Știri
Știri din categoria Externe
Iran condiționează orice înțelegere cu SUA de un „acord corect și cuprinzător”, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Hormuz care ține sub presiune piața globală a petrolului, potrivit Reuters. Mesajul a fost transmis de ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, aflat la Beijing, în timp ce președintele american Donald Trump susține că s-au făcut „progrese mari” și a anunțat o pauză temporară a operațiunii americane de escortare a navelor comerciale prin strâmtoare.
Araqchi a declarat, după o întâlnire cu șeful diplomației chineze Wang Yi, că Teheranul își va apăra „drepturile și interesele legitime” în negocierile cu Washingtonul pentru încheierea războiului din Orientul Mijlociu. El nu a comentat direct oferta lui Trump privind pauza în operațiunea de escortă, prezentată ca un stimulent pentru finalizarea unui acord.
Reuters notează că strâmtoarea a fost „practic închisă” de la începutul conflictului, pe 28 februarie, după atacuri aeriene ale SUA și Israelului asupra Iranului. Blocajul afectează aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și a alimentat o criză energetică globală.
După mesajul lui Trump privind „pauza” operațiunii de escortare, cotațiile au scăzut:
Casa Albă nu a răspuns imediat solicitărilor Reuters privind natura progreselor și durata pauzei.
Potrivit aceleiași surse, SUA și oficiali de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, au spus că Iranul nu poate fi lăsat să controleze traficul prin strâmtoare. Iranul ar fi „sigilat” efectiv zona prin amenințări cu mine, drone, rachete și ambarcațiuni rapide, în timp ce SUA au răspuns prin blocarea porturilor iraniene și organizarea de tranzite escortate pentru nave comerciale.
Armata americană a anunțat că a distrus mai multe ambarcațiuni iraniene mici, precum și rachete de croazieră și drone. În paralel, un armistițiu „fragil”, convenit în urmă cu patru săptămâni, se menține.
Războiul a provocat mii de morți și s-a extins dincolo de Iran, către Liban și zona Golfului, afectând economia globală. Șefa Fondului Monetar Internațional a declarat că, chiar dacă conflictul s-ar încheia imediat, ar fi nevoie de trei-patru luni pentru a gestiona consecințele, mai notează Reuters.
Eforturile diplomatice nu au produs încă rezultate: oficiali americani și iranieni au avut o rundă de discuții directe, însă încercările de a organiza întâlniri suplimentare au eșuat.
Recomandate
Senatul SUA a votat oprirea oficială a monedei de 1 cent, o măsură care ar aduce economii anuale de 56 de milioane de dolari (aprox. 250 milioane lei), după ce Monetăria americană a încetat deja producția în 2025, potrivit Mediafax . Proiectul de lege cere guvernului federal să nu mai fabrice moneda de un cent, oferind acoperire legală deciziei administrației Trump de anul trecut, conform Associated Press (AP), citată de publicație. Moneda, introdusă printre primele emisiuni după înființarea Monetăriei în 1792, a devenit tot mai costisitoare de produs și este folosită de tot mai puțini consumatori, pe fondul extinderii plăților digitale. De ce contează: cost de producție de aproape patru ori peste valoarea nominală Monetăria SUA susține că producția unui cent costă „aproape 4 cenți”, iar oprirea fabricării ar genera „economii imediate de 56 de milioane de dolari anual” (aprox. 250 milioane lei). Din perspectiva cheltuirii banilor publici, argumentul central este reducerea risipei: statul plătește semnificativ mai mult decât valoarea monedei pe care o pune în circulație. Inițiativa legislativă, denumită „ Legea Cenților Comuni ”, a fost susținută bipartizan de Lisa McClain (republicană, Michigan) și Robert Garcia (democrat, California). Garcia a justificat măsura prin raportul cost–beneficiu al monedei: „Când vine vorba de gestionarea risipei și de asigurarea faptului că banii din taxe sunt cheltuiți cu înțelepciune, este de bun simț să nu mai fabricăm o monedă a cărei producție costă de aproape patru ori mai mult decât merită.” Ce se schimbă în practică pentru retail și consumatori Încetarea producției nu înseamnă dispariția imediată a monedelor de 1 cent din economie. Acestea rămân în circulație, iar consumatorii și magazinele le pot folosi în continuare, notează Mediafax. Proiectul de lege introduce însă proceduri pentru perioada de tranziție, pe măsură ce moneda este „eliminată treptat”, inclusiv posibilitatea ca magazinele să rotunjească valoarea tranzacțiilor în sus sau în jos la cei mai apropiați 5 cenți. Ca reper al dimensiunii circulației, Monetăria a declarat că a produs 3,2 miliarde de monede de un cent în 2024. Ce urmează Potrivit sursei, se așteaptă ca președintele Donald Trump să semneze proiectul de lege. El a scris anul trecut, într-o postare pe rețelele sociale, că SUA a produs moneda de 1 cent „mult prea mult timp”. [...]
Retragerea completă a trupelor SUA din Irak schimbă direct ecuația de securitate și riscul operațional din regiune , într-un moment în care Bagdadul spune că va marca plecarea printr-o „Zi a independenței”, potrivit HotNews . Un oficial guvernamental irakian a declarat pentru DPA (informație preluată de Agerpres) că armata americană și-a încheiat complet retragerea din Irak, inclusiv forțele combatante și trupele de sprijin logistic. DPA notează însă că informația nu a fost confirmată oficial, deocamdată, de Washington. Conform Pentagonului, în ultimii ani în Irak mai erau desfășurați în jur de 2.500 de militari americani, staționați la Erbil (Kurdistanul irakian), la o bază din apropierea aeroportului din Bagdad și în Zona Verde, cartierul guvernamental din capitală. Retragerea a fost convenită de SUA și Irak în 2024 . Context: de la campania anti-ISIS la escaladarea regională Trupele americane din Irak au participat la campaniile împotriva organizației teroriste Stat Islamic (ISIS) , lansate în 2014 de SUA și țări aliate. Gruparea a fost declarată învinsă militar în Irak în 2017 și în Siria în 2019, dar celule ale Statului Islamic rămân active și continuă să întreprindă sau să revendice atacuri ocazionale. În același timp, sursa arată că situația de securitate din Irak s-a deteriorat din nou după declanșarea războiului americano-israelian împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie. În ultimii ani, Washingtonul și Teheranul s-au confruntat repetat pe teritoriul Irakului, iar în contextul actualului conflict legat de Iran au avut loc sute de atacuri care au vizat instalații și trupe americane din Irak, precum și ținte aparținând forțelor kurde. Ce urmează: „Ziua independenței” și dosarul milițiilor DPA mai notează că este de așteptat ca Iranul și forțele aliniate cu el să salute retragerea trupelor americane. Irakul va organiza patru zile de sărbătoare oficiale începând de miercuri, când expiră oficial termenul-limită pentru retragerea americană. Evenimentul va fi celebrat drept „Ziua independenței”, iar instituțiile publice vor fi închise. În paralel, planul inițial prevedea ca milițiile puternice aliate cu Iranul să se dezarmeze și să fie integrate în aparatul de securitate al statului, în același timp cu retragerea SUA. Măsura anunțată de premierul Ali al-Saidi a fost însă amânată și ar urma să fie pusă în practică începând cu vara anului viitor. SUA și aliații lor au invadat Irakul în 2003 și l-au înlăturat de la putere pe Saddam Hussein. După retragerea din 2011, armata americană a revenit în 2014, la solicitarea guvernului irakian, pentru a lupta împotriva ISIS. [...]
Rusia a expulzat diplomați ungari, amplificând riscul de fricțiuni în relația Budapesta–Moscova , după ce Ungaria a decis în septembrie să trimită acasă 10 diplomați ruși invocând securitatea națională, potrivit Euronews . Mișcarea vine pe fondul unei repoziționări de politică externă la Budapesta, care poate afecta inclusiv cooperarea regională în UE și NATO. Măsura de retorsiune a fost comunicată după ce însărcinatul cu afaceri al Ungariei la Moscova, Gábor Gergics, a fost convocat la Ministerul rus de Externe. Conform informațiilor, mai mulți angajați ai Ambasadei Ungariei din Moscova și ai consulatelor din Sankt Petersburg și Kazan trebuie să părăsească Rusia în termen de două săptămâni. Moscova a descris expulzarea celor 10 diplomați ruși decisă de Budapesta drept „nefondată și vădit neprietenosă”. Reacția Budapestei: fără escaladare, dar fără retragerea deciziei Ministerul ungar de Externe a confirmat expulzările decise de Rusia, însă a transmis că Ungaria nu dorește escaladarea tensiunilor diplomatice și că își menține decizia de a expulza diplomații ruși. Totodată, Budapesta a precizat că misiunile sale diplomatice din Rusia continuă să funcționeze. Context: schimbare de direcție după venirea la putere a lui Péter Magyar Expulzările reciproce au loc în contextul unei schimbări de politică externă după instalarea guvernului condus de premierul Péter Magyar. Noul executiv a transmis delegației Ungariei la ONU că Rusia reprezintă o amenințare pentru Ungaria și pentru ordinea internațională și a condamnat războiul din Ucraina, reafirmând sprijinul pentru suveranitatea Ucrainei și dreptul acesteia la autoapărare. Schimbarea este cu atât mai relevantă cu cât, în perioada în care Viktor Orbán a fost la putere timp de 16 ani, Budapesta a menținut relații apropiate cu Vladimir Putin și a susținut continuarea achizițiilor de energie rusească chiar și după invazia pe scară largă a Ucrainei. În plus, guvernul Orbán a refuzat să se alăture valurilor de expulzări de diplomați ruși inițiate de mai multe state europene după 2022. De la „ruptură” la „pragmatism”: ce semnal transmite noul guvern Deși tonul față de Moscova s-a înăsprit, guvernul de la Budapesta nu anunță o rupere a relațiilor cu Rusia. Péter Magyar a vorbit despre menținerea unor relații „pragmatice”, în paralel cu eforturi de consolidare a legăturilor cu UE și NATO și de îmbunătățire a relației cu Kievul. Conflictul diplomatic a fost declanșat după decizia Ungariei din 8 septembrie de a expulza 10 diplomați ruși. Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a susținut că aceștia ar fi desfășurat activități incompatibile cu statutul diplomatic prevăzut de Convenția de la Viena, însă autoritățile ungare nu au oferit public detalii suplimentare despre aceste activități. [...]
Israelul a cerut suspendarea zborurilor Flydubai –Tel Aviv după incidentul violent din avion , iar autoritățile și companiile aeriene au început să reorganizeze rapid rutele și capacitatea de transport în regiune, potrivit Adevărul . Incidentul a avut loc la bordul unui zbor Flydubai de la Dubai la Tel Aviv, unde un bărbat l-a înjunghiat pe pilot și ar fi încercat să preia controlul aeronavei. La aproximativ două ore de la decolare, avionul a pierdut peste 5.200 de metri altitudine în mai puțin de două minute, înainte ca pasagerii și echipajul să-l imobilizeze pe atacator și să recâștige controlul, aterizând de urgență în Arabia Saudită. Ce spune Netanyahu și ce indică anchetele Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, într-un interviu pentru Fox News, că anchetele ar arăta că atacatorul a fost supus unei „îndoctrinări radicale islamiste” și că este „foarte probabil” să fi intenționat prăbușirea avionului. Netanyahu a spus că atacatorul, pe care l-a descris drept cetățean omanez, ar fi strigat către echipaj „Ucideți-mă, ucideți-mă”, pe care premierul israelian a interpretat-o drept un indiciu de comportament suicidar. Întrebat dacă există indicii privind implicarea Iranului, Netanyahu a răspuns că este „prea devreme” pentru o concluzie. Separat, o sursă din serviciile de securitate israeliene a declarat pentru serviciul în limba arabă al BBC că o anchetă israeliană preliminară sugerează că presupusul atacator intenționa să prăbușească avionul. Potrivit aceleiași relatări, ancheta ar fi fost condusă de Mossad, iar pasagerii ar fi fost interogați după sosirea lor la Tel Aviv. Jurisdicție și anchete: Arabia Saudită, EAU, Israel Atacatorul a fost arestat în Arabia Saudită și, potrivit declarațiilor lui Netanyahu, ar urma să fie transferat în Emiratele Arabe Unite (EAU). În paralel, agenția oficială de presă a EAU a anunțat deschiderea unor anchete pentru a stabili „dacă incidentul a avut legătură cu vreo activitate sau scop terorist”. Deși copilotul este interogat în Arabia Saudită, oficiali din EAU susțin că au jurisdicție asupra incidentului, deoarece aeronava este înmatriculată acolo și zboară sub pavilionul lor. Impact operațional: zboruri suspendate și planuri de „salvare” Flydubai a suspendat zborurile între Dubai și Tel Aviv și desfășoară propria anchetă. Ministerul Transporturilor din Israel a precizat că suspendarea este în conformitate cu o directivă a lui Netanyahu. Pentru a gestiona efectele imediate asupra pasagerilor, companiile aeriene israeliene au pregătit planuri pentru zboruri de repatriere din Dubai, începând de vineri, inclusiv: El Al Israir Arkia Ministerul Transporturilor a mai transmis că a trimis o solicitare urgentă către Etihad pentru a crește numărul zborurilor între Abu Dhabi și Tel Aviv. Ce se știe despre zbor și despre pilotul rănit Zborul FZ1073, cu peste 170 de persoane la bord, a decolat miercuri la 03:05 GMT (07:05, ora României) de pe Aeroportul Internațional din Dubai, cu destinația Aeroportul Ben Gurion. Pierderea bruscă de altitudine a fost semnalată pe Flightradar24, iar ulterior aeronava a transmis un cod de urgență. Avionul a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian iordanian, apoi s-a întors spre Arabia Saudită și a aterizat în siguranță pe Aeroportul Tabuk. Pilotul înjunghiat, căpitanul Smit Machchhar, cetățean indian, a fost numit „erou” atât de Netanyahu, cât și de premierul indian Narendra Modi. Ambasadorul Indiei în EAU, Deepak Mittal, l-a vizitat la spital, iar Misiunea Indiană a transmis pe rețelele sociale că acesta este „în stare bună de sănătate și se recuperează bine”. [...]
Semnalele de „resetare” a relației UE–Marea Britanie readuc riscul de incertitudine pentru investiții , pe fondul discuțiilor despre un posibil nou referendum privind Brexitul și al mesajelor politice venite din marile capitale europene, potrivit Antena 3 . Germania a transmis că va sprijini Marea Britanie dacă aceasta decide să se realăture Uniunii Europene. Susanne Baumann , ambasadoarea Germaniei în Regatul Unit, a declarat pentru The Telegraph că „Berlinul va fi un partener pentru o relație nouă cât mai ambițioasă”, într-un moment în care lideri europeni îl îndeamnă pe premierul Andy Burnham să inverseze Brexitul. Mesajul vine la o zi după ce prim-ministrul a spus că Marea Britanie ar putea organiza un al doilea referendum privind Brexitul, după consultări despre o nouă relație pe termen lung cu UE. De ce contează pentru economie: investițiile, din nou sub presiunea incertitudinii În paralel cu deschiderea politică, economiștii avertizează că o eventuală inversare a Brexitului ar putea prelungi incertitudinea și ar afecta investițiile. Simon French, de la Panmure Liberum, a spus că incertitudinea creată de negocierile de ieșire a dus la o scădere bruscă a investițiilor de afaceri și că o nouă rundă de negocieri ar putea avea un efect similar, „în ciuda semnelor de întrebare semnificative” privind beneficiile care ar compensa acest cost. Julian Jessop, de la Institutul pro-Brexit pentru Afaceri Economice, a indicat că firmele s-ar teme de efecte asupra acordurilor comerciale existente și asupra viitoarelor reglementări, mai ales în sectoare precum științele vieții și inteligența artificială. Costuri și condiții: reintegrare ca pentru orice stat candidat Dacă Marea Britanie ar aplica pentru reintegrarea în UE, ar urma același proces de aderare ca orice alt stat candidat, notează publicația. Surse europene au transmis că Londra nu ar trebui să se aștepte să păstreze toate excepțiile de la legislația UE acumulate în cei 47 de ani de apartenență. Un punct sensibil ar fi și renunțarea la „rambursarea” bugetului UE negociată de Margaret Thatcher în 1984, ceea ce ar însemna, potrivit articolului, plăți anuale suplimentare de 5 miliarde de lire sterline (aprox. 29 miliarde lei) către bugetul de la Bruxelles, față de perioada în care Regatul Unit era stat membru. Reacții politice și calendar: summit în noiembrie, negocieri pe mai multe dosare În plan intern, Andy Burnham se confruntă cu opoziție din partea susținătorilor Brexitului. Nigel Farage, liderul Reform UK, a spus că este gata să „lupte” pentru menținerea țării în afara UE și a avertizat că un al doilea referendum ar putea diviza puternic societatea. În UE, Emmanuel Macron a spus la Madrid că o eventuală revenire ar fi „o veste foarte bună”, iar Pedro Sanchez a afirmat că Spania ar primi Marea Britanie înapoi „cu brațele deschise”. Irlanda s-a angajat, de asemenea, să sprijine o revenire, prin vocea ministrului Neale Richmond, care a numit Brexitul „un dezastru” pentru Marea Britanie „pe atât de multe fronturi”. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a transmis că Marea Britanie rămâne „un partener apropiat și valoros” și că UE rămâne deschisă să analizeze opțiunile propuse de Londra. Potrivit articolului, se conturează și un acord de „resetare”, înaintea unui summit programat în noiembrie la Bruxelles, unde ar urma să fie discutate inclusiv mobilitatea tinerilor și un pact de conectare a piețelor de carbon ale UE și Marii Britanii. The Telegraph a relatat că negociatorii ar fi aproape de un acord pe zona alimentelor și băuturilor, care ar evita o interdicție UE legată de culturile modificate genetic, printr-o excepție temporară de doi ani. În plus, premierul britanic a cerut includerea discuțiilor despre planul UE „Fabricat în Europa” în agenda summitului, invocând riscuri pentru industria auto britanică dacă nu este tratată ca „europeană” în noul sistem de subvenții. Bruxelles-ul ar fi respins solicitarea, iar Financial Times a relatat că UE a oferit în schimb discuții pe această temă anul viitor. [...]
Comisia Europeană susține că finanțarea Ucrainei pentru 2026 este acoperită , după ce Bruxelles-ul a identificat resursele necesare pentru a închide un deficit estimat inițial la 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde de lei), potrivit Euronews . Miza economică este reducerea riscului ca lipsa banilor să afecteze atât bugetul Ucrainei, cât și cheltuielile de apărare, într-un moment în care Kievul avertizase că livrările esențiale de arme ar putea fi puse sub semnul întrebării. Bruxelles-ul afirmă că, în urma discuțiilor cu autoritățile ucrainene și a coordonării cu partenerii, au fost găsite mijloacele pentru acoperirea cheltuielilor bugetare și de apărare ale Ucrainei în 2026. Problema a devenit publică la finalul lunii august, când președintele Volodimir Zelenski a cerut aliaților să acopere un deficit de 27 de miliarde de dolari, estimare care ulterior a fost redusă la aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde de lei). Împrumutul UE de 90 de miliarde de euro, pivotul pentru 2026–2027 În centrul discuțiilor se află împrumutul european de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde de lei), destinat sprijinirii Ucrainei în 2026 și 2027. Suma este împărțită în două tranșe egale: 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2026 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2027 Kievul a sugerat ca o parte din banii alocați pentru 2027 să fie aduși mai devreme, pentru a acoperi necesarul imediat, însă propunerea nu a fost formalizată. Comisia Europeană spune că aproximativ 37 de miliarde de dolari (aprox. 167 miliarde de lei) din împrumut și din alte mecanisme europene de sprijin sunt încă disponibili până la finalul anului și consideră că aceste fonduri sunt suficiente pentru a acoperi necesarul Ucrainei în 2026. Următoarea presiune: finanțarea din 2027 După „închiderea” discuției pentru 2026, Bruxelles-ul își mută atenția spre 2027. Comisia Europeană anunță că va accelera alocarea celei de-a doua tranșe de 45 de miliarde de euro, cu respectarea condițiilor stabilite, și că împreună cu Kievul va începe să identifice necesarul suplimentar pentru buget și apărare, cerând în același timp partenerilor internaționali să își respecte angajamentele financiare. Ministrul ucrainean de Finanțe, Sergii Marchenko, a estimat că Ucraina ar putea avea în 2027 un deficit de aproximativ 78 de miliarde de dolari (aprox. 351 miliarde de lei) — 32,6 miliarde pentru buget și 45 de miliarde pentru cheltuieli militare — însă Comisia Europeană nu a validat aceste cifre. Zelenski a salutat rezultatul discuțiilor cu Bruxelles-ul și a transmis că au fost stabilite formatul, calendarul și pașii necesari pentru asigurarea finanțării. [...]
