Știri
Știri din categoria Politică
Atacul lui Sorin Grindeanu la adresa premierului Ilie Bolojan a mutat dezbaterea moțiunii de cenzură pe terenul banilor publici, cu acuzații privind finanțările pentru Bihor și Oradea și cu semne de întrebare despre viabilitatea economică a Aeroportului din Oradea, potrivit Libertatea.
În timpul dezbaterii din Parlament, liderul PSD a susținut că utilizarea fondurilor publice la nivel local „trebuie justificată” și a cerut o analiză mai atentă a sumelor primite din bugetul de stat de județul Bihor, în special pentru proiecte de infrastructură. Contextul politic al intervenției a fost discursul premierului, în care Bolojan a spus că „a deranjat baronii locali”.
Grindeanu a afirmat că Aeroportul din Oradea „nu este sustenabil economic” și a indicat drept argument numărul redus de pasageri pe unele curse subvenționate de autoritățile județene.
„Vă rog să verificaţi câţi pasageri sunt pe cursele subvenţionate de Consiliul Judeţean de la Oradea la Varşovia? Curse subvenţionate. Trei”
Totodată, el a punctat că fondurile europene nu sunt singura sursă de finanțare și că, în opinia sa, modul de folosire a resurselor publice trebuie explicat în raport cu rezultatele.
În aceeași intervenție, Grindeanu a atacat și tema selecțiilor pentru posturi în companiile de stat, acuzând influențe controversate în zona PNL. El a susținut că, la Ministerul Energiei, PSD a fost la conducere „zece luni” în ultimii 10 ani, restul perioadei fiind gestionată de PNL.
Liderul PSD a menționat două cazuri punctuale: o persoană din Oradea (Foghiș), despre care a spus că are o poziție la SAPE cu un salariu lunar de 50.000 de lei, și pe Mihai Barbu, fost trezorier PNL. Potrivit lui Grindeanu, aceste numiri „nu au fost acceptate” de Comisia Europeană.
Schimbul de replici din Parlament ridică miza discuției dincolo de confruntarea politică: în centrul disputei ajung criteriile de alocare și justificare a finanțărilor publice la nivel local, dar și modul în care sunt făcute numirile în companiile de stat, într-un context în care este invocată și poziția Comisiei Europene.
Recomandate
Ilie Bolojan a legat căderea Guvernului de reformele economice și de „atacarea privilegiilor” , într-un mesaj public transmis după moțiunea de cenzură care i-a demis Cabinetul, potrivit Libertatea . Miza imediată este continuitatea măsurilor de „ordine în finanțe” invocate de fostul premier, într-un moment în care România intră într-o nouă rundă de negocieri politice pentru formarea unui guvern. Bolojan, care își încheie mandatul după 10 luni la Palatul Victoria, a spus că a fost „o onoare” să fie prim-ministru și că a încercat să aducă „ordine în finanțele României”, să corecteze „nedreptăți” și să promoveze reforme de modernizare. El a susținut că măsurile luate au fost „dificile, dar necesare” pentru redresarea economică și că nu au reprezentat „un scop în sine”, ci „un preț pentru reconstrucție și bunăstare în viitor”. În mesajul public, Bolojan a descris demiterea drept un rezultat „inevitabil” al confruntării cu interesele afectate de reforme. „După 10 luni, s-a întâmplat inevitabilul. Când ataci privilegii și aprinzi lumina, reacțiile sunt pe măsură.” Totodată, el a afirmat că va continua să lucreze „pentru interesele României” și că nu își va abandona principiile, anunțând practic trecerea într-o nouă etapă politică. Moțiunea de cenzură: votul și susținerea politică Guvernul Bolojan a fost demis marți, 5 mai, prin moțiune de cenzură adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de parlamentari prezenți. Potrivit datelor prezentate, 4 parlamentari au votat „împotrivă”, iar 3 voturi au fost anulate, în condițiile în care pragul necesar era de 233 de voturi. Decizia a fost susținută de PSD și AUR. Conform articolului, Ilie Bolojan devine al șaptelea premier demis prin moțiune de cenzură în perioada postdecembristă, primul fiind Emil Boc în 2009. Ce urmează: consultări la Cotroceni și desemnarea unui nou premier Conform Constituției, președintele Nicușor Dan urmează să convoace consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru. Șeful statului a spus că va accelera consultările și a exclus desemnarea unui premier din partea AUR, afirmând că România va rămâne pe o direcție prooccidentală. „În orice situație, România va păstra direcția prooccidentală și nu voi desemna un premier de la AUR.” Contextul crizei: ruptura cu PSD și guvernarea interimară Criza politică a escaladat după 20 aprilie, când PSD a decis să retragă sprijinul politic pentru Bolojan și i-a cerut demisia într-un termen de 72 de ore. Pe 23 aprilie, miniștrii PSD s-au retras din Guvern, iar ulterior Bolojan, lider al PNL, a anunțat ruperea coaliției cu PSD (formată în iunie 2025), acuzând social-democrații că au provocat criza. După plecarea miniștrilor PSD, portofoliile acestora au fost preluate interimar (propuneri aprobate pe 25 aprilie) de: Dragoș Pîslaru – Ministerul Muncii Cseke Attila – Ministerul Sănătății Tánczos Barna – Ministerul Agriculturii Cătălin Predoiu – Ministerul Justiției Ilie Bolojan – Ministerul Energiei Radu Miruță – Ministerul Transporturilor În paralel, Nicușor Dan a avut discuții separate cu PSD, PNL, USR și UDMR pentru identificarea unei soluții de ieșire din blocaj, în condițiile în care schimbarea guvernului redeschide, inevitabil, discuția despre ritmul și direcția reformelor economice invocate de fostul premier. [...]
USR spune că nu mai există o majoritate pro-europeană în Parlament , după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, iar Dominic Fritz anunță că acesta va fi mesajul central transmis președintelui Nicușor Dan la consultări, potrivit Antena 3 . Miza imediată este configurarea unei noi formule de guvernare, în condițiile în care USR exclude refacerea unei majorități cu PSD. Fritz a vorbit marți seara, la Palatul Parlamentului, la câteva ore după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis cu 281 de voturi. Liderul USR a descris moțiunea drept una „a haosului”, susținând că PSD și AUR „s-au unit” pentru a opri reformele începute de miniștrii USR și de Guvernul Bolojan. „Noi, ca USR, constatăm astăzi că nu mai există o majoritate pro-europeană în Parlament, nu mai există o majoritate a responsabilităţii şi a maturităţii aşa cum am negociat-o acum 10 luni.” Linia roșie a USR: fără refacerea majorității cu PSD Președintele USR a spus că partidul își menține decizia luată în comitetul politic: dacă PSD votează o moțiune împreună cu AUR, USR nu mai poate reface o majoritate guvernamentală cu PSD. Fritz a argumentat că nu este vorba despre „orgolii”, ci despre imposibilitatea de a guverna cu un partener care ar păstra „o majoritate de rezervă” alături de AUR, pe care l-a numit „partid extremist”. În același context, Fritz a amintit că intrarea USR la guvernare alături de PSD, în urmă cu aproximativ 10 luni, a fost justificată de „responsabilitate”, deși a acuzat PSD că „a crescut deficitul” și „inflația”. Ce urmează până la formarea unui nou guvern Fritz a mai precizat că miniștrii USR „vor rămâne” și „vor merge la muncă” până în ziua în care va exista un nou guvern. Pentru pașii următori, el a anunțat că a fost mandatat de Comitetul Politic al USR să îl invite pe președintele PNL, Ilie Bolojan, la o discuție despre coordonarea acțiunilor în criza politică dintre PNL și USR, invocând nevoia de „forțe reformiste” și de „claritate morală” în această etapă. [...]
AUR condiționează intrarea la guvernare de dreptul de a desemna premierul , iar George Simion spune că, „dacă vom avea ocazia și ține de noi”, partidul îl va nominaliza pe Călin Georgescu pentru funcția de prim-ministru, potrivit Știrile Pro TV . Declarația a fost făcută marți seară, într-un briefing de presă, în contextul negocierilor și consultărilor politice declanșate după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură . Simion a susținut că AUR „are toate scenariile pe masă” și că va acționa „conform voinței poporului român”. Miza: formula de guvernare și controlul asupra funcției de premier Din perspectiva AUR, intrarea la guvernare ar veni cu o condiție explicită: fără prim-ministru de la PSD. În același timp, Simion a indicat că o eventuală propunere pentru funcția de premier depinde și de disponibilitatea lui Călin Georgescu, afirmând că „în primul rând, trebuie să se manifeste domnul Călin Georgescu”. În declarațiile sale, liderul AUR a reluat și poziționări politice mai largi, inclusiv ideea că Georgescu ar fi „președintele României” în viziunea partidului și că alegerile ar fi fost „anulate nedrept”, susținând necesitatea revenirii „la democrație” și „la cadrul constituțional”. Acuzații și așteptări pentru următoarele zile Simion l-a criticat pe președintele Nicușor Dan, invocând „consultări informale și apoi formale” și a spus că partidul va vedea „care este cadrul” și „ce se întâmplă mâine”, fără a detalia pașii concreți. Totodată, a atribuit responsabilități pentru crizele recente astfel: Ilie Bolojan ar fi „responsabil pentru criza economică”, iar Nicușor Dan pentru „criza politică”, potrivit declarațiilor citate. [...]
După moțiunea de cenzură , Guvernul Bolojan rămâne cu atribuții strict administrative , fără posibilitatea de a adopta ordonanțe sau de a lansa politici noi, ceea ce îngustează semnificativ capacitatea Executivului de a decide măsuri cu impact economic și fiscal până la instalarea unui nou cabinet, potrivit Mediafax . Moțiunea de cenzură împotriva Executivului a fost adoptată în Parlament pe 5 mai 2026, inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. A trecut cu 281 de voturi „pentru”, 4 „împotrivă” și 3 voturi anulate. Din acel moment, Cabinetul condus de Ilie Bolojan nu mai are un mandat politic deplin și funcționează în regim de interimat, cu rolul de a administra „treburile curente” ale statului. Ce poate face Guvernul interimar În această perioadă, premierul interimar poate conduce ședințele de Guvern și coordona activitatea miniștrilor rămași în funcție, pentru a asigura continuitatea administrației centrale. Executivul poate adopta doar acte considerate strict necesare pentru funcționarea statului, inclusiv: plăți curente și aplicarea bugetului deja aprobat; gestionarea instituțiilor publice; continuitatea serviciilor esențiale; măsuri administrative care nu schimbă direcția politică a țării. Ce nu poate face și de ce contează Limitarea esențială, cu efect direct asupra deciziilor cu miză economică, este că Guvernul interimar nu poate promova politici noi. Conform Codului administrativ, după încetarea mandatului, Executivul poate emite doar acte necesare administrării treburilor publice. În consecință, Guvernul nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Practic, sunt blocate reformele care ar necesita legislație nouă, inclusiv schimbări fiscale majore, restructurări ample sau alte măsuri care ar presupune asumare politică în numele unei majorități parlamentare. Cât poate dura interimatul și care sunt pașii următori Durata interimatului depinde de viteza formării unei majorități și a unui nou Guvern. Președintele Nicușor Dan a anunțat consultări informale cu partidele înaintea celor formale și a exclus alegerile anticipate, însă negocierile sunt descrise ca fiind complicate: PSD ar vrea o formulă cu PNL, dar fără Bolojan premier, iar PNL și USR nu par dispuse, în acest moment, să revină la guvernare alături de PSD. În lipsa unei majorități clare, interimatul se poate prelungi. Mediafax amintește precedentul din 2009, când Guvernul demis în octombrie a administrat treburile curente până în decembrie, aproximativ 71 de zile. Procedural, președintele trebuie să consulte partidul cu majoritate absolută sau, dacă nu există, partidele parlamentare, apoi desemnează un candidat la funcția de prim-ministru. Candidatul are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului. Constituția permite și varianta alegerilor anticipate, dar doar în condiții stricte: Parlamentul să nu acorde votul de încredere în 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură; chiar și atunci, dizolvarea Parlamentului rămâne o opțiune, nu un automatism. [...]
După demiterea Guvernului Bolojan , Oana Gheorghiu își revendică public agenda de reformă din Executiv , invocând măsuri precum „decăpușarea companiilor publice”, eliminarea privilegiilor și pași spre digitalizare și debirocratizare, potrivit Libertatea . Într-o postare pe Facebook , Gheorghiu susține că „fiecare pas” făcut în Guvern a fost „în direcția unui stat cu adevărat responsabil în fața românilor” și afirmă că, „alături de Ilie Bolojan”, a „aprins, în sfârșit, lumina”. Ea spune că a primit „zeci de mii de mesaje de susținere” și că încrederea primită i-a dat „curajul să nu renunțe la această luptă”. „Fiecare pas pe care l-am făcut în Guvern a fost în direcția unui stat cu adevărat responsabil în fața românilor: pentru decăpușarea companiilor publice, pentru eliminarea privilegiilor și a băieților deștepți, pentru pașii făcuți spre digitalizare și debirocratizare.” Ce reforme invocă și de ce contează Mesajul pune accent pe o direcție de guvernare cu impact direct asupra modului în care funcționează statul și asupra cheltuirii banului public, prin: „decăpușarea companiilor publice”; „eliminarea privilegiilor” și a „băieților deștepți”; pași spre „digitalizare” și „debirocratizare”. Gheorghiu mai afirmă că nu a urmărit „în niciun moment” să ocupe funcții publice sau private și că a căutat „mereu să facă bine”, adăugând că, indiferent de evoluțiile viitoare, „acesta este doar începutul”. Context: cum a căzut Guvernul Bolojan Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură , cu 281 de voturi, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, la 11 luni de la învestire, conform informațiilor din articol. Pentru adoptarea moțiunii erau necesare 233 de voturi. În același context, miniștrii PSD s-au retras din Executiv cu două săptămâni înainte, iar partidul condus de Sorin Grindeanu a depus moțiunea împreună cu AUR, partidul lui George Simion. [...]
Adoptarea moțiunii de cenzură îl repoziționează pe Ilie Bolojan ca pol de putere în negocierile pentru noul guvern , potrivit Adevărul , care relatează declarațiile lui Crin Antonescu făcute marți, 5 mai, la Antena 3 . Antonescu susține că, deși Bolojan a fost „un prim-ministru modest”, criza politică declanșată de căderea Cabinetului l-a întărit și l-a adus într-o poziție centrală pe scena politică. „Ilie Bolojan a fost un prim-ministru modest, ca să fiu elegant, dar a devenit un personaj politic extrem de puternic în acest moment, poate cel mai puternic din scenă.” Ce a declanșat schimbarea de echilibru Moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a fost adoptată marți cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de parlamentari prezenți. Au fost patru voturi „împotrivă”, iar trei au fost anulate. În consecință, guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis , însă va rămâne interimar la Palatul Victoria până la instalarea unui nou executiv, pentru gestionarea treburilor curente. Miza politică imediată: consultări la Cotroceni și desemnarea premierului În perioada următoare, președintele Nicușor Dan urmează să convoace partidele parlamentare la Palatul Cotroceni pentru consultări, în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru. În acest context, evaluarea lui Antonescu indică faptul că Bolojan ar putea conta mai mult în ecuația formării majorității și a noului guvern, tocmai prin felul în care a ieșit din criză. Antonescu avertizează și asupra tensiunilor din PNL Separat de discuția despre Bolojan, fostul lider liberal a avertizat că PNL ar putea intra într-o etapă de tensiuni interne, mergând până la o posibilă ruptură, pe fondul diferențelor ideologice din partid. „S-ar putea ajunge la lucruri regretabile, poate chiar la o rupere. E timpul să se întâmple și în PNL niște clarificări.” [...]
