoziția reușește să strângă votul lipsă și ce opțiuni politice se conturează dacă Guvernul Bolojan cade. [...]
Cea mai dură consecință a noii Legi a salarizării unitare ar putea fi înghețarea temporară a unor salarii din sectorul public , chiar dacă veniturile „în plată” nu vor fi reduse, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , citate de Antena 3 . Miza practică pentru bugetari este că, în scenariul cel mai nefavorabil, anumite categorii ar urma să aștepte până la următoarea indexare pentru a vedea creșteri. Pîslaru a spus că proiectul noii legi nu este finalizat, dar va include „o prevedere expresă” care să garanteze că veniturile aflate deja în plată nu scad după adoptare. În schimb, acolo unde salariile actuale sunt peste coeficienții sau grilele care vor rezulta din noua arhitectură, ajustarea nu s-ar face prin tăieri, ci prin stagnare până când indexările „prind din urmă” nivelul existent. „Pot să vă garantez că veniturile nu vor scădea. (...) în cel mai rău caz, va aştepta o perioadă până când se vor indexa salariile cu totul, pe valoarea de referinţă ca să aibă creşteri salariale (...) Dar mesajul meu, fără dubiu, este acela că va exista o prevedere expresă în proiectul de lege care spune că veniturile care sunt în plată nu vor scădea.” Ce se schimbă, în esență: grile, coeficienți și limitarea sporurilor Ministrul interimar a indicat că legea urmărește corectarea discrepanțelor și a inechităților salariale, dar în limitele unei „anvelope bugetare” (adică un plafon total de cheltuieli) care urmează să fie definitivată. În logica prezentată, o indexare aplicată „peste tot” pe actualele salarii ar adânci inechitățile, motiv pentru care recalibrarea ar trebui făcută printr-o ierarhie de coeficienți între „familiile ocupaționale”. Un alt element cu impact direct asupra veniturilor totale este discuția privind sporurile: Pîslaru a spus că „pe partea de sporuri discuția este să fie de maxim 20% din salariu”. Calendar și condiții politice: consultări din 4 mai, țintă de promulgare 31 august Pîslaru a afirmat că nu va pune proiectul în transparență decizională până când nu există un consens politic că are voturile necesare în Parlament. Intenția anunțată este ca, din 4 mai, să înceapă consultările, însă evoluția depinde de două condiții menționate: stabilirea anvelopei bugetare și obținerea unui acord politic. Legea ar urma să fie promulgată până la 31 august, conform declarațiilor ministrului. Context: interimat la Muncă, tensiuni politice și moțiune anunțată Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor, a preluat interimatul la Ministerul Muncii după demisia lui Petre-Florin Manole, în contextul retragerii sprijinului politic de către PSD pentru Ilie Bolojan și al anunțului privind depunerea unei moțiuni de cenzură împreună cu AUR, împotriva Executivului condus de președintele PNL. [...]
