Știri
Știri din categoria Politică
Criza politică riscă să scumpească finanțarea României, pe fondul tensiunilor din piața valutară și al temerilor că ajustarea bugetară ar putea fi abandonată, avertizează Daniel Dăianu într-o intervenție citată de Digi24. Președintele Consiliului Fiscal le cere politicienilor să guverneze „acum”, nu cu ochii la alegerile din 2028, după ce euro a urcat rapid spre noi maxime.
Tensiunile au apărut în contextul adoptării moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, episod care, în evaluarea lui Dăianu, a alimentat reacția piețelor. Mesajul central: instabilitatea politică se vede imediat în curs, iar următorul pas poate fi o penalizare mai amplă a României dacă investitorii își pierd încrederea în reducerea deficitului.
Potrivit datelor prezentate în material, euro a urcat la aproape 5,22 lei la cursul oficial, după o creștere de 12 bani în mai puțin de o săptămână. Pe piața interbancară, moneda europeană a atins 5,24 lei, un nou maxim istoric.
În același timp, contextul macroeconomic rămâne fragil: inflația este „aproape de două cifre”, iar deficitul bugetar este menționat ca fiind cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Digi24 mai arată că deficitul bugetar a coborât în primele trei luni ale anului de la 2,28% (anul trecut) la puțin peste 1% (anul acesta), însă ținta pentru întregul an rămâne 6,2% din PIB.
Dăianu leagă direct tensiunile din piața valutară de criza politică și avertizează că deprecierea leului se transmite în economie, inclusiv prin scumpirea importurilor. Totodată, el descrie piața valutară drept „cea mai nervoasă”, chiar mai sensibilă decât bursa, tocmai pentru că reacționează rapid la schimbări de percepție privind riscul.
„Piața valutară contează, pentru că o depreciere a leului afectează prețul importurilor și alte repere care influențează viața cetățenilor români.”
Miza, în lectura președintelui Consiliului Fiscal, este continuitatea consolidării fiscal-bugetare (reducerea treptată a deficitului). El susține că România nu își permite „experimente” și critică discursurile politice care vorbesc despre reduceri de taxe sau minimalizează importanța deficitului, în condițiile în care finanțarea economiei depinde de piețe.
„Vom asista imediat la reacția piețelor care vor penaliza România. Fie că ne plac, nu ne plac aceste piețe. Ele asigură finanțarea și refinanțarea economiei românești.”
În același context, Dăianu respinge ideea că România ar putea evita împrumuturile și spune că o consolidare fiscală nu se poate face fără costuri, iar promisiunile de „relansare” sunt greu de susținut când obiectivul este reducerea deficitului.
Din informațiile prezentate, semnalul principal pentru perioada imediat următoare este că volatilitatea din curs și din piețe poate continua dacă incertitudinea politică persistă și dacă apar semne că ținta de deficit de 6,2% din PIB nu mai este credibilă. Materialul nu oferă un calendar de măsuri, dar avertismentul lui Dăianu vizează explicit riscul ca investitorii să „penalizeze” România prin condiții mai dure de finanțare.
Recomandate
PNL cere PSD să-și asume public o majoritate pentru guvernare , după ce social-democrații au anunțat că nu votează Guvernul Mureșan, într-un context pe care liberalii îl descriu drept o criză politică prelungită de aproape cinci luni, potrivit news.ro . Dan Motreanu , secretarul general al PNL, susține că PSD trebuie să spună „cu cine” vrea să guverneze și să prezinte o majoritate, dacă pretinde că o are, argumentând că românii „au dreptul să știe cine își asumă guvernarea și cine răspunde pentru ea”. Într-o postare pe Facebook, Motreanu afirmă că PSD a luat în „20 de minute” decizia de a nu vota Guvernul Mureșan, decizie pe care președintele PSD, Sorin Grindeanu , a numit-o „fermă, asumată și ireversibilă”. Liberalul interpretează rapiditatea hotărârii ca pe un semn al lipsei de spațiu real pentru dialog pe teme de program, economie și investiții. Motreanu mai spune că Siegfried Mureșan i-a transmis lui Sorin Grindeanu un document cu propunerile PSD care se regăsesc în programul de guvernare depus la Parlament. În același timp, secretarul general al PNL acuză PSD că a „dărâmat Guvernul Bolojan” și că a declanșat „cea mai mare criză politică de după 1989”, iar acum respinge soluția propusă, deși există un premier desemnat, un program, o echipă și trei partide – PNL, USR și UDMR – care își asumă public formula de guvernare. Miza: majoritatea parlamentară și pragul de 233 de voturi În mesajul său, Motreanu cere PSD să explice ce alternativă propune și cu cine ar strânge voturile necesare învestirii: „Ce pune PSD în loc?” „Care este majoritatea transparentă pe care o propun?” „Cu cine strâng cele 233 de voturi necesare?” Ce urmează, în logica PNL Potrivit lui Motreanu, după ce un partid contribuie la căderea unui guvern și respinge soluția următoare, ar trebui să prezinte „limpede” o variantă alternativă, nu „combinații construite în spatele ușilor închise”. În acest cadru, PNL pune presiune publică pe PSD să își asume explicit o majoritate și o formulă de guvernare. [...]
Disputa politică pe tema gazelor riscă să deturneze o țintă energetică deja asumată , în condițiile în care gradul de umplere a depozitelor este peste media UE și aproape de pragul oficial pentru 1 octombrie, potrivit Biziday . Declarațiile au venit după ce PSD a decis, prin vot online, că nu va susține Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „de vină” pentru faptul că depozitele de gaze sunt la 76% din capacitate. În același timp, informațiile prezentate arată că România are un grad de umplere mai mare decât media UE, iar obiectivul asumat oficial este atingerea nivelului de 80% la 1 octombrie. Contextul politic: PSD nu votează Guvernul Mureșan Conferința de presă a avut loc la scurt timp după reuniunea online a social-democraților, în care partidul a decis să nu voteze Guvernul Mureșan, rezultat anunțat și în zilele precedente. Discuția despre SUA și acuzația de „antiamericanism” Grindeanu a fost întrebat și despre un articol The Wall Street Journal , care a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi spus în martie că Guvernul României urmează să cadă, pentru că Bolojan s-ar fi opus unui coridor de gaze care ar urma să traverseze estul Europei. În relatarea citată, Guilfoyle i-ar fi avertizat pe greci că ar putea păți același lucru, afirmând că: „Noi putem face asta oricărei țări vrem, putem face asta și aici, în Grecia”. Liderul PSD a spus că s-a întâlnit cu Guilfoyle după ce a fost invitat la un eveniment privat și a respins ideea că un ambasador ar putea decide soarta unui guvern. „N-am ce să comentez în plus. Nu vine niciun ambasador să spună dacă un guvern pică sau nu”. În același context, Grindeanu a susținut că, în opinia sa, Guvernul Bolojan a fost „cel mai antiamerican din istoria post-decembristă” și a adăugat că România ar avea nevoie de „un guvern care să repună relația cu SUA pe un făgaș normal”. Întrebare fără răspuns: cazul Romgaz și costul gazelor lichefiate Potrivit aceleiași surse, Grindeanu a refuzat să răspundă când a fost întrebat despre o dezvăluire conform căreia Romgaz ar fi transmis în decembrie 2025 un document care ar indica pierderi de până la 310 milioane de euro/an (aprox. 1,55 miliarde lei/an), dacă ar fi cumpărat gaze lichefiate americane din Grecia. [...]
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că o indexare a pensiilor de la 1 ianuarie este „fezabilă”, dar doar în variantă prudentă și condiționată de construcția bugetului pe 2027 , potrivit Mediafax . Mesajul indică faptul că decizia va depinde de negocierile politice și de spațiul fiscal disponibil, nu de un angajament ferm. Nazare a făcut declarațiile luni seară, după ce a primit aviz favorabil în comisia parlamentară pentru portofoliul Finanțelor în guvernul Mureșan. El a spus că se poate lua în calcul „o creștere prudentă” a pensiilor, sub forma unei indexări „prudente”, începând cu prima lună a anului viitor, dar a legat explicit discuția de „pilonii viitorului buget pe 2027 ” și de negocierea între partide pentru adoptarea acestuia. „Cred că putem lua în calcul o creștere prudentă a pensiilor. O indexare prudentă. De la 1 ianuarie. Dar vorbesc de o indexare, repet, prudentă. Toate aceste elemente constituie pilonii viitorului buget pe 2027 și a negocierii între partide a acestui buget, astfel încât el să fie adoptat. Nu este acum momentul să intru în această discuție tehnică.” De ce contează: indexarea e împinsă în zona negocierii bugetare Din declarațiile ministrului reiese că eventuala majorare nu este tratată ca o decizie separată, ci ca parte a pachetului bugetar pe 2027, care urmează să fie negociat politic. Nazare a refuzat să intre în detalii tehnice, invocând faptul că nu este „momentul oportun” și că, „din respect pentru toate partidele” care trebuie să valideze traiectoria pentru 2027 și după, nu se pronunță acum asupra acestor discuții. Ce urmează În lipsa unor cifre sau a unui calendar detaliat în declarațiile citate, rămâne de văzut ce formă ar putea lua „indexarea prudentă” și ce spațiu va lăsa proiectul de buget pe 2027 pentru o astfel de măsură. În acest stadiu, singura certitudine transmisă public este condiționarea deciziei de negocierea și adoptarea bugetului. [...]
PSD încearcă să limiteze riscul diplomatic al acuzațiilor privind implicarea SUA în căderea Guvernului Bolojan , printr-o contranarațiune bazată pe poziții oficiale ale ROMGAZ , ale Guvernului Greciei și ale ambasadorului american la București, potrivit Mediafax . Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei în Guvernul Bolojan și deputat PSD, respinge acuzațiile potrivit cărora PSD ar fi colaborat cu oficiali americani pentru a „da jos” guvernul și susține că informațiile atribuite Wall Street Journal „nu sunt adevărate”. Într-o postare pe Facebook, Ivan afirmă că „faptele încep să demonteze povestea” și acuză că miza ar fi fost „interes politic”, cu efectul de a arunca România „într-o poveste toxică despre relația cu Statele Unite”. Ce documente și reacții invocă Bogdan Ivan Pentru a-și susține poziția, Ivan spune că publică răspunsul ROMGAZ și reacția oficială a Guvernului Elen, alături de o referire la poziția ambasadorului SUA la București. În mesajul său, el citează: ROMGAZ , care arată că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni asupra conducerii companiei pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, indiferent de sursă”, menționând explicit că asta ar include și LNG (gaz natural lichefiat); Guvernul Greciei , care afirmă: „Nu s-a pus niciodată problema unei amenințări la adresa Guvernului grec”; ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , care spune că SUA au „deplină încredere în democrația din România”, iar situația politică internă este una pe care România trebuie să o rezolve singură. Reacția lui Sorin Grindeanu: negare totală și atac la acuzații Și Sorin Grindeanu, președintele PSD, a reacționat pe același subiect, respingând acuzațiile. Liderul PSD susține că „pe Ilie Bolojan l-au dat jos românii”, nu „americanii” sau alte forțe externe, și critică ceea ce numește un „spectacol” care ar urmări, în opinia sa, „distrugerea relațiilor cu Statele Unite ale Americii”. Contextul acuzațiilor: relatarea Wall Street Journal Disputa pornește după relatările Wall Street Journal privind căderea Guvernului din România. Conform informațiilor prezentate de Mediafax, Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan sunt acuzați de trădare, în contextul în care ambasadoarea SUA în Grecia, descrisă ca apropiată a lui Donald Trump, ar fi declarat că SUA ar fi fost implicată în demiterea guvernului Ilie Bolojan. În lipsa unor concluzii oficiale prezentate în material despre acuzațiile de trădare, poziția PSD, așa cum reiese din declarațiile lui Ivan și Grindeanu, urmărește să contracareze rapid o temă cu potențial de escaladare în plan extern, prin trimiterea la documente și declarații instituționale. [...]
Sorin Grindeanu susține că fără o majoritate „transparentă” viitorul guvern ar fi instabil , în condițiile în care votul de învestitură pentru Cabinetul propus de Siegfried Mureșan este programat miercuri și, potrivit news.ro , PSD și AUR au anunțat deja că nu îl vor susține, ceea ce reduce semnificativ șansele de a strânge cele 233 de voturi necesare. Liderul PSD a respins, luni seară, la România TV, ideea unei „înțelegeri secrete” cu președintele Nicușor Dan și a spus că nominalizarea lui Siegfried Mureșan a fost pentru el „o surpriză neplăcută”. Grindeanu a afirmat că se aștepta să fie el nominalizat. În același context, Grindeanu a criticat profilul lui Mureșan, despre care a spus că „pare total rupt de realitate” și că ar fi sigur că acesta „nu-și dorește să fie” premier. Miza: o majoritate parlamentară stabilă sau un guvern vulnerabil la prima moțiune Întrebat ce majoritate ar putea construi dacă ar fi nominalizat, Grindeanu a spus că ar discuta „cu toată lumea din Parlament” și că ar încerca să obțină o „majoritate transparentă”. În lipsa acesteia, a avertizat că un guvern trecut printr-un „vot de conjunctură” ar fi „slab” și cu „o durată de viață extrem de scurtă”, până la prima moțiune de cenzură. Chestionat dacă ar discuta inclusiv cu AUR, Grindeanu a răspuns că nu va elimina pe nimeni. Ce urmează după votul de miercuri Votul pentru Guvernul Mureșan este programat miercuri. În condițiile în care AUR și PSD au anunțat că nu votează, premierul susținut de PNL, USR și UDMR are, potrivit informațiilor citate, șanse mici să atingă pragul de 233 de voturi. Grindeanu a mai spus că, dacă Guvernul Mureșan nu trece de Parlament, președintele ar urma să facă o nouă nominalizare, invocând declarațiile publice ale lui Nicușor Dan. Separat, președintele a îndemnat recent partidele la dialog pentru încheierea crizei politice și a afirmat că nu își dorește dizolvarea Parlamentului, argumentând că o perioadă prelungită de incertitudine nu este benefică țării. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că îi lipsesc „câteva zeci de voturi” pentru învestire , ceea ce menține incertitudinea asupra formării rapide a Guvernului și prelungește perioada de blocaj decizional cu impact direct asupra agendei economice și bugetare, potrivit news.ro . Mureșan a declarat luni seară, la TVR, că are „în jur la 200 de voturi certe” pentru votul de învestitură , în condițiile în care pentru instalarea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. El a indicat ca bază de susținere voturile parlamentarilor PNL, USR și UDMR, pe care le-a cuantificat la 170, după ce partidele ar fi lucrat împreună la programul de guvernare. Pentru completarea majorității, premierul desemnat a spus că a avut „negocieri foarte bune” cu grupul parlamentar al minorităților naționale, în două rânduri de discuții, iar minoritățile ar urma să anunțe miercuri, înaintea votului în plen, ce decizie iau. În paralel, Mureșan a afirmat că a discutat și cu parlamentari neafiliați și cu „grupuri parlamentare mai mici”, de unde se așteaptă să vină voturi suplimentare. În același timp, el a susținut că PSD este „partener al AUR”, iar cele două formațiuni ar fi anunțat că nu vor vota Guvernul propus. Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri. Dacă numărul de voturi rămâne sub pragul de 233, procedura de formare a Guvernului riscă să se prelungească, cu efecte asupra predictibilității decizionale într-un moment în care programul de guvernare și prioritățile executive depind de instalarea unei majorități funcționale. [...]
