Știri
Știri din categoria Politică
Criza politică riscă să scumpească finanțarea României, pe fondul tensiunilor din piața valutară și al temerilor că ajustarea bugetară ar putea fi abandonată, avertizează Daniel Dăianu într-o intervenție citată de Digi24. Președintele Consiliului Fiscal le cere politicienilor să guverneze „acum”, nu cu ochii la alegerile din 2028, după ce euro a urcat rapid spre noi maxime.
Tensiunile au apărut în contextul adoptării moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, episod care, în evaluarea lui Dăianu, a alimentat reacția piețelor. Mesajul central: instabilitatea politică se vede imediat în curs, iar următorul pas poate fi o penalizare mai amplă a României dacă investitorii își pierd încrederea în reducerea deficitului.
Potrivit datelor prezentate în material, euro a urcat la aproape 5,22 lei la cursul oficial, după o creștere de 12 bani în mai puțin de o săptămână. Pe piața interbancară, moneda europeană a atins 5,24 lei, un nou maxim istoric.
În același timp, contextul macroeconomic rămâne fragil: inflația este „aproape de două cifre”, iar deficitul bugetar este menționat ca fiind cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Digi24 mai arată că deficitul bugetar a coborât în primele trei luni ale anului de la 2,28% (anul trecut) la puțin peste 1% (anul acesta), însă ținta pentru întregul an rămâne 6,2% din PIB.
Dăianu leagă direct tensiunile din piața valutară de criza politică și avertizează că deprecierea leului se transmite în economie, inclusiv prin scumpirea importurilor. Totodată, el descrie piața valutară drept „cea mai nervoasă”, chiar mai sensibilă decât bursa, tocmai pentru că reacționează rapid la schimbări de percepție privind riscul.
„Piața valutară contează, pentru că o depreciere a leului afectează prețul importurilor și alte repere care influențează viața cetățenilor români.”
Miza, în lectura președintelui Consiliului Fiscal, este continuitatea consolidării fiscal-bugetare (reducerea treptată a deficitului). El susține că România nu își permite „experimente” și critică discursurile politice care vorbesc despre reduceri de taxe sau minimalizează importanța deficitului, în condițiile în care finanțarea economiei depinde de piețe.
„Vom asista imediat la reacția piețelor care vor penaliza România. Fie că ne plac, nu ne plac aceste piețe. Ele asigură finanțarea și refinanțarea economiei românești.”
În același context, Dăianu respinge ideea că România ar putea evita împrumuturile și spune că o consolidare fiscală nu se poate face fără costuri, iar promisiunile de „relansare” sunt greu de susținut când obiectivul este reducerea deficitului.
Din informațiile prezentate, semnalul principal pentru perioada imediat următoare este că volatilitatea din curs și din piețe poate continua dacă incertitudinea politică persistă și dacă apar semne că ținta de deficit de 6,2% din PIB nu mai este credibilă. Materialul nu oferă un calendar de măsuri, dar avertismentul lui Dăianu vizează explicit riscul ca investitorii să „penalizeze” România prin condiții mai dure de finanțare.
Recomandate
Demisia Guvernului Bolojan reaprinde riscul ca austeritatea să destabilizeze politic România , exact într-un moment în care țara trebuie să recâștige încrederea investitorilor și să îndeplinească condițiile UE pentru deblocarea fondurilor de redresare, potrivit Economedia , care redă o analiză Financial Times. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți prin moțiune de cenzură , după ce PSD s-a aliat cu AUR pentru a răsturna un executiv care încerca să adopte măsuri de austeritate. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, peste pragul de 233 necesar majorității. Deficit mare, măsuri nepopulare și o fereastră îngustă pentru finanțare Financial Times notează că Bolojan a încercat să reducă deficitul bugetar, care a fost de 7,65% din PIB în 2025, peste limita de 3% din regulile UE. Reducerile de cheltuieli și creșterile de taxe au devenit însă extrem de controversate, iar PSD a părăsit coaliția tocmai din cauza acestor măsuri nepopulare. În acest context, analiza avertizează că Bucureștiul riscă o criză politică prelungită „exact în momentul” în care are nevoie să recâștige încrederea investitorilor și să respecte condițiile UE pentru a debloca miliarde de euro din fondurile de redresare. Alianța PSD–AUR: semnal politic cu ecou european Financial Times subliniază caracterul rar al unei alianțe între un partid mainstream de centru-stânga și un partid ultranaționalist eurosceptic, în condițiile în care multe parlamente din UE au aplicat un „cordon sanitar” pentru a ține extrema dreaptă departe de putere. Profesorul Alberto Alemanno (HEC Paris) avertizează asupra efectelor de contagiune politică: „Lecția ultimului deceniu este clară: de fiecare dată când un partid mainstream tratează cordonul sanitar ca fiind negociabil, următoarea breșă devine mai ușor de justificat.” PSD și AUR au susținut, potrivit relatării, că votul a fost o situație singulară și că nu intenționează să formeze împreună un guvern. Ce urmează: negocieri rapide pentru un guvern „credibil” După vot, PSD a transmis că ar vrea să revină la guvernare într-o coaliție, dar sub un alt lider. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat înaintea discuțiilor cu președintele că „opțiunile sunt deschise” și că își dorește „rapid un guvern”, respingând varianta guvernelor minoritare. De cealaltă parte, PNL a anunțat că își „menține, de asemenea, opțiunile deschise”, iar vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu a avertizat că neîntoarcerea la guvernare ar putea „lăsa loc AUR să preia puterea”. În plan european, Terry Reintke, copreședinte al grupului Verzilor din Parlamentul European, a criticat mișcarea PSD, în timp ce grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) și Partidul Socialiștilor Europeni (PES) au transmis că își continuă sprijinul pentru partidul membru din România și au cerut formarea rapidă a unui guvern credibil, capabil să livreze reforme. Miza economică din spatele crizei: presiuni bugetare care pot reapărea în UE Analiza citează și evaluarea potrivit căreia nemulțumirea față de ajustările macroeconomice (măsuri de corecție bugetară) poate împinge partidele către decizii politice riscante. Dániel Hegedűs (Institutul pentru Politică Europeană din Berlin) spune că elementul „mai îngrijorător” este situația structurală a României și avertizează că tipul de nemulțumire generat de consolidarea bugetară ar putea apărea și în alte țări europene, pe fondul creșterii economice slabe, al majorării cheltuielilor de apărare și al deficitelor în creștere. [...]
Ilie Bolojan a legat căderea Guvernului de reformele economice și de „atacarea privilegiilor” , într-un mesaj public transmis după moțiunea de cenzură care i-a demis Cabinetul, potrivit Libertatea . Miza imediată este continuitatea măsurilor de „ordine în finanțe” invocate de fostul premier, într-un moment în care România intră într-o nouă rundă de negocieri politice pentru formarea unui guvern. Bolojan, care își încheie mandatul după 10 luni la Palatul Victoria, a spus că a fost „o onoare” să fie prim-ministru și că a încercat să aducă „ordine în finanțele României”, să corecteze „nedreptăți” și să promoveze reforme de modernizare. El a susținut că măsurile luate au fost „dificile, dar necesare” pentru redresarea economică și că nu au reprezentat „un scop în sine”, ci „un preț pentru reconstrucție și bunăstare în viitor”. În mesajul public, Bolojan a descris demiterea drept un rezultat „inevitabil” al confruntării cu interesele afectate de reforme. „După 10 luni, s-a întâmplat inevitabilul. Când ataci privilegii și aprinzi lumina, reacțiile sunt pe măsură.” Totodată, el a afirmat că va continua să lucreze „pentru interesele României” și că nu își va abandona principiile, anunțând practic trecerea într-o nouă etapă politică. Moțiunea de cenzură: votul și susținerea politică Guvernul Bolojan a fost demis marți, 5 mai, prin moțiune de cenzură adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de parlamentari prezenți. Potrivit datelor prezentate, 4 parlamentari au votat „împotrivă”, iar 3 voturi au fost anulate, în condițiile în care pragul necesar era de 233 de voturi. Decizia a fost susținută de PSD și AUR. Conform articolului, Ilie Bolojan devine al șaptelea premier demis prin moțiune de cenzură în perioada postdecembristă, primul fiind Emil Boc în 2009. Ce urmează: consultări la Cotroceni și desemnarea unui nou premier Conform Constituției, președintele Nicușor Dan urmează să convoace consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru. Șeful statului a spus că va accelera consultările și a exclus desemnarea unui premier din partea AUR, afirmând că România va rămâne pe o direcție prooccidentală. „În orice situație, România va păstra direcția prooccidentală și nu voi desemna un premier de la AUR.” Contextul crizei: ruptura cu PSD și guvernarea interimară Criza politică a escaladat după 20 aprilie, când PSD a decis să retragă sprijinul politic pentru Bolojan și i-a cerut demisia într-un termen de 72 de ore. Pe 23 aprilie, miniștrii PSD s-au retras din Guvern, iar ulterior Bolojan, lider al PNL, a anunțat ruperea coaliției cu PSD (formată în iunie 2025), acuzând social-democrații că au provocat criza. După plecarea miniștrilor PSD, portofoliile acestora au fost preluate interimar (propuneri aprobate pe 25 aprilie) de: Dragoș Pîslaru – Ministerul Muncii Cseke Attila – Ministerul Sănătății Tánczos Barna – Ministerul Agriculturii Cătălin Predoiu – Ministerul Justiției Ilie Bolojan – Ministerul Energiei Radu Miruță – Ministerul Transporturilor În paralel, Nicușor Dan a avut discuții separate cu PSD, PNL, USR și UDMR pentru identificarea unei soluții de ieșire din blocaj, în condițiile în care schimbarea guvernului redeschide, inevitabil, discuția despre ritmul și direcția reformelor economice invocate de fostul premier. [...]
Atacul lui Sorin Grindeanu la adresa premierului Ilie Bolojan a mutat dezbaterea moțiunii de cenzură pe terenul banilor publici , cu acuzații privind finanțările pentru Bihor și Oradea și cu semne de întrebare despre viabilitatea economică a Aeroportului din Oradea, potrivit Libertatea . În timpul dezbaterii din Parlament, liderul PSD a susținut că utilizarea fondurilor publice la nivel local „trebuie justificată” și a cerut o analiză mai atentă a sumelor primite din bugetul de stat de județul Bihor, în special pentru proiecte de infrastructură. Contextul politic al intervenției a fost discursul premierului, în care Bolojan a spus că „a deranjat baronii locali”. Aeroportul din Oradea, exemplu de proiect „nesustenabil” invocat de PSD Grindeanu a afirmat că Aeroportul din Oradea „nu este sustenabil economic” și a indicat drept argument numărul redus de pasageri pe unele curse subvenționate de autoritățile județene. „Vă rog să verificaţi câţi pasageri sunt pe cursele subvenţionate de Consiliul Judeţean de la Oradea la Varşovia? Curse subvenţionate. Trei” Totodată, el a punctat că fondurile europene nu sunt singura sursă de finanțare și că, în opinia sa, modul de folosire a resurselor publice trebuie explicat în raport cu rezultatele. Disputa s-a extins la numiri în companii de stat și reacția Comisiei Europene În aceeași intervenție, Grindeanu a atacat și tema selecțiilor pentru posturi în companiile de stat, acuzând influențe controversate în zona PNL. El a susținut că, la Ministerul Energiei, PSD a fost la conducere „zece luni” în ultimii 10 ani, restul perioadei fiind gestionată de PNL. Liderul PSD a menționat două cazuri punctuale: o persoană din Oradea (Foghiș), despre care a spus că are o poziție la SAPE cu un salariu lunar de 50.000 de lei, și pe Mihai Barbu, fost trezorier PNL. Potrivit lui Grindeanu, aceste numiri „nu au fost acceptate” de Comisia Europeană . De ce contează Schimbul de replici din Parlament ridică miza discuției dincolo de confruntarea politică: în centrul disputei ajung criteriile de alocare și justificare a finanțărilor publice la nivel local, dar și modul în care sunt făcute numirile în companiile de stat, într-un context în care este invocată și poziția Comisiei Europene. [...]
USR spune că nu mai există o majoritate pro-europeană în Parlament , după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, iar Dominic Fritz anunță că acesta va fi mesajul central transmis președintelui Nicușor Dan la consultări, potrivit Antena 3 . Miza imediată este configurarea unei noi formule de guvernare, în condițiile în care USR exclude refacerea unei majorități cu PSD. Fritz a vorbit marți seara, la Palatul Parlamentului, la câteva ore după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis cu 281 de voturi. Liderul USR a descris moțiunea drept una „a haosului”, susținând că PSD și AUR „s-au unit” pentru a opri reformele începute de miniștrii USR și de Guvernul Bolojan. „Noi, ca USR, constatăm astăzi că nu mai există o majoritate pro-europeană în Parlament, nu mai există o majoritate a responsabilităţii şi a maturităţii aşa cum am negociat-o acum 10 luni.” Linia roșie a USR: fără refacerea majorității cu PSD Președintele USR a spus că partidul își menține decizia luată în comitetul politic: dacă PSD votează o moțiune împreună cu AUR, USR nu mai poate reface o majoritate guvernamentală cu PSD. Fritz a argumentat că nu este vorba despre „orgolii”, ci despre imposibilitatea de a guverna cu un partener care ar păstra „o majoritate de rezervă” alături de AUR, pe care l-a numit „partid extremist”. În același context, Fritz a amintit că intrarea USR la guvernare alături de PSD, în urmă cu aproximativ 10 luni, a fost justificată de „responsabilitate”, deși a acuzat PSD că „a crescut deficitul” și „inflația”. Ce urmează până la formarea unui nou guvern Fritz a mai precizat că miniștrii USR „vor rămâne” și „vor merge la muncă” până în ziua în care va exista un nou guvern. Pentru pașii următori, el a anunțat că a fost mandatat de Comitetul Politic al USR să îl invite pe președintele PNL, Ilie Bolojan, la o discuție despre coordonarea acțiunilor în criza politică dintre PNL și USR, invocând nevoia de „forțe reformiste” și de „claritate morală” în această etapă. [...]
AUR condiționează intrarea la guvernare de dreptul de a desemna premierul , iar George Simion spune că, „dacă vom avea ocazia și ține de noi”, partidul îl va nominaliza pe Călin Georgescu pentru funcția de prim-ministru, potrivit Știrile Pro TV . Declarația a fost făcută marți seară, într-un briefing de presă, în contextul negocierilor și consultărilor politice declanșate după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură . Simion a susținut că AUR „are toate scenariile pe masă” și că va acționa „conform voinței poporului român”. Miza: formula de guvernare și controlul asupra funcției de premier Din perspectiva AUR, intrarea la guvernare ar veni cu o condiție explicită: fără prim-ministru de la PSD. În același timp, Simion a indicat că o eventuală propunere pentru funcția de premier depinde și de disponibilitatea lui Călin Georgescu, afirmând că „în primul rând, trebuie să se manifeste domnul Călin Georgescu”. În declarațiile sale, liderul AUR a reluat și poziționări politice mai largi, inclusiv ideea că Georgescu ar fi „președintele României” în viziunea partidului și că alegerile ar fi fost „anulate nedrept”, susținând necesitatea revenirii „la democrație” și „la cadrul constituțional”. Acuzații și așteptări pentru următoarele zile Simion l-a criticat pe președintele Nicușor Dan, invocând „consultări informale și apoi formale” și a spus că partidul va vedea „care este cadrul” și „ce se întâmplă mâine”, fără a detalia pașii concreți. Totodată, a atribuit responsabilități pentru crizele recente astfel: Ilie Bolojan ar fi „responsabil pentru criza economică”, iar Nicușor Dan pentru „criza politică”, potrivit declarațiilor citate. [...]
După moțiunea de cenzură , Guvernul Bolojan rămâne cu atribuții strict administrative , fără posibilitatea de a adopta ordonanțe sau de a lansa politici noi, ceea ce îngustează semnificativ capacitatea Executivului de a decide măsuri cu impact economic și fiscal până la instalarea unui nou cabinet, potrivit Mediafax . Moțiunea de cenzură împotriva Executivului a fost adoptată în Parlament pe 5 mai 2026, inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. A trecut cu 281 de voturi „pentru”, 4 „împotrivă” și 3 voturi anulate. Din acel moment, Cabinetul condus de Ilie Bolojan nu mai are un mandat politic deplin și funcționează în regim de interimat, cu rolul de a administra „treburile curente” ale statului. Ce poate face Guvernul interimar În această perioadă, premierul interimar poate conduce ședințele de Guvern și coordona activitatea miniștrilor rămași în funcție, pentru a asigura continuitatea administrației centrale. Executivul poate adopta doar acte considerate strict necesare pentru funcționarea statului, inclusiv: plăți curente și aplicarea bugetului deja aprobat; gestionarea instituțiilor publice; continuitatea serviciilor esențiale; măsuri administrative care nu schimbă direcția politică a țării. Ce nu poate face și de ce contează Limitarea esențială, cu efect direct asupra deciziilor cu miză economică, este că Guvernul interimar nu poate promova politici noi. Conform Codului administrativ, după încetarea mandatului, Executivul poate emite doar acte necesare administrării treburilor publice. În consecință, Guvernul nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Practic, sunt blocate reformele care ar necesita legislație nouă, inclusiv schimbări fiscale majore, restructurări ample sau alte măsuri care ar presupune asumare politică în numele unei majorități parlamentare. Cât poate dura interimatul și care sunt pașii următori Durata interimatului depinde de viteza formării unei majorități și a unui nou Guvern. Președintele Nicușor Dan a anunțat consultări informale cu partidele înaintea celor formale și a exclus alegerile anticipate, însă negocierile sunt descrise ca fiind complicate: PSD ar vrea o formulă cu PNL, dar fără Bolojan premier, iar PNL și USR nu par dispuse, în acest moment, să revină la guvernare alături de PSD. În lipsa unei majorități clare, interimatul se poate prelungi. Mediafax amintește precedentul din 2009, când Guvernul demis în octombrie a administrat treburile curente până în decembrie, aproximativ 71 de zile. Procedural, președintele trebuie să consulte partidul cu majoritate absolută sau, dacă nu există, partidele parlamentare, apoi desemnează un candidat la funcția de prim-ministru. Candidatul are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului. Constituția permite și varianta alegerilor anticipate, dar doar în condiții stricte: Parlamentul să nu acorde votul de încredere în 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură; chiar și atunci, dizolvarea Parlamentului rămâne o opțiune, nu un automatism. [...]
