Știri
Știri din categoria Externe
China își securizează interesele energetice și comerciale indiferent de deznodământul războiului din Iran, mizând simultan pe dezescaladare diplomatică și pe menținerea unor canale de sprijin economic care pot ajuta Teheranul, potrivit Antena 3.
Beijingul ar fi contribuit la obținerea unui armistițiu „fragil” la începutul lunii aprilie, după o ofensivă diplomatică în care șeful diplomației chineze, Wang Yi, a avut 26 de convorbiri telefonice cu părți implicate și actori regionali. În paralel, companii chineze ar fi continuat livrări către Iran de materiale „cu dublă utilizare” (bunuri care pot avea atât întrebuințare civilă, cât și militară), iar serviciile americane de informații ar fi indicat inclusiv o tentativă de a trimite rachete portabile antiaeriene.
Din perspectiva Chinei, conflictul are o componentă economică directă, legată de energie și transport maritim. La începutul războiului, armata iraniană ar fi „închis efectiv” Strâmtoarea Ormuz pentru majoritatea navelor, permițând trecerea doar a celor care transportau petrol iranian, inclusiv către China. Chiar și așa, economia chineză ar fi fost lovită de creșterea prețurilor globale la energie, iar Beijingul resimte și efectele blocadei navale americane, care ar împiedica unele nave să plece din porturile iraniene.
În același timp, China ar avea de câștigat și dintr-un război prelungit, în măsura în care SUA își consumă muniția și își golesc stocurile, iar atenția administrației americane este deturnată de la Asia, notează materialul citat de Antena 3 (The New York Times).
Summitul dintre Donald Trump și Xi Jinping este programat să înceapă pe 14 mai, la Beijing, pentru două zile. Întâlnirea fusese gândită inițial în jurul tarifelor și comerțului, însă războiul din Iran „riscă acum să-l domine complet”.
În acest context, Trump ar fi reacționat „cu o nonșalanță surprinzătoare” la informațiile privind livrări chineze către Iran, tocmai pentru a nu periclita reuniunea. În articol sunt redate și declarații ale lui Trump pentru CNBC, din 21 aprilie, după ce infanteriștii marini ar fi găsit pe o navă sub pavilion iranian materiale despre care președintele SUA a spus că „nu erau foarte drăguțe” și că ar fi putut fi „un cadou din partea Chinei”.
„Am fost puțin surprins, pentru că am o relație foarte bună și credeam că am o înțelegere cu președintele Xi. Dar n-are nimic. Așa e în război, nu?”
Potrivit articolului, Beijingul nu ar fi adoptat o poziție fermă, urmărind obiective multiple și acționând prudent. Pe de o parte, China ar împinge Iranul spre negocieri cu SUA; pe de altă parte, ar permite discret sprijin comercial care ar putea ajuta armata iraniană dacă SUA revin la un război pe scară largă.
Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington, Liu Pengyu, a criticat blocada navală americană, numind-o „o mișcare periculoasă și iresponsabilă”, și a spus că prioritatea este prevenirea reluării luptelor. În privința livrărilor, el a afirmat că China gestionează exporturile militare „cu prudență și responsabilitate” și controlează strict exportul de articole cu dublă utilizare.
În Iran, oficiali din Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) ar discuta despre extinderea legăturilor cu China după război, inclusiv pentru a obține un tip de sprijin militar comparabil cu cel oferit de Beijing Pakistanului, potrivit lui Ali Vaez (International Crisis Group), citat în articol.
În regiune, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ar încerca să determine China să joace un rol diplomatic mai mare, iar Pakistanul s-ar baza, la rândul său, pe Beijing pentru impulsionarea negocierilor. Totuși, unii analiști citați avertizează că apetitul Chinei pentru a prelua „provocările de securitate” ale Orientului Mijlociu ar putea fi limitat, Beijingul urmărind în primul rând acces sigur la resurse energetice și piețe stabile pentru exporturi.
Recomandate
Escaladarea din sudul Libanului și tensiunile din Strâmtoarea Hormuz cresc riscul de șocuri pe rutele energetice , în timp ce Washingtonul așteaptă răspunsul Teheranului la un plan american de încheiere a războiului, aflat în ziua 72, relatează Al Jazeera . Israelul a lovit sâmbătă cel puțin 24 de persoane într-un val de atacuri în Liban, deși un armistițiu intrat în vigoare luna trecută „pare să se mențină” între Iran și SUA, în pofida unor ciocniri navale în apropierea Strâmtorii Hormuz. Avioane israeliene au vizat peste 10 localități din sudul Libanului, iar armata israeliană a anunțat că a lovit în weekend peste 40 de „situri de infrastructură” aparținând Hezbollah . Pe fondul acestei dinamici, SUA așteaptă răspunsul Iranului la cea mai recentă propunere de a pune capăt războiului SUA–Israel împotriva Iranului. Președintele american Donald Trump a spus vineri târziu că se aștepta să primească răspunsul „în acea noapte”, însă până duminică Teheranul nu transmisese un răspuns, potrivit informațiilor prezentate. Strâmtoarea Hormuz: incidente maritime și primele tranzite de LNG din Qatar de la începutul războiului În zona Strâmtorii Hormuz, un vrachier a raportat că a fost lovit de un „proiectil necunoscut” la 23 de mile nautice (aprox. 43 km) nord-est de Doha, potrivit United Kingdom Maritime Trade Operations. Totodată, datele MarineTraffic indică faptul că un petrolier din Qatar care transportă gaz natural lichefiat (LNG) a traversat strâmtoarea în drum spre Pakistan și se afla duminică în Golful Oman. Călătoria este descrisă drept primul tranzit al unei nave qatareze de LNG prin Hormuz de când SUA și Israel au lansat războiul pe 28 februarie. Marea Britanie a mai anunțat că va trimite un distrugător în Orientul Mijlociu înaintea oricărei misiuni internaționale de protejare a navigației în Strâmtoarea Hormuz, o inițiativă care ar urma să fie condusă de Regatul Unit și Franța și separată de desfășurarea militară americană din regiune. Mesaje de descurajare și măsuri de securitate în Golf În Iran, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a amenințat că va viza obiective americane din Orientul Mijlociu și „nave inamice” dacă petrolierele sale sunt atacate, potrivit presei iraniene. Separat, un purtător de cuvânt al armatei iraniene a avertizat că orice țară care aplică sancțiunile SUA împotriva Teheranului va „întâmpina cu siguranță dificultăți” la trecerea prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit agenției Tasnim. În Golf, Bahrain a anunțat sâmbătă arestarea a 41 de persoane despre care spune că fac parte dintr-un grup afiliat IRGC, iar Emiratele Arabe Unite au transmis „solidaritate deplină” cu Bahrainul în acest caz. Diplomație: Pakistan, Qatar și Rusia, pe fundalul așteptării răspunsului Iranului Șeful armatei pakistaneze, feldmareșalul Asim Munir, a declarat că Islamabadul își va continua eforturile de mediere între SUA și Iran. În paralel, premierul Qatarului s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio, iar anterior cu vicepreședintele JD Vance, discuțiile vizând securitatea regională și eforturile de detensionare. În același timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a exprimat disponibilitatea ca Moscova să supravegheze transferul și depozitarea stocului de uraniu îmbogățit al Iranului. Sudul Libanului: armistițiu fragil și presiune pentru acces umanitar Hezbollah a anunțat că a lovit duminică un buldozer israelian D9 în zona Khallat Raj, în apropiere de Deir Siryan, în sudul Libanului. La nivel european, comisarul UE pentru managementul crizelor, Hadja Lahbib, a cerut creșterea accesului umanitar în sudul Libanului, unde ostilitățile continuă în pofida armistițiului, subliniind că ajutorul „este pregătit”, dar nu ajunge suficient de des la cei care au nevoie. În Israel, zeci de persoane au protestat la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu și a operațiunilor militare din sudul Libanului, în timp ce Ministerul de Externe israelian a anunțat deportarea a doi activiști despre care spune că au fost „răpiți” de pe o flotilă cu destinația Gaza. Ce contează pentru economie și transporturi Din informațiile disponibile, tabloul combină două elemente cu impact direct asupra riscului operațional în regiune: intensificarea loviturilor în sudul Libanului și semnale de insecuritate maritimă în proximitatea Strâmtorii Hormuz, punct critic pentru transporturile de energie. În acest context, rămâne esențial răspunsul Teheranului la planul SUA, care ar putea influența dacă tensiunile se reduc sau se prelungesc. [...]
Iranul ridică miza pentru traficul prin Hormuz , avertizând că statele care aplică sancțiuni împotriva Teheranului „vor avea probleme” când navele lor tranzitează strâmtoarea, într-un moment în care incidentele maritime continuă să alimenteze riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute pentru comerțul global, potrivit CNN . Declarația îi aparține generalului de brigadă Amir Akraminia, purtător de cuvânt al armatei iraniene, citat de presa de stat. El a spus că, „de acum înainte”, țările care urmează SUA în aplicarea sancțiunilor „vor avea probleme” la trecerea prin Strâmtoarea Hormuz . De ce contează: risc operațional pentru transport și energie Strâmtoarea Hormuz este un punct de trecere critic pentru comerțul global, iar orice amenințare la adresa libertății de navigație se traduce, în practică, prin risc operațional pentru companiile de transport și pentru lanțurile de aprovizionare, inclusiv în energie. În același timp, avertismentul Teheranului vine pe fondul discuțiilor dintre mai multe state privind o inițiativă comună de protejare a transportului maritim în zonă. În acest context, Marea Britanie a anunțat că va desfășura o navă de război în Orientul Mijlociu, înaintea unei posibile misiuni de protecție a transportului în Strâmtoarea Hormuz. Incidente recente pe mare, în pofida armistițiului Pe lângă mesajul politic, fluxul de știri indică și evenimente care pot amplifica tensiunile în zonă. O navă de tip bulk carrier (transport vrac) a raportat că a fost lovită de un proiectil necunoscut în Golful Persic, în largul Qatarului, potrivit UK Maritime Trade Operations Center (UKMTO), agenție maritimă britanică. Incidentul a provocat un incendiu minor, stins ulterior, iar UKMTO a precizat că nu au fost raportate victime sau impact asupra mediului. Separat, CNN notează că imagini satelitare arată fum ieșind în continuare dintr-o navă sub pavilion iranian, la o zi după ce ar fi fost lovită de un avion de vânătoare american. Ce urmează În paralel, SUA așteaptă un răspuns de la Teheran la cea mai recentă propunere pentru încheierea conflictului, în timp ce state din regiune, inclusiv Qatar, cer soluționarea crizei „prin mijloace pașnice și dialog”, potrivit unei declarații qatareze citate de CNN. În lipsa unei dezescaladări, riscul pentru navigația comercială în jurul Hormuz rămâne ridicat, iar măsurile de protecție militară pot deveni mai vizibile în zonă. [...]
Iran a transmis, prin Pakistan , răspunsul la o propunere americană de încheiere a războiului , un pas procedural care poate debloca sau, dimpotrivă, poate bloca rapid următoarea rundă de negocieri, în funcție de reacția Washingtonului, relatează Al Jazeera . Potrivit agenției iraniene de stat IRNA , răspunsul Teheranului la propunerea SUA a fost trimis „prin mediatorul Pakistan”. În planul propus, prima etapă a negocierilor ar urma să se concentreze pe încetarea ostilităților. Din Islamabad, corespondentul Al Jazeera Kamal Hyder a spus că autoritățile pakistaneze au confirmat primirea răspunsului iranian și că următorul punct cheie este momentul în care documentul va fi transmis către SUA, urmat de reacția Washingtonului. Ce urmează și de ce contează pentru evoluția conflictului Faptul că Pakistanul confirmă primirea răspunsului indică intrarea discuțiilor într-o fază de „curierat diplomatic”, în care calendarul și formulările devin decisive: dacă mesajul ajunge rapid la partea americană și este considerat acceptabil, negocierile pot începe cu tema imediată a opririi luptelor; dacă nu, procesul poate intra în impas. În acest stadiu, informațiile disponibile nu includ conținutul răspunsului Iranului și nici o poziție oficială a SUA, astfel că miza imediată rămâne reacția Washingtonului după ce primește documentul. [...]
Comerțul China–Rusia a depășit 140 mld. dolari, iar energia rămâne prioritară. Într-o declarație făcută după parada de Ziua Victoriei de la Moscova, Vladimir Putin a prezentat cooperarea cu China drept un factor-cheie de stabilitate internațională și a indicat că relația economică bilaterală continuă să se adâncească, potrivit Global Times . Putin a spus că China este cel mai mare partener comercial și economic al Rusiei, iar schimburile bilaterale au depășit 140 de miliarde de dolari (aprox. 630 de miliarde de lei) și „continuă să crească”. El a adăugat că cele două părți au ajuns la un nivel ridicat de consens și sunt pregătite să facă pași „substanțiali” în cooperarea din sectorul petrol și gaze. De ce contează: energie și tehnologie, într-un context de securitate mai fragil Publicația notează că mesajul vine într-un moment în care o parte din arhitectura de securitate internațională – inclusiv cadrele de control al armamentelor, dezarmare și neproliferare nucleară – se erodează pe fondul tensiunilor dintre marile puteri. Zhang Hong, cercetător la Institutul pentru Studii Ruse, Est-Europene și Central-Asiatice din cadrul Academiei Chineze de Științe Sociale, a declarat că relația China–Rusia „amortizează” turbulențele globale alimentate de unilateralism și „politica de putere”. El a susținut că Beijingul promovează soluționarea conflictelor pe canale politice și diplomatice în cadre multilaterale precum ONU, Consiliul de Securitate al ONU, G20 și BRICS și se opune folosirii forței și sancțiunilor unilaterale. Ce domenii sunt în prim-plan Potrivit expertului citat, cooperarea energetică rămâne o prioritate, pe fondul instabilității din Golful Persic și al „crizei Iranului”, menționate în material. În paralel, Zhang spune că cele două țări își extind cooperarea în: inteligență artificială; materiale avansate; energie nouă; economia verde. În interpretarea sa, această componentă „high-tech” este împinsă mai ales de strategii de stat și diplomație la nivel înalt, nu de forțe de piață, și ar ajuta Rusia să acopere „goluri de inovare”, fără a viza o „a treia parte”. Semnale către SUA și Europa, pe fondul războiului din Ucraina Putin a salutat și o posibilă vizită a președintelui american Donald Trump în China, afirmând că dialogul SUA–China este benefic pentru stabilitatea regională și are efect direct asupra economiei globale, având în vedere rolul celor două țări ca parteneri comerciali majori. În același context, Putin a comentat războiul Rusia–Ucraina, afirmând că „problema se apropie de final” și că ar fi deschis unei întâlniri cu Volodîmîr Zelenski la Moscova sau într-o țară terță, „când ambele părți sunt pregătite să semneze un acord”. Materialul menționează și un armistițiu de trei zile, între 9 și 11 mai , anunțat de Trump și confirmat public de Zelenski, care ar include oprirea operațiunilor de luptă și un schimb de 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte, informație atribuită CBS News. Rusia ar fi acceptat propunerea mediată de SUA, potrivit aceluiași raport. Zhang apreciază că încetarea focului este temporară și ține și de „strategii diplomatice și de comunicare”, dar vede revenirea la negocieri ca opțiune realistă, cu condiția ajustării pozițiilor de negociere. [...]
Qatarul a făcut primul pas spre deblocarea exporturilor de LNG din Golf , după ce un petrolier încărcat la Ras Laffan a tranzitat strâmtoarea Ormuz , un coridor-cheie pentru piața globală de energie, potrivit Antena 3 . Mișcarea este relevantă pentru prețuri și aprovizionare, într-un context în care fluxurile din regiune au fost puternic afectate de la finalul lunii februarie. Nava Al Kharaitiyat, care transporta gaze naturale lichefiate (LNG), „pare să fi tranzitat” strâmtoarea Ormuz și se află în Golful Oman, conform datelor de urmărire a navelor analizate de Bloomberg, citate în material. Următoarea destinație indicată de navă este Pakistanul. Tranzitul este prezentat drept un semnal „provizoriu” că livrările de energie ar putea fi reluate din Golful Persic, după ce zona a fost „în mare parte paralizată” de la sfârșitul lunii februarie. Datele mai arată că petrolierul ar fi folosit o rută nordică de-a lungul coastei iraniene, rută care, potrivit informațiilor citate, este în prezent aprobată de Teheran. De ce contează pentru piața energiei Înainte de conflict, regiunea primea, de regulă, aproximativ trei transporturi de LNG pe zi. Antena 3 notează însă că acest singur tranzit, deși notabil, rămâne doar o fracțiune din nivelurile de export de dinainte de război, ceea ce sugerează că revenirea la normal ar putea fi lentă sau incertă. Materialul mai arată că traversarea reușită vine după mai multe încercări anterioare ale Qatarului de a trece nave prin strâmtoare, încercări care s-au încheiat cu întoarceri din cauza preocupărilor de securitate. Context: blocajul Ormuz și efectele în Asia Potrivit articolului, „blocada efectivă” a strâmtorii Ormuz de către forțele americane și iraniene a redus semnificativ aprovizionarea globală cu LNG, ceea ce a dus la creșteri de preț și la penurii de energie în Asia. Qatar este un actor major în această piață: țara a produs anul trecut aproape o cincime din aprovizionarea mondială cu LNG, conform informațiilor din material. În același timp, Antena 3 menționează că cel puțin două petroliere ale Abu Dhabi National Oil Co . au traversat recent strâmtoarea, iar incapacitatea Qatarului de a-și transporta produsele a fost un factor important în perturbările pieței. Ce urmează Reluarea tranzitului este, deocamdată, un semnal punctual, nu o revenire completă a fluxurilor. În paralel, un vas militar din forțele navale britanice se îndreaptă spre Orientul Mijlociu pentru a fi pregătit să se alăture unei misiuni internaționale de protejare a navigației în strâmtoarea Ormuz, potrivit AFP și dpa, citate de Agerpres. [...]
Rusia ar fi propus livrarea a 5.000 de drone „cu fir” către Iran , într-un plan care vizează creșterea capacității Teheranului de a lovi ținte americane în Golful Persic, inclusiv prin atacuri „în roiuri”, potrivit Antena 3 . Miza operațională este o tehnologie descrisă ca fiind mai greu de contracarat prin război electronic, ceea ce ar putea complica apărarea antiaeriană și protecția forțelor navale în zonă. Informația este atribuită de Antena 3 unei relatări din The Economist , preluată de The Moscow Times, care citează un document al Direcției Principale de Informații a armatei ruse (GRU). Conform documentului, Vladimir Putin ar fi decis să sprijine Iranul și cu instructori, pentru a-i antrena pe iranieni să folosească aceste drone împotriva soldaților americani. Ce presupune planul descris Documentul citat ar indica faptul că planul Kremlinului ar include: furnizarea către Iran a 5.000 de drone cu rază scurtă de acțiune , ghidate prin fibră optică; un număr nespecificat de sisteme similare, dar ghidate prin satelit , cu rază mai lungă de acțiune. Antena 3 notează că dronele cu fibră optică sunt descrise ca „invulnerabile la războiul electronic”, adică mai puțin expuse bruiajului (interferențelor) care afectează, de regulă, legăturile radio dintre dronă și operator. Scenariul de utilizare: atacuri „în roiuri” și ținte navale Potrivit aceleiași relatări, o diagramă din document ar schița un mod de operare în care operatori iranieni, instruiți de ruși, ar lansa roiuri de 5–6 drone din poziții ascunse pentru a ataca nave amfibii de asalt americane . Documentul ar fi fost elaborat în primele săptămâni ale războiului declanșat în Iran, după atacurile asupra Teheranului din 28 februarie, într-un moment în care era luată în calcul și o posibilă invazie terestră americană. Antena 3 menționează că documentul ar fi inclus și o hartă a unor insule din largul coastelor Iranului, inclusiv insula Kharg, descrisă ca un terminal petrolier important. Resursa umană: operatori recrutați din studenți și grupuri aliate Conform documentului GRU citat, ar fi fost propusă recrutarea de operatori de drone din: rândul celor aproximativ 10.000 de studenți iranieni care studiază în Rusia; rândul tadjicilor; rândul alawiților – sirieni loiali fostului regim al lui Bashar al-Assad, refugiat între timp la Moscova, potrivit textului. Context: modernizarea dronelor Shahed Antena 3 mai arată că, la sfârșitul lunii martie, servicii de informații occidentale au raportat că Rusia se pregătea să trimită Iranului versiuni modernizate ale dronelor Shahed, descrise ca fiind mai bine adaptate războiului modern și capabile să își schimbe constant cursul, ceea ce ar face mai dificilă interceptarea lor de către apărarea antiaeriană. Informațiile provin dintr-un lanț de relatări bazat pe un document de informații menționat în presă; articolul nu indică o confirmare independentă publică a conținutului documentului sau a livrărilor efective. [...]
