Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
SUA obțin control militar extins în Groenlanda - NATO semnează acordul, dar detaliile rămân clasificate
Statele Unite vor obține libertate strategică sporită în Groenlanda , în cooperare cu NATO, conform unui acord-cadru convenit recent între Donald Trump și Mark Rutte , dar detaliile acestuia sunt învăluite în ambiguitate, iar reacțiile autorităților din Groenlanda și Danemarca reflectă incertitudine și prudență. Acordul, prezentat de președintele Trump ca fiind „mult mai generos” decât cele anterioare și valabil „pe termen nelimitat”, ar permite Statelor Unite să desfășoare activități militare extinse pe teritoriul Groenlandei, fără a plăti costuri suplimentare, cu excepția sistemului antirachetă Golden Dome . Potrivit declarațiilor lui Trump la întoarcerea de la Davos, SUA vor putea face „ceea ce doresc” în regiune, în cooperare cu NATO, dar a refuzat să ofere detalii clare despre ce presupune acest „acord-cadru”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat existența acordului, dar a pus accentul pe cooperarea militară și consolidarea securității în Arctica. El a declarat, într-un interviu acordat Reuters la Davos, că vor urma consultări cu comandanții NATO pentru a determina cerințele suplimentare de securitate și și-a exprimat încrederea că primele măsuri vor fi implementate chiar în 2026. Rutte a subliniat că eforturile din Arctica nu vor afecta sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că Trump va respecta înțelegerea convenită , potrivit HotNews.ro . Planul discutat include actualizarea acordului de apărare din 1951, care deja permitea SUA să construiască baze militare în Groenlanda, dar noile prevederi ar extinde capacitatea operațională americană. Printre punctele-cheie ale înțelegerii se numără stabilirea unor „zone de apărare” , care ar urma să fie controlate direct de SUA. Aceste zone ar urma să funcționeze după modelul bazelor britanice suverane din Cipru. Surse citate de Axios și New York Times afirmă că obiectivul SUA este atingerea unui control strategic permanent asupra regiunii arctice, cu costuri reduse. În plus, este inclusă și amplasarea sistemului antirachetă Golden Dome , precum și contracararea influenței Rusiei și Chinei în regiune. Pe de altă parte, Trump a declarat că nu va fi nevoie de forță pentru ca SUA să-și atingă scopurile și a renunțat, pentru moment, la impunerea de taxe vamale împotriva țărilor europene care se opuneau unui control american asupra insulei. Totuși, întrebat dacă SUA vor obține suveranitate asupra unor părți din Groenlanda, Trump a răspuns vag și a promis detalii suplimentare „în două săptămâni”, o formulă repetată des în discursul său. „Avem multe lucruri grozave în acord”, a afirmat președintele, citat de Digi24.ro . Autoritățile din Groenlanda au reacționat cu surprindere și scepticism. Premierul Jens-Frederik Nielsen a declarat într-o conferință de presă că nu a fost informat despre conținutul acordului și a avertizat că doar Groenlanda și Danemarca au dreptul legal de a încheia tratate privind teritoriul insulei. El a numit suveranitatea teritorială o „linie roșie” pentru autoritățile locale. Poziția oficială este susținută și de guvernul de la Copenhaga: prim-ministra Mette Frederiksen a transmis că Danemarca va continua dialogul cu aliații, dar orice decizie privind securitatea în Arctica trebuie să respecte integritatea teritorială a regatului. Elemente esențiale din acordul-cadru propus Element Detalii Durata Pe termen nelimitat Controlul SUA Posibilitatea de a crea „zone de apărare” Participarea NATO Implicare activă în securitatea Arcticii Scut antirachetă Instalarea sistemului Golden Dome Costuri Minime pentru SUA, conform lui Trump Model de referință Baze britanice din Cipru Status juridic Încă neclar; fără semnătură groenlandeză Posibile consecințe Creșterea tensiunilor diplomatice dacă Groenlanda și Danemarca nu vor fi implicate oficial. Consolidarea poziției SUA în regiunea arctică în fața Rusiei și Chinei. Transformarea Groenlandei într-un punct strategic esențial pentru NATO. Presiuni interne în Danemarca privind transparența acordurilor internaționale. [...]
Donald Trump amenință cu represalii majore pentru țările europene care vând active americane - avertisment venit în contextul tensiunilor privind Groenlanda
Donald Trump a amenințat cu „represalii majore” țările europene care ar putea vinde active americane , conform Euronews . Declarația a fost făcută de liderul american într-un interviu acordat Fox Business la Forumul Economic Mondial de la Davos. Trump a subliniat că Statele Unite sunt pregătite să riposteze rapid, afirmând că „și noi avem toate cărțile în mână”. Avertismentul lui Trump vine în contextul unor speculații conform cărora Europa ar putea vinde obligațiuni și acțiuni americane ca reacție la presiunile exercitate de Washington. Aceste speculații au fost alimentate de anunțul fondului de pensii danez AkademikerPension, care intenționează să renunțe la titluri de stat americane în valoare de aproape o sută de milioane de euro. De asemenea, fondul de pensii SISA din Groenlanda nu a luat încă o decizie privind investițiile în acțiuni americane, iar fondul suedez Alecta a vândut cea mai mare parte din cele 11 miliarde de dolari investite în obligațiuni ale Trezoreriei SUA pe parcursul anului 2025. Analiștii avertizează că o vânzare masivă de active americane de către Europa ar putea destabiliza piețele de capital și ar crește semnificativ datoria publică a Statelor Unite. George Saravelos de la Deutsche Bank a declarat pentru „La Tribune” că Europa deține o parte semnificativă din datoria americană, estimată la aproximativ 8.000 miliarde de dolari, iar alți jurnaliști sugerează că valoarea ar putea ajunge la 12.500 miliarde de dolari. Christopher Dembik de la Pictet Asset Management a comentat că un astfel de scenariu este „imposibil” deoarece toate părțile implicate ar avea de pierdut. „Nu au niciun interes să vândă toate obligațiunile și acțiunile în același timp”, a concluzionat el. [...]
Ochelarii purtați de Macron la Davos au crescut valoarea iVision Tech cu 3,5 milioane de euro; Modelul Pacific S 01 a devenit indisponibil în câteva ore
Acțiunile iVision Tech au crescut cu aproape 28% după ce Emmanuel Macron a purtat o pereche de ochelari de soare aviator în cadrul discursului său de la Forumul Economic Mondial de la Davos – potrivit Reuters , gestul președintelui francez a transformat un accesoriu oftalmologic într-un fenomen de marketing global care a dus la prăbușirea site-ului brandului și la o creștere de 3,5 milioane de euro în valoarea companiei italiene. Modelul purtat, Pacific S 01 , face parte din colecția Doublé Or a brandului francez Henry Jullien, cunoscut pentru ramele sale de lux lucrate manual. Realizați din acetat laminat cu aur, ochelarii sunt vânduți cu 659 de euro și, deși au fost oferiți inițial ca un cadou, Macron a ținut să-i plătească. Președinția Franței a explicat că alegerea de a purta ochelari de soare în interior a fost determinată de o problemă medicală minoră – o hemoragie subconjunctivală provocată de spargerea unui vas de sânge ocular. Impactul mediatic a fost neașteptat: acțiunile iVision Tech, compania italiană care a achiziționat Henry Jullien în 2023, au crescut cu 6% încă din prima zi, iar apoi au fost suspendate temporar din cauza volatilității, revenind joi dimineață cu un salt record. CEO-ul iVision Tech, Stefano Fulchir, a declarat că au fost „bombardați cu apeluri și comenzi”, site-ul companiei devenind rapid inaccesibil. El a mai menționat că președinția franceză a solicitat încă din 2024 informații detaliate despre proveniența produsului, iar el a susținut un interviu de o oră pentru a confirma că producția este 100% franceză. Fenomenul nu a rămas doar în zona financiară. Pe rețelele sociale, Macron a fost comparat cu Tom Cruise în filmul „Top Gun” , generând valuri de meme-uri și glume, inclusiv din partea fostului președinte american Donald Trump, care a remarcat ironic „ochelarii frumoși”. Ministrul francez al afacerilor europene, Benjamin Haddad, a intrat în jocul viral, distribuind o imagine cu Macron în ochelari aviator pe fundalul drapelului Franței. Căutările globale pentru ochelarii Henry Jullien au atins un vârf miercuri dimineață, conform Google Trends. Iar cererea pare să forțeze compania să își regândească producția: dacă până acum produceau aproximativ 100 de bucăți anual din modelul Pacific, Fulchir estimează că în 2026 ar putea fi nevoie să crească la 1.000. Henry Jullien , fondat în 1921, este unul dintre puținii producători europeni de ochelari de lux fabricați integral pe continent și, după acest episod, pare că brandul va avea un an cu totul special. Tabel – Evoluția acțiunilor iVision Tech după apariția lui Macron la Davos : Data Evoluție preț acțiune Eveniment 17 ianuarie +6% Prima creștere semnificativă 18 ianuarie +28% Scurtă reluare a tranzacționării după suspendare Total +3,5 milioane euro Creștere capitalizare bursieră Modelul Pacific S 01 – caracteristici cheie: Preț: 659 euro Material: acetat laminat cu aur Producție: 100% franceză Gama: Doublé Or – segment de lux Apărut în: discursul de la Davos, ianuarie 2026 Chiar și în era cifrelor și a geopoliticii, un accesoriu vestimentar aparent banal, dacă este purtat de omul potrivit, poate deveni subiect de bursă, glume internaționale și listă de așteptare pentru cumpărători din întreaga lume. [...]
Uniunea Europeană reevaluează relația cu SUA în fața amenințărilor comerciale și militare - summit convocat de urgență în ianuarie 2026
Liderii UE discută la Bruxelles un răspuns comun la presiunile lui Donald Trump , potrivit HotNews.ro , pe fondul tensiunilor generate de amenințările privind tarife vamale și de declarațiile legate de Groenlanda , care au afectat încrederea în relația transatlantică. Summitul de urgență: miza politică și economică Reuniunea informală de joi seară are loc după o săptămână în care, conform mai multor diplomați europeni citați de Reuters , UE a fost pusă în fața unui tip de negociere considerat imprevizibil, inclusiv prin invocarea unor măsuri economice punitive și a unor scenarii de forță pentru a obține Groenlanda. În acest context, liderii europeni caută un plan pe termen mai lung pentru a gestiona relația cu SUA atât sub actuala administrație, cât și în viitor, în condițiile în care dependența de Washington rămâne semnificativă în domenii-cheie de securitate și apărare. Semnale de detensionare și acordul comercial UE-SUA Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat la Bruxelles că UE ar putea relua discuțiile privind acordul comercial UE-SUA, după ce Donald Trump a renunțat la amenințarea cu suprataxe vamale. Metsola a spus că „escaladarea este pentru moment atenuată” și că pot continua discuțiile interne, după ce procesul de ratificare fusese suspendat în urma ultimelor amenințări tarifare. Parlamentul European decisese în această săptămână suspendarea ratificării acordului comercial, iar Metsola a indicat că eurodeputații sunt optimiști că discuțiile pot fi repornite „în curând” pentru a readuce procesul „pe drumul cel bun”. Poziții din UE: avertismente și apel la cooperare Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat înaintea reuniunii că relațiile UE-SUA au „suferit o lovitură puternică” în ultima săptămână și a avertizat că neînțelegerile dintre aliați îi avantajează pe adversari. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda , a susținut, la rândul său, că „cooperarea ar trebui să fie cuvântul cheie, nu confruntarea”, subliniind importanța unei abordări comune UE-SUA pentru problemele de securitate. Ce a spus Nicușor Dan la Bruxelles Președintele României, Nicușor Dan , a declarat la sosirea la Consiliul European că relația transatlantică a revenit „în parametri normali”, după discuțiile legate de Groenlanda. El a precizat că pe agenda liderilor se află Groenlanda, taxele vamale și Ucraina, fiind posibilă și o discuție despre acordul dintre UE și Mercosur. „Mesajul meu general este că avem nevoie de această relație transatlantică, Europa și România, și că este foarte bine că în urma dialogului (...) o oarecare escaladare s-a diminuat și am revenit în parametri normali”, a spus Nicușor Dan, conform HotNews.ro. Opțiuni de răspuns ale UE și riscul revenirii tensiunilor Potrivit Reuters, citată în articol, unele capitale europene rămân prudente, în condițiile în care Trump și-a schimbat tonul la Davos , afirmând că nu va recurge la forță pentru a anexa Groenlanda, dar menținând obiectivul ca SUA să cumpere insula și cerând „negocieri imediate”. Diplomați europeni au avertizat că o nouă răzgândire este posibilă și că UE trebuie să-și definească „liniile roșii” și instrumentele de răspuns. În plan economic, UE ar fi pregătită să introducă un pachet de taxe de 93 de miliarde de euro asupra importurilor din SUA și măsuri anti-coercitive (instrumente care permit contramăsuri când un partener folosește presiuni economice pentru a obține concesii politice), dacă Washingtonul ar reveni la planul de a aplica, de la 1 februarie, taxe vamale asupra exporturilor unor state europene, pe tema Groenlandei. Ce urmează: Groenlanda, NATO și prezența în Arctica Articolul notează că Trump a anunțat că a stabilit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, „cadrul unui viitor acord” privind Groenlanda și că, „pe baza acestei înțelegeri”, nu va impune tarifele anunțate anterior. În paralel, ar exista discuții suplimentare despre sistemul de apărare „Golden Dome”, menționat în legătură cu Groenlanda. Rutte a declarat pentru Reuters că, potrivit acordului-cadru, aliații occidentali își vor intensifica prezența în regiunea arctică, fără a oferi detalii, și că discuțiile între Danemarca, Groenlanda și SUA vor continua. [...]
Discuții directe Ucraina-Rusia-SUA începând de vineri - Prima întâlnire trilaterală după aproape patru ani de conflict
O întâlnire trilaterală SUA–Ucraina–Rusia începe vineri în Emiratele Arabe Unite , potrivit CNN , pe baza declarațiilor făcute joi de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Reuniunea, programată să se desfășoare vineri și sâmbătă, ar fi prima întâlnire în acest format de la declanșarea invaziei ruse la 24 februarie 2022. Ucraina și Rusia au mai avut negocieri directe în 2022, mai întâi în Belarus și apoi în Turcia, însă fără rezultat, notează articolul. Contextul este intensificarea demersurilor diplomatice în 2025, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Zelenski a spus la Forumul Economic Mondial de la Davos că a discutat în aceeași zi cu Trump și că pregătirile pentru un posibil acord sunt avansate, însă nu este clar, deocamdată, cine va face parte din delegațiile celor trei părți. „Documentele menite să pună capăt acestui război” împotriva Ucrainei sunt „aproape gata”, a declarat președintele ucrainean la Davos, Elveția, după ce a discutat astăzi cu președintele american Donald Trump. La rândul său, Trump a afirmat că a avut o întâlnire „bună” cu Zelenski și a reiterat apelul pentru oprirea războiului, adăugând că trimisul său special, Witkoff, urmează să plece la Moscova pentru discuții. Separat, Zelenski a criticat liderii europeni pentru lipsa de acțiune și a avertizat că, în opinia sa, credibilitatea Europei ca actor global se erodează pe fondul continuării atacurilor rusești asupra Ucrainei. [...]
Guvernul discută reducerea pensiei cu 85% pentru funcționarii speciali rămași în activitate - Proiectul vizează doar pensiile de serviciu și militare, nu cele contributive
Guvernul vrea să limiteze cumulul salariului cu pensiile speciale la 15% din pensie , potrivit Biziday , care relatează că proiectul a fost discutat în primă lectură și vizează angajații plătiți din fonduri publice care au primit decizii de pensionare. Măsura se aplică „funcționarilor publici cu statut special”, adică persoanelor cu pensii de serviciu sau pensii militare, și ar permite rămânerea în activitate doar la cerere, cu reducerea pensiei cu 85% pe perioada desfășurării activității. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că proiectul nu vizează pensiile contributive (cele bazate pe contribuțiile plătite în sistemul public). Totodată, proiectul ar corela condițiile de aplicare cu Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii și cu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). „Pentru persoanele care beneficiază de asemenea pensii de serviciu sau militare, proiectul stabileşte posibilitatea menţinerii în activitatea a acestora, doar la cerere, cu condiţia reducerii cuantumului pensiei cu 85%, pe perioada desfăşurării activităţii.” În cazul foștilor procurori sau judecători care se reîncadrează, rămân aplicabile prevederile potrivit cărora, pe durata reîncadrării, pensia de serviciu se reduce cu 85%. În același timp, prevederile nu se aplică aleșilor locali și persoanelor al căror mandat este stabilit expres prin Constituție, pe durata exercitării mandatului, și nici cadrelor didactice din instituțiile publice care asigură formarea inițială și continuă a magistraților, respectiv cadrelor didactice din învățământul militar și juridic superior. Proiectul mai prevede încetarea detașărilor funcționarilor publici și ale personalului contractual în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a legii și introduce posibilitatea transferurilor în interesul serviciului în maximum 30 de zile. Potrivit declarațiilor Ioanei Dogioiu, actul intră în procedura de avizare, care include și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), iar Guvernul își propune ca în circa două săptămâni avizele să fie obținute, după care proiectul ar urma să fie trimis în Parlament, cel mai probabil cu solicitare de procedură de urgență. [...]
Întâlnirea Zelenski-Trump a durat o oră la Davos - discuțiile au loc în contextul unei singure probleme nerezolvate în cadrul planului de pace
Volodîmîr Zelenski și Donald Trump au avut pe 22 ianuarie discuții private la Davos , potrivit The Kyiv Independent , în marja Forumului Economic Mondial, pe fondul blocajului diplomatic privind încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Întâlnirea a fost prima discuție față în față dintre cei doi lideri în 2026 și a avut loc în aceeași zi în care emisarul special al SUA, Steve Witkoff, urma să poarte discuții cu președintele rus Vladimir Putin. Convorbirile dintre Zelenski și Trump au durat aproximativ o oră, iar consilierul prezidențial ucrainean Dmîtro Lîtvîn a caracterizat întâlnirea drept „bună”, conform relatării publicației. Ulterior, Trump și Zelenski au avut și o discuție între patru ochi. Cei doi președinți nu au făcut declarații presei înainte de întâlnire. Zelenski era programat să se adreseze Forumului Economic Mondial la ora 14:30 CET. Contextul discuțiilor este unul de stagnare a eforturilor diplomatice. Trump a pus public lipsa de progres atât pe seama Moscovei, cât și a Kievului, susținând că niciuna dintre părți nu ar fi arătat suficientă flexibilitate pentru a ajunge la o înțelegere. În același timp, Moscova nu ar fi arătat o disponibilitate clară de a se angaja în planul de pace SUA–Ucraina finalizat în decembrie, deși ar fi confirmat că a primit prevederile acestuia, potrivit sursei. După întâlnirea din decembrie cu Trump, Zelenski declara că liderii au trecut în revistă „toate aspectele cadrului de pace” și că s-ar fi înregistrat deja progrese semnificative. Zelenski a mai spus atunci că planul în 20 de puncte era „în jur de 90% agreat”, iar garanțiile bilaterale de securitate SUA–Ucraina erau „pe deplin agreate”, în timp ce un aranjament mai larg de securitate SUA–Europa–Ucraina se apropia de finalizare. Witkoff a afirmat la Davos, pe 22 ianuarie, că în cadrul de pace a mai rămas nerezolvată o „singură chestiune”, care, potrivit publicației, ar putea viza retragerea Ucrainei din Donbas. „Am discutat mai multe variante ale acelei chestiuni, ceea ce îmi arată că este rezolvabilă”, a spus Witkoff. Rusia continuă să insiste ca Ucraina să se retragă din regiunile Donețk și Luhansk, parțial ocupate, și ca comunitatea internațională să recunoască ocupația ilegală a teritoriilor ucrainene, cereri respinse în mod repetat de Kiev. Din decembrie, negociatorii ucraineni și americani au avut discuții regulate pe trei documente considerate de bază pentru demersul diplomatic: un acord-cadru, garanții de securitate și un plan de reconstrucție. Tot la Davos, Witkoff s-a întâlnit la începutul săptămânii cu principalul negociator rus Kirill Dmitriev, pentru a discuta planul susținut de Washington. Ambele părți au descris discuția, care a durat două ore, drept constructivă, după întâlniri suplimentare pe care oficiali ucraineni le-au avut cu Witkoff și alți negociatori americani în SUA, în weekend. [...]
Putin răspunde invitației lui Trump la Consiliul pentru Pace - propune investiții cu activele rusești blocate în SUA
Vladimir Putin spune că ar putea folosi active rusești înghețate în SUA pentru a finanța o contribuție de un miliard de dolari la inițiativa „Consiliul pentru Pace” propusă de Donald Trump, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul unor discuții mai ample despre utilizarea fondurilor rusești blocate în Occident în eventuale aranjamente post-conflict. Putin a afirmat că i-a mulțumit miercuri lui Trump pentru invitația de a se alătura structurii pe care președintele american spune că vrea să o formeze și să o conducă. Liderul de la Kremlin a legat propunerea de relația „specială” cu poporul palestinian și de existența unor active rusești înghețate în Statele Unite. „Cred că am putea trimite un miliard de dolari din activele rusești înghețate de administrația americană anterioară.” Președintele rus a mai susținut că fondurile rămase după plata acestei contribuții ar putea fi direcționate către reconstrucția teritoriilor afectate de războiul din Ucraina, însă doar după încheierea unui tratat de pace. El a indicat că această opțiune ar fi discutată cu reprezentanți ai administrației americane. În același material, Digi24 notează că activele rusești înghețate la nivel global sunt estimate la aproximativ 300 de miliarde de euro, păstrate în bănci din mai multe țări, cu cea mai mare parte în Belgia și în alte state europene. În SUA ar fi înghețată doar o mică parte, de circa 4–5 miliarde de dolari. Contextul diplomatic include și întâlnirea de la Davos, din 20 ianuarie, dintre Steve Witkoff și Kirill Dmitriev, emisar al lui Putin, pentru a discuta planul de pace al Washingtonului pentru Ucraina, discuții descrise drept constructive de ambele părți. În paralel, relatează Digi24, Moscova a respins în mod repetat un armistițiu pe actualele linii ale frontului, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că planul este „în proporție de 90%” pregătit, scrie Kyiv Independent . [...]
Trump folosește gazul ca armă de influență – Europa devine tot mai dependentă de energia din SUA
Europa s-a mutat dintr-o dependență energetică în alta – SUA a înlocuit Rusia ca principal furnizor de gaz, dar riscurile politice cresc – este concluzia unei analize realizate de trei institute europene de cercetare, care avertizează că președintele american Donald Trump are acum o influență tot mai mare asupra aprovizionării cu energie a UE și Marii Britanii, informează The Guardian . Potrivit raportului întocmit de Clingendael Institute (Haga), Ecologic Institute (Berlin) și Norwegian Institute of International Affairs , Europa a devenit profund dependentă de gazul natural lichefiat (LNG) importat din Statele Unite. Această dependență s-a accentuat după declanșarea războiului din Ucraina și sancționarea gazului rusesc transportat prin conducte. Cifre care arată schimbarea drastică: În 2025 , importurile de LNG din SUA către Spațiul Economic European (SEE) au crescut cu 61% ; Față de 2019 , creșterea este de 485% ; 59% din toate importurile de LNG ale UE provin acum din SUA; Marea Britanie acoperă 68% din importurile sale de LNG din SUA; În 2019, 60% din importurile de gaz ale SEE proveneau din Rusia , dar în 2025 ponderea a scăzut la 8% . Această schimbare de paradigmă energetică nu este lipsită de consecințe. Potrivit cercetătorilor, noul context geopolitic marcat de o strategie explicită de „ dominare energetică ” a administrației Trump poate duce la instabilitate și chiar la creșterea prețurilor la energie. Președintele Trump a indicat în strategia de securitate națională a SUA din 2025 că exporturile de energie sunt un instrument de proiecție a puterii americane. Mai mult, recent, el a amenințat cu impunerea unor tarife comerciale aliaților europeni, ca mijloc de presiune pentru a obține sprijinul în achiziționarea Groenlandei – teritoriu al Danemarcei, membră UE și NATO. Profesorul Kacper Szulecki , de la Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale , avertizează că rezervele de gaz din UE sunt în prezent la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, iar în combinație cu o iarnă grea și tensiuni comerciale cu SUA, există riscul unei crize energetice severe. Totodată, raportul subliniază că, deși Marea Britanie a ieșit din piața unică, rămâne expusă aceleași vulnerabilități energetice ca restul Europei, fiind parte integrantă a rețelei și pieței europene de gaz. Ce recomandă autorii raportului: Europa trebuie să reducă dependența de importuri de gaze naturale, indiferent de origine; Este esențială accelerarea tranziției către surse regenerabile locale ; Factorul energetic devine tot mai vizibil instrument de influență geopolitică . În concluzie, înlocuirea unei dependențe cu alta poate părea, pe termen scurt, o soluție de urgență, însă în contextul politic actual, dominat de impredictibilitate și presiuni comerciale, această nouă realitate aduce cu sine riscuri strategice semnificative pentru securitatea energetică a Europei . [...]
Macron deschide porțile Europei pentru investițiile chineze – un mesaj cu subînțelesuri geopolitice
Emmanuel Macron a declarat de la Davos că „China este binevenită în Europa”, însă a subliniat că aceasta ar trebui să aducă mai mult capital prin investiții directe, nu doar influență politică. Aflat la Forumul Economic Mondial de la Davos , președintele Franței a transmis un mesaj care a stârnit reacții contrastante: deschiderea față de China este condiționată de respectarea unor valori europene precum statul de drept, știința și respingerea autoritarismului. Declarația sa a fost redată într-o înregistrare video publicată de Fox News . În intervenția sa, Macron a afirmat că „preferăm respectul în locul intimidării, știința în locul conspirațiilor și statul de drept în locul brutalității” , lăsând să se înțeleagă că Europa își definește propria cale în raport cu marile puteri globale. Mesajul pare să se adreseze indirect atât Statelor Unite – care în ultimii ani și-au reorientat politicile economice spre protecționism – cât și Chinei, cu condiția ca aceasta să respecte valorile menționate. Este important de remarcat că Franța, prin vocea lui Macron, nu a propus doar o simplă deschidere economică, ci a trasat o linie între investițiile productive și influența geopolitică nedorită . Președintele francez a menționat explicit că Europa este dornică de investiții chineze directe, dar a avertizat că acestea trebuie să se alinieze la principiile europene. Mesajul său contrastează puternic cu cel al administrației americane, care – potrivit Fox News – promovează reindustrializarea internă și respinge globalismul, în favoarea unei economii concentrate pe interesul național. În acest context, Macron pare să adopte o strategie diferită, mizând pe atragerea capitalului chinez pentru dezvoltarea economică europeană, dar cu reguli clare. Declarațiile președintelui au fost însoțite de un ton informal – jurnalistul Fox News remarcând chiar și faptul că Macron purta ochelari din cauza unei infecții la ochi, glumind pe seama unor zvonuri anterioare legate de posibile incidente personale. În ciuda ușorului umor din studio, comentatorii americani au remarcat caracterul „ironic” al mesajului lui Macron, sugerând că Franța cere respect și respinge „bullyingul”, în timp ce invită o țară acuzată frecvent de practici autoritare la nivel global. Pe fondul tensiunilor comerciale și al rivalităților geopolitice, această declarație subliniază o posibilă repoziționare a Franței – și implicit a Europei – ca spațiu de echilibru între marile puteri. Macron pare să trimită un semnal că, în competiția globală, Europa poate coopera cu China, dar o va face în propriile condiții. [...]
Guvernul a discutat în primă lectură interzicerea cumulului pensie-salariu la stat - proiectul intră în circuitul de avizare
Guvernul a discutat în primă lectură un proiect care limitează cumulul pensie-salariu la stat , potrivit Digi24 . Inițiativa a fost analizată joi, la Palatul Victoria, și vizează funcționarii publici și personalul contractual plătit din fonduri publice, în special în situațiile în care beneficiarii de pensii speciale se angajează în sistemul bugetar. Conform explicațiilor oferite de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu , proiectul se aplică „pensiilor de serviciu și pensiilor militare” și nu afectează pensiile contributive (cele bazate pe contribuțiile plătite de-a lungul carierei). În această formă, măsura ar viza, între altele, pensiile magistraților și pensiile militare, încadrate în categoria pensiilor speciale. Mecanismul anunțat presupune că pensionarii cu pensii speciale care aleg să lucreze la stat ar urma să renunțe la o parte semnificativă din pensie pe perioada activității. Potrivit Ioanei Dogioiu, cei care se angajează în sistemul bugetar „vor trebui să renunțe la 85% din cuantumul pensiei speciale” cât timp își desfășoară activitatea. „Proiectul de lege nu se aplica pensiilor contributive, ci doar pensiilor de serviciu și pensiilor militare - pensiile speciale.” Totodată, proiectul include excepții de la aplicare, menționate de purtătoarea de cuvânt: aleșii locali, cadrele didactice din magistratură și cele din învățământul militar. Discuția în primă lectură indică faptul că textul nu este încă adoptat în forma finală, urmând ca procesul legislativ să continue cu pașii procedurali necesari înainte de o eventuală intrare în vigoare. [...]
Axios despre „Golden Dome” în Groenlanda - Detalii din negocieri și mesajul că SUA își ating obiectivele
Trump și Rutte au negociat un cadru de acord pentru Groenlanda , care ar crește rolul NATO în Arctica și ar permite amplasarea unui „Golden Dome”, potrivit Axios . Discuțiile au avut loc miercuri, la Davos, iar propunerea descrisă de surse nu ar include transferul suveranității Groenlandei de la Danemarca către Statele Unite. Ce ar conține acordul și ce nu schimbă în privința suveranității Conform relatării, președintele american Donald Trump a spus în repetate rânduri că ar accepta doar un acord care să pună Groenlanda sub controlul SUA, însă planul prezentat de secretarul general al NATO, Mark Rutte , nu ar merge până la acest punct. Două surse informate, citate de Axios, au confirmat că propunerea nu include „transferul suveranității generale” asupra Groenlandei. În schimb, acordul ar viza actualizarea „Acordului de apărare a Groenlandei” din 1951 dintre SUA și Danemarca, care permite construirea de baze militare și stabilirea unor „zone de apărare” dacă NATO consideră necesar. În plus, ar urma să fie intensificate securitatea în Groenlanda și activitatea NATO în Arctica, inclusiv prin „activități suplimentare în domeniul materiilor prime”, precum și prevederi pentru amplasarea unui „Golden Dome” și combaterea „influenței externe maligne” a Rusiei și Chinei. Mesajele publice ale lui Trump și semnalele privind tarifele Într-un discurs la Davos, Trump a susținut că SUA „au nevoie” de Groenlanda și a cerut negocieri imediate, afirmând totodată că nu va folosi forța pentru a o cuceri. La câteva ore distanță, după întâlnirea cu Rutte, tonul său a devenit vizibil mai conciliant, iar Trump a indicat că, în condițiile unui acord în termenii discutați, criza legată de Groenlanda s-ar putea încheia. Tot atunci, Trump a anunțat că nu va continua amenințarea de a impune tarife vamale asupra a opt aliați europeni de la 1 februarie, în contextul opoziției acestora față de pretențiile sale privind Groenlanda. Pe Truth Social, el a prezentat discuțiile ca pe un pas înainte către un aranjament mai amplu pentru regiunea arctică. „Am creat cadrul unui viitor acord cu privire la Groenlanda și, de fapt, la întreaga regiune arctică”, a scris Trump pe Truth Social. Ce urmează: publicarea detaliilor și negocieri cu Danemarca și Groenlanda Întrebat dacă Groenlanda va face parte din SUA, Trump a evitat un răspuns direct, descriind în schimb în termeni generali durata și amploarea înțelegerii. În paralel, Rutte a declarat într-un interviu pentru Fox News că întrebarea privind controlul asupra Groenlandei „nu a fost abordată” în întâlnire. Axios consemnează că acordul ar urma să fie făcut public după stabilirea tuturor detaliilor, iar Karoline Leavitt , purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a spus că detaliile vor fi publicate „pe măsură ce” sunt finalizate de părțile implicate. Publicația mai notează că SUA ar urma să lanseze în următoarele săptămâni negocieri la nivel înalt cu Danemarca și Groenlanda privind potențialul acord, într-o formulă în care Danemarca își păstrează suveranitatea, iar SUA își pot spori prezența militară. [...]