Știri
Știri din categoria Externe
Iran condiționează orice înțelegere cu SUA de un „acord corect și cuprinzător”, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Hormuz care ține sub presiune piața globală a petrolului, potrivit Reuters. Mesajul a fost transmis de ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, aflat la Beijing, în timp ce președintele american Donald Trump susține că s-au făcut „progrese mari” și a anunțat o pauză temporară a operațiunii americane de escortare a navelor comerciale prin strâmtoare.
Araqchi a declarat, după o întâlnire cu șeful diplomației chineze Wang Yi, că Teheranul își va apăra „drepturile și interesele legitime” în negocierile cu Washingtonul pentru încheierea războiului din Orientul Mijlociu. El nu a comentat direct oferta lui Trump privind pauza în operațiunea de escortă, prezentată ca un stimulent pentru finalizarea unui acord.
Reuters notează că strâmtoarea a fost „practic închisă” de la începutul conflictului, pe 28 februarie, după atacuri aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului. Blocajul afectează aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și a alimentat o criză energetică globală.
După mesajul lui Trump privind „pauza” operațiunii de escortare, cotațiile au scăzut:
Casa Albă nu a răspuns imediat solicitărilor Reuters privind natura progreselor și durata pauzei.
Potrivit aceleiași surse, SUA și oficiali de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, au spus că Iranul nu poate fi lăsat să controleze traficul prin strâmtoare. Iranul ar fi „sigilat” efectiv zona prin amenințări cu mine, drone, rachete și ambarcațiuni rapide, în timp ce SUA au răspuns prin blocarea porturilor iraniene și organizarea de tranzite escortate pentru nave comerciale.
Armata americană a anunțat că a distrus mai multe ambarcațiuni iraniene mici, precum și rachete de croazieră și drone. În paralel, un armistițiu „fragil”, convenit în urmă cu patru săptămâni, se menține.
Războiul a provocat mii de morți și s-a extins dincolo de Iran, către Liban și zona Golfului, afectând economia globală. Șefa Fondului Monetar Internațional a declarat că, chiar dacă conflictul s-ar încheia imediat, ar fi nevoie de trei-patru luni pentru a gestiona consecințele, mai notează Reuters.
Eforturile diplomatice nu au produs încă rezultate: oficiali americani și iranieni au avut o rundă de discuții directe, însă încercările de a organiza întâlniri suplimentare au eșuat.
Recomandate
Escaladarea din sudul Libanului și tensiunile din Strâmtoarea Hormuz cresc riscul de șocuri pe rutele energetice , în timp ce Washingtonul așteaptă răspunsul Teheranului la un plan american de încheiere a războiului, aflat în ziua 72, relatează Al Jazeera . Israelul a lovit sâmbătă cel puțin 24 de persoane într-un val de atacuri în Liban, deși un armistițiu intrat în vigoare luna trecută „pare să se mențină” între Iran și SUA, în pofida unor ciocniri navale în apropierea Strâmtorii Hormuz. Avioane israeliene au vizat peste 10 localități din sudul Libanului, iar armata israeliană a anunțat că a lovit în weekend peste 40 de „situri de infrastructură” aparținând Hezbollah . Pe fondul acestei dinamici, SUA așteaptă răspunsul Iranului la cea mai recentă propunere de a pune capăt războiului SUA–Israel împotriva Iranului. Președintele american Donald Trump a spus vineri târziu că se aștepta să primească răspunsul „în acea noapte”, însă până duminică Teheranul nu transmisese un răspuns, potrivit informațiilor prezentate. Strâmtoarea Hormuz: incidente maritime și primele tranzite de LNG din Qatar de la începutul războiului În zona Strâmtorii Hormuz, un vrachier a raportat că a fost lovit de un „proiectil necunoscut” la 23 de mile nautice (aprox. 43 km) nord-est de Doha, potrivit United Kingdom Maritime Trade Operations. Totodată, datele MarineTraffic indică faptul că un petrolier din Qatar care transportă gaz natural lichefiat (LNG) a traversat strâmtoarea în drum spre Pakistan și se afla duminică în Golful Oman. Călătoria este descrisă drept primul tranzit al unei nave qatareze de LNG prin Hormuz de când SUA și Israel au lansat războiul pe 28 februarie. Marea Britanie a mai anunțat că va trimite un distrugător în Orientul Mijlociu înaintea oricărei misiuni internaționale de protejare a navigației în Strâmtoarea Hormuz, o inițiativă care ar urma să fie condusă de Regatul Unit și Franța și separată de desfășurarea militară americană din regiune. Mesaje de descurajare și măsuri de securitate în Golf În Iran, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a amenințat că va viza obiective americane din Orientul Mijlociu și „nave inamice” dacă petrolierele sale sunt atacate, potrivit presei iraniene. Separat, un purtător de cuvânt al armatei iraniene a avertizat că orice țară care aplică sancțiunile SUA împotriva Teheranului va „întâmpina cu siguranță dificultăți” la trecerea prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit agenției Tasnim. În Golf, Bahrain a anunțat sâmbătă arestarea a 41 de persoane despre care spune că fac parte dintr-un grup afiliat IRGC, iar Emiratele Arabe Unite au transmis „solidaritate deplină” cu Bahrainul în acest caz. Diplomație: Pakistan, Qatar și Rusia, pe fundalul așteptării răspunsului Iranului Șeful armatei pakistaneze, feldmareșalul Asim Munir, a declarat că Islamabadul își va continua eforturile de mediere între SUA și Iran. În paralel, premierul Qatarului s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio, iar anterior cu vicepreședintele JD Vance, discuțiile vizând securitatea regională și eforturile de detensionare. În același timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a exprimat disponibilitatea ca Moscova să supravegheze transferul și depozitarea stocului de uraniu îmbogățit al Iranului. Sudul Libanului: armistițiu fragil și presiune pentru acces umanitar Hezbollah a anunțat că a lovit duminică un buldozer israelian D9 în zona Khallat Raj, în apropiere de Deir Siryan, în sudul Libanului. La nivel european, comisarul UE pentru managementul crizelor, Hadja Lahbib, a cerut creșterea accesului umanitar în sudul Libanului, unde ostilitățile continuă în pofida armistițiului, subliniind că ajutorul „este pregătit”, dar nu ajunge suficient de des la cei care au nevoie. În Israel, zeci de persoane au protestat la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu și a operațiunilor militare din sudul Libanului, în timp ce Ministerul de Externe israelian a anunțat deportarea a doi activiști despre care spune că au fost „răpiți” de pe o flotilă cu destinația Gaza. Ce contează pentru economie și transporturi Din informațiile disponibile, tabloul combină două elemente cu impact direct asupra riscului operațional în regiune: intensificarea loviturilor în sudul Libanului și semnale de insecuritate maritimă în proximitatea Strâmtorii Hormuz, punct critic pentru transporturile de energie. În acest context, rămâne esențial răspunsul Teheranului la planul SUA, care ar putea influența dacă tensiunile se reduc sau se prelungesc. [...]
Iranul ridică miza pentru traficul prin Hormuz , avertizând că statele care aplică sancțiuni împotriva Teheranului „vor avea probleme” când navele lor tranzitează strâmtoarea, într-un moment în care incidentele maritime continuă să alimenteze riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute pentru comerțul global, potrivit CNN . Declarația îi aparține generalului de brigadă Amir Akraminia, purtător de cuvânt al armatei iraniene, citat de presa de stat. El a spus că, „de acum înainte”, țările care urmează SUA în aplicarea sancțiunilor „vor avea probleme” la trecerea prin Strâmtoarea Hormuz . De ce contează: risc operațional pentru transport și energie Strâmtoarea Hormuz este un punct de trecere critic pentru comerțul global, iar orice amenințare la adresa libertății de navigație se traduce, în practică, prin risc operațional pentru companiile de transport și pentru lanțurile de aprovizionare, inclusiv în energie. În același timp, avertismentul Teheranului vine pe fondul discuțiilor dintre mai multe state privind o inițiativă comună de protejare a transportului maritim în zonă. În acest context, Marea Britanie a anunțat că va desfășura o navă de război în Orientul Mijlociu, înaintea unei posibile misiuni de protecție a transportului în Strâmtoarea Hormuz. Incidente recente pe mare, în pofida armistițiului Pe lângă mesajul politic, fluxul de știri indică și evenimente care pot amplifica tensiunile în zonă. O navă de tip bulk carrier (transport vrac) a raportat că a fost lovită de un proiectil necunoscut în Golful Persic, în largul Qatarului, potrivit UK Maritime Trade Operations Center (UKMTO), agenție maritimă britanică. Incidentul a provocat un incendiu minor, stins ulterior, iar UKMTO a precizat că nu au fost raportate victime sau impact asupra mediului. Separat, CNN notează că imagini satelitare arată fum ieșind în continuare dintr-o navă sub pavilion iranian, la o zi după ce ar fi fost lovită de un avion de vânătoare american. Ce urmează În paralel, SUA așteaptă un răspuns de la Teheran la cea mai recentă propunere pentru încheierea conflictului, în timp ce state din regiune, inclusiv Qatar, cer soluționarea crizei „prin mijloace pașnice și dialog”, potrivit unei declarații qatareze citate de CNN. În lipsa unei dezescaladări, riscul pentru navigația comercială în jurul Hormuz rămâne ridicat, iar măsurile de protecție militară pot deveni mai vizibile în zonă. [...]
Iran a transmis, prin Pakistan , răspunsul la o propunere americană de încheiere a războiului , un pas procedural care poate debloca sau, dimpotrivă, poate bloca rapid următoarea rundă de negocieri, în funcție de reacția Washingtonului, relatează Al Jazeera . Potrivit agenției iraniene de stat IRNA , răspunsul Teheranului la propunerea SUA a fost trimis „prin mediatorul Pakistan”. În planul propus, prima etapă a negocierilor ar urma să se concentreze pe încetarea ostilităților. Din Islamabad, corespondentul Al Jazeera Kamal Hyder a spus că autoritățile pakistaneze au confirmat primirea răspunsului iranian și că următorul punct cheie este momentul în care documentul va fi transmis către SUA, urmat de reacția Washingtonului. Ce urmează și de ce contează pentru evoluția conflictului Faptul că Pakistanul confirmă primirea răspunsului indică intrarea discuțiilor într-o fază de „curierat diplomatic”, în care calendarul și formulările devin decisive: dacă mesajul ajunge rapid la partea americană și este considerat acceptabil, negocierile pot începe cu tema imediată a opririi luptelor; dacă nu, procesul poate intra în impas. În acest stadiu, informațiile disponibile nu includ conținutul răspunsului Iranului și nici o poziție oficială a SUA, astfel că miza imediată rămâne reacția Washingtonului după ce primește documentul. [...]
Opoziția din Taiwan a tăiat o treime din planul de apărare de 40 mld. dolari (aprox. 180 mld. lei), păstrând însă miliarde pentru achiziții de armament din SUA, într-un moment în care Washingtonul cere insulei să accelereze pregătirile militare în fața riscului unui atac chinez, relatează CNN . Decizia amplifică miza politică înaintea summitului așteptat între președinții Donald Trump și Xi Jinping, unde Taiwanul va fi, cel mai probabil, un subiect central. Pachetul votat de legislativul controlat de opoziție a rezultat după luni de blocaj politic și a redus cu circa o treime propunerea președintelui Lai Ching-te , estimată la aproximativ 40 de miliarde de dolari (aprox. 180 mld. lei). Potrivit materialului, varianta adoptată menține miliarde de dolari pentru cumpărări de armament din SUA, dar taie finanțarea pentru părți din consolidarea capacităților interne, inclusiv segmente din industria taiwaneză de drone. Mesajul KMT: mai puțină confruntare, mai mult dialog Cheng Li-wun , președinta Kuomintang (KMT) – cel mai mare partid de opoziție din Taiwan – susține că „armele singure” nu pot garanta securitatea insulei și pledează pentru reducerea confruntării și intensificarea dialogului. În interviul acordat CNN, ea a avertizat: „Taiwan nu vrea să devină următoarea Ucraină.” Cheng a respins acuzațiile că opoziția ar bloca modernizări militare urgente, afirmând că KMT este „un susținător ferm” al apărării naționale și argumentând că o parte importantă din bugetul propus era „foarte vag”, ceea ce ar fi făcut imposibilă autorizarea „în alb” a întregului pachet. Presiune americană și critică pe tema dronelor În paralel, administrația Trump pune presiune pe aliații din Asia să își asume mai mult din efortul de descurajare a Chinei. În acest context, CNN notează că analiști și oficiali americani au ridicat întrebări despre intențiile opoziției din Taiwan. Într-un comentariu publicat în presa locală, Matt Pottinger, fost adjunct al consilierului pentru securitate națională în prima administrație Trump, a cerut opoziției să „reflecteze serios” asupra reducerilor pentru drone, pe care le-a descris drept capabilități „ieftine și eficiente” împotriva cărora chiar și „superputerile” se apără greu. Între Washington și Beijing: „nu trebuie să alegem” Cheng a avut recent o întâlnire rară cu Xi Jinping la Beijing – prima reuniune la nivel înalt din ultimul deceniu între Partidul Comunist Chinez și principala opoziție taiwaneză – și spune că Taiwanul nu ar trebui forțat să aleagă între SUA și China. „A fi prietenos cu SUA nu înseamnă neapărat că există animozitate față de China.” Ea a declarat că acceptă cadrul „O singură Chină”, pe care Beijingul îl consideră baza oricărui dialog politic peste strâmtoare, și a susținut că găsirea unei „fundamente comune” este esențială pentru evitarea războiului. Pe de altă parte, oficiali taiwanezi din domeniul securității au avertizat, potrivit CNN, că Beijingul ar folosi această deschidere pentru a proiecta imaginea unui Taiwan divizat politic și mai puțin aliniat cu Washingtonul înaintea întâlnirii Trump–Xi, în timp ce activitatea militară chineză în jurul insulei a continuat. Ce urmează Disputa internă din Taiwan privind ritmul și structura cheltuielilor de apărare se suprapune peste calendarul diplomatic SUA–China. În acest cadru, poziționarea opoziției – inclusiv tăierile din bugetul pentru consolidarea industriei locale de apărare – riscă să devină un element de presiune suplimentar în discuțiile dintre Washington și Beijing despre Taiwan. [...]
Rusia ar fi propus livrarea a 5.000 de drone „cu fir” către Iran , într-un plan care vizează creșterea capacității Teheranului de a lovi ținte americane în Golful Persic, inclusiv prin atacuri „în roiuri”, potrivit Antena 3 . Miza operațională este o tehnologie descrisă ca fiind mai greu de contracarat prin război electronic, ceea ce ar putea complica apărarea antiaeriană și protecția forțelor navale în zonă. Informația este atribuită de Antena 3 unei relatări din The Economist , preluată de The Moscow Times, care citează un document al Direcției Principale de Informații a armatei ruse (GRU). Conform documentului, Vladimir Putin ar fi decis să sprijine Iranul și cu instructori, pentru a-i antrena pe iranieni să folosească aceste drone împotriva soldaților americani. Ce presupune planul descris Documentul citat ar indica faptul că planul Kremlinului ar include: furnizarea către Iran a 5.000 de drone cu rază scurtă de acțiune , ghidate prin fibră optică; un număr nespecificat de sisteme similare, dar ghidate prin satelit , cu rază mai lungă de acțiune. Antena 3 notează că dronele cu fibră optică sunt descrise ca „invulnerabile la războiul electronic”, adică mai puțin expuse bruiajului (interferențelor) care afectează, de regulă, legăturile radio dintre dronă și operator. Scenariul de utilizare: atacuri „în roiuri” și ținte navale Potrivit aceleiași relatări, o diagramă din document ar schița un mod de operare în care operatori iranieni, instruiți de ruși, ar lansa roiuri de 5–6 drone din poziții ascunse pentru a ataca nave amfibii de asalt americane . Documentul ar fi fost elaborat în primele săptămâni ale războiului declanșat în Iran, după atacurile asupra Teheranului din 28 februarie, într-un moment în care era luată în calcul și o posibilă invazie terestră americană. Antena 3 menționează că documentul ar fi inclus și o hartă a unor insule din largul coastelor Iranului, inclusiv insula Kharg, descrisă ca un terminal petrolier important. Resursa umană: operatori recrutați din studenți și grupuri aliate Conform documentului GRU citat, ar fi fost propusă recrutarea de operatori de drone din: rândul celor aproximativ 10.000 de studenți iranieni care studiază în Rusia; rândul tadjicilor; rândul alawiților – sirieni loiali fostului regim al lui Bashar al-Assad, refugiat între timp la Moscova, potrivit textului. Context: modernizarea dronelor Shahed Antena 3 mai arată că, la sfârșitul lunii martie, servicii de informații occidentale au raportat că Rusia se pregătea să trimită Iranului versiuni modernizate ale dronelor Shahed, descrise ca fiind mai bine adaptate războiului modern și capabile să își schimbe constant cursul, ceea ce ar face mai dificilă interceptarea lor de către apărarea antiaeriană. Informațiile provin dintr-un lanț de relatări bazat pe un document de informații menționat în presă; articolul nu indică o confirmare independentă publică a conținutului documentului sau a livrărilor efective. [...]
Vizita lui Donald Trump la Beijing ar putea debloca concesii comerciale punctuale între SUA și China , într-un moment în care ambele părți caută să stabilizeze relația bilaterală, dar fără așteptări de acorduri majore, potrivit Mediafax . Întâlnirea cu Xi Jinping este programată pentru 14-15 mai, iar miza imediată pentru Washington este obținerea unor angajamente economice înaintea alegerilor din noiembrie. Pe agenda discuțiilor se află comerțul bilateral, cu accent pe posibile achiziții chineze de produse americane. Printre propunerile analizate se numără un angajament al Chinei de a cumpăra produse agricole din SUA – inclusiv carne de vită, carne de pasăre și aproximativ 25 de milioane de tone de soia anual, timp de trei ani. Administrația americană urmărește, de asemenea, ca Beijingul să achiziționeze aeronave Boeing și resurse energetice din SUA, precum petrol, gaze naturale și cărbune. În paralel, surse din industrie citate în material susțin că negocierile China–Boeing includ un posibil acord pentru aproximativ 500 de aeronave 737 MAX și zeci de avioane de mari dimensiuni, ceea ce ar indica o potențială reluare a unor fluxuri comerciale sensibile, cu impact direct asupra industriei aerospațiale. Tehnologie și metale rare: presiuni în ambele sensuri Un alt punct de fricțiune rămâne disputa tehnologică. China cere relaxarea restricțiilor americane privind exporturile de semiconductori avansați și echipamente pentru producția de cipuri. În oglindă, SUA solicită Chinei să permită exporturile de metale rare și minerale esențiale către companiile americane, după ce restricțiile impuse de Beijing au afectat industriile auto și aerospațiale din Statele Unite. Tensiunile economice sunt amplificate și de sancțiunile impuse de Washington unor companii chineze, pe fondul acuzațiilor legate de implicarea acestora în achiziționarea de petrol iranian. Dosarele geopolitice care pot bloca „troc-ul” economic Dincolo de comerț, discuțiile includ Taiwanul și războiul din Iran. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a descris Taiwanul drept „cel mai mare factor de risc” în relația SUA–China. Beijingul ar fi cerut administrației Trump să își modifice formularea oficială privind independența Taiwanului: în prezent, poziția Washingtonului este că „nu susține” independența insulei, în timp ce China vrea o opoziție explicită. Liderii urmează să discute și despre războiul din Iran și securitatea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , administrația americană încercând să convingă China să sprijine eforturile internaționale de stabilizare a regiunii. Potrivit materialului, analiștii internaționali nu se așteaptă la acorduri majore, însă întâlnirea ar putea produce compromisuri economice și diplomatice cu efecte directe asupra schimburilor comerciale și lanțurilor de aprovizionare, în special în sectoare precum agricultura, energia, tehnologia și aviația. [...]
