Știri
Știri din categoria Politică
Atacul lui Sorin Grindeanu la adresa premierului Ilie Bolojan a mutat dezbaterea moțiunii de cenzură pe terenul banilor publici, cu acuzații privind finanțările pentru Bihor și Oradea și cu semne de întrebare despre viabilitatea economică a Aeroportului din Oradea, potrivit Libertatea.
În timpul dezbaterii din Parlament, liderul PSD a susținut că utilizarea fondurilor publice la nivel local „trebuie justificată” și a cerut o analiză mai atentă a sumelor primite din bugetul de stat de județul Bihor, în special pentru proiecte de infrastructură. Contextul politic al intervenției a fost discursul premierului, în care Bolojan a spus că „a deranjat baronii locali”.
Grindeanu a afirmat că Aeroportul din Oradea „nu este sustenabil economic” și a indicat drept argument numărul redus de pasageri pe unele curse subvenționate de autoritățile județene.
„Vă rog să verificaţi câţi pasageri sunt pe cursele subvenţionate de Consiliul Judeţean de la Oradea la Varşovia? Curse subvenţionate. Trei”
Totodată, el a punctat că fondurile europene nu sunt singura sursă de finanțare și că, în opinia sa, modul de folosire a resurselor publice trebuie explicat în raport cu rezultatele.
În aceeași intervenție, Grindeanu a atacat și tema selecțiilor pentru posturi în companiile de stat, acuzând influențe controversate în zona PNL. El a susținut că, la Ministerul Energiei, PSD a fost la conducere „zece luni” în ultimii 10 ani, restul perioadei fiind gestionată de PNL.
Liderul PSD a menționat două cazuri punctuale: o persoană din Oradea (Foghiș), despre care a spus că are o poziție la SAPE cu un salariu lunar de 50.000 de lei, și pe Mihai Barbu, fost trezorier PNL. Potrivit lui Grindeanu, aceste numiri „nu au fost acceptate” de Comisia Europeană.
Schimbul de replici din Parlament ridică miza discuției dincolo de confruntarea politică: în centrul disputei ajung criteriile de alocare și justificare a finanțărilor publice la nivel local, dar și modul în care sunt făcute numirile în companiile de stat, într-un context în care este invocată și poziția Comisiei Europene.
Recomandate
PSD mizează pe blocarea în Parlament a guvernului Mureșan , iar Olguța Vasilescu spune, într-o intervenție la România TV, că premierul desemnat „nu are absolut nicio șansă” să treacă de votul de învestitură, potrivit Mediafax . Mesajul indică o linie de opoziție fermă a PSD și prelungește incertitudinea politică în jurul formării unei majorități. Vasilescu afirmă că Mureșan ar obține „în jur de 160 de voturi”, semnificativ sub nivelul pe care, susține ea, l-ar fi strâns guvernul Veștea. În aceeași logică, ea a spus că, „dacă tot vrea să se facă de râs”, ar trebui să ajungă la votul din Parlament. De ce ar lipsi majoritatea: susținere limitată și dispute pe program Potrivit Olguței Vasilescu, doar UDMR și USR l-ar susține pe premierul desemnat. Argumentul invocat ține de programul de guvernare, pe care îl descrie ca fiind identic cu cel al lui Ilie Bolojan, doar „ușor îmbunătățit de AI, că așa e modern”. Tot ea susține că partidele care l-au demis pe Bolojan prin moțiune de cenzură „nu pot susține un astfel de guvern”, ceea ce ar reduce și mai mult șansele unei majorități funcționale. Poziția PSD: vot împotrivă, indiferent de negocieri Vasilescu a mai declarat că Sorin Grindeanu l-ar fi invitat de două ori pe Mureșan la sediul PSD și că liderul PSD l-ar fi așteptat inclusiv la Craiova, însă premierul desemnat „nu a venit să ceară voturile PSD”. Chiar și în ipoteza unei întâlniri, poziția PSD nu s-ar fi schimbat, a precizat ea, deoarece Biroul Permanent ar fi recomandat deja votul împotriva guvernului. Ce urmează, în scenariul avansat de Vasilescu Olguța Vasilescu spune că România „va avea totuși un guvern”, iar dacă mandatul ar ajunge la Sorin Grindeanu, cabinetul acestuia „ar fi învestit foarte repede”, potrivit declarațiilor citate de Mediafax. În acest moment, materialul nu oferă detalii despre calendarul procedural sau despre o formulă concretă de majoritate. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce nominalizarea la votul Parlamentului , respingând public solicitarea liderului PSD, Sorin Grindeanu , de a-și depune mandatul, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de procedură și calendar: sâmbătă, la ora 11.00, Mureșan urmează să depună programul de guvernare și lista miniștrilor, iar săptămâna viitoare sunt programate audierile și votul în plenul Camerelor reunite. Într-o postare pe Facebook, Mureșan a transmis că nu va renunța la mandat, deși Grindeanu îi cere acest lucru „în fiecare zi”. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus odată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Presiunea PSD și scenariul unui eșec la vot Sorin Grindeanu a susținut vineri, la Reșița, că premierul desemnat nu ar avea un „program politic” în afara atacurilor la adresa PSD și a spus că i-a cerut președintelui PNL, Ilie Bolojan, să îl retragă pe Mureșan. În declarațiile citate de publicație, liderul PSD a afirmat că Mureșan „face tot posibilul să pice în Parlament” și a pus sub semnul întrebării șansele de a obține voturile PSD. Grindeanu a mai indicat că, în ipoteza în care „Guvernul Mureșan” va cădea, ar urma o nouă nominalizare, în contextul în care președintele Nicușor Dan ar fi respins varianta declanșării de alegeri anticipate. Lista miniștrilor propuși Potrivit listei anunțate de premierul desemnat, componența propusă a Guvernului este: Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru – Mircea Abrudean (PNL) Ministerul Apărării Naționale și viceprim-ministru – Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru – Tánczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției – Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe – Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății – Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Raluca Turcan (PNL) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei – Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii – Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării – Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru – Dan Reșitnec (USR) În continuare, testul decisiv rămâne votul din Parlament, după audierile miniștrilor programate pentru săptămâna viitoare. [...]
PSD le-a transmis celor de la S&P că vrea să preia guvernarea, mizând pe continuitatea consolidării fiscale înaintea deciziei de rating din 2 octombrie 2026 , potrivit Profit . Mesajul vine în plină criză politică, într-un moment în care evaluările agențiilor de rating sunt sensibile la credibilitatea politicilor bugetare și la capacitatea de a adopta la timp bugetul pe 2027. PSD spune că delegația partidului a avut o întrevedere cu reprezentanții Standard & Poor’s , aflați în România pentru discuții legate de fundamentarea deciziei de rating. Social-democrații susțin că au prezentat agenției intenția de a „pune capăt actualei crize politice” și de a readuce economia pe o direcție stabilă, printr-o politică de consolidare fiscală și creștere a veniturilor bugetare, inclusiv prin îmbunătățirea colectării taxelor și stimularea investițiilor străine. De ce contează: ratingul depinde de buget și de un guvern „cu puteri depline” În documentul citat de Profit, PSD insistă că România are nevoie „cât mai rapid” de un guvern cu puteri depline, care să poată gestiona echilibrele macroeconomice și să elaboreze și să aprobe bugetul pentru anul viitor. Partidul mai afirmă că viitorul guvern ar trebui să urmărească reducerea decalajelor sociale, sprijinirea categoriilor defavorizate și susținerea capitalului românesc, într-un cadru „predictibil” pentru investitori și instituțiile de credit. Totodată, PSD afirmă că și-a reafirmat susținerea valorilor europene și euroatlantice și că a propus „tuturor forțelor democratice” participarea la construirea unei majorități parlamentare, pornind de la principii și priorități economice naționale. Din delegația PSD au făcut parte deputații Marian Neacșu, Bogdan Ivan, Alexandru Rogobete, Adrian Câciu și Florin Manole, precum și vicepreședintele PSD Mihnea Costoiu. Context: vizita S&P și presiunea pe credibilitatea fiscală Reprezentanții S&P sunt în vizită de lucru în România pentru discuții cu specialiștii Ministerului Finanțelor și au avut și o întâlnire cu premierul interimar Ilie Bolojan . În același context, Profit notează că un analist Fitch a avertizat recent, într-un interviu pentru Bloomberg, că România riscă o retrogradare la categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții în datoria statului) din cauza crizei politice prelungite, care pune în pericol credibilitatea fiscală. La 1 august, Fitch a confirmat ratingurile pe termen lung ale României la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă. Ce urmează Decizia de rating a S&P pentru economia României este așteptată pe 2 octombrie 2026. În perioada rămasă, semnalul urmărit de piețe și de agențiile de rating rămâne capacitatea politică de a asigura continuitatea consolidării fiscale și de a livra un buget pentru 2027 fără derapaje de deficit. [...]
Disputa dintre Germania și Spania pe criteriile „Made in Europe” riscă să întârzie un proiect-cheie de politică industrială al UE , care ar urma să direcționeze mai mult din achizițiile publice către producția europeană, potrivit Politico . Comisia Europeană a prezentat în martie Industrial Accelerator Act , o inițiativă menită să canalizeze cheltuielile publice ale UE către companii europene din domenii precum tehnologiile verzi, industriile energointensive și sectorul auto, pentru a le întări poziția în competiția cu exportatorii chinezi. La șase luni de la lansare, cele 27 de guverne nu au ajuns la un numitor comun, iar documente de poziție ale Germaniei și Spaniei obținute de publicație indică linii de fractură între economiile mari. Miza imediată este definirea „clubului” care ar beneficia de acces preferențial la contracte publice — de la parcuri eoliene până la oțelul și cimentul folosite în infrastructură rutieră sau în proiecte de metrou. Germania: „Made with Europe”, cu o listă largă de parteneri eligibili Germania susține o abordare mai deschisă, aliniată propunerii inițiale a Comisiei, care ar include în zona eligibilă parteneri cu acorduri de liber schimb sau de achiziții publice cu UE ori aflați într-o uniune vamală cu blocul. În această logică, numărul țărilor eligibile ar putea ajunge „până la 80”, notează Politico . În documentul german, Berlinul argumentează că respinge protecționismul și discriminarea și cere ca UE să rămână un partener de încredere pentru statele cu care are angajamente comerciale. Germania mai propune și o opțiune de tip „opt-in”, pentru includerea altor țări terțe care oferă UE tratament reciproc. Spania: structură în trei trepte, cu preferință maximă pentru producția din UE Spania propune o arhitectură în trei niveluri, care ar face preferința europeană mai „granulară” și bazată pe risc, pentru a crește atât eficiența, cât și acceptabilitatea politică a textului. Conform propunerii: Nivelul 1 : cele 27 de state membre UE (preferința cea mai puternică pentru produse fabricate în UE); Nivelul 2 : state din Spațiul Economic European și alți parteneri considerați „de încredere”; Nivelul 3 : țări cu acord de liber schimb, uniune vamală sau acord de achiziții publice cu UE, cu posibilitatea de a urca în nivelul 2 dacă își aprofundează relațiile comerciale cu blocul. Franța împinge în sens invers: condiția ca producția să aibă loc în Europa Deși nu este parte a duelului Germania–Spania, Franța apare ca un pol important în tabăra „restrictivă”. Ministrul francez al Industriei, Sébastien Martin, a insistat că banii publici trebuie direcționați către producția din Europa. „În viitor, va fi în continuare posibil să existe produse cu o parte din valoarea adăugată venind din altă parte, dar producția trebuie să aibă loc în Europa pentru a se califica pentru sprijin public.” Ce urmează: calendar sub presiune, compromis așteptat în toamnă Irlanda, care conduce negocierile între statele membre până la finalul anului, încearcă să reducă diferențele. Dublin va convoca o discuție a adjuncților ambasadorilor pe 7 octombrie și intenționează să pună pe masă un nou compromis până la mijlocul lunii, cu obiectivul de a intermedia un acord în noiembrie. În paralel, în Parlamentul European, raportorii principali ar urma să discute proiectul de raport pe 28 septembrie, iar termenul pentru amendamente este 7 octombrie (prelungit cu o săptămână la cererea PPE). Politico notează că, pe fondul alunecării calendarului, ambiția Comisiei de a închide un acord în acest an pare tot mai puțin realistă. Efect colateral: îngrijorări la Londra privind o posibilă excludere Disputa este urmărită atent și în Regatul Unit. Guvernul premierului Andy Burnham și-a exprimat îngrijorarea legată de o posibilă excludere din „Made in Europe”, însă oficiali ai UE au transmis că nu pot anticipa rezultatul procesului legislativ pentru Industrial Accelerator Act. [...]
PSD transmite că șansele de a vota Guvernul Mureșan sunt „extrem de reduse” , pe fondul lipsei de dialog și al absenței unui program de guvernare transmis oficial, potrivit news.ro . Mesajul, formulat de președintele PSD Sorin Grindeanu , indică o blocare a negocierilor politice necesare pentru învestirea Executivului, cu efect direct asupra calendarului guvernării. Grindeanu a spus că nu a vorbit „deloc” cu premierul desemnat Siegfried Mureșan și că, în zilele următoare, nu va fi disponibil, deoarece are întâlniri cu colegii din teritoriu, însă a subliniat că „colegii mei sunt” în București și pot discuta dacă există o bază reală de negociere. „Eu sunt deschis. În zilele următoare nu o să fiu. Am un program pe care îl cunoașteți, nu o să fiu în București, dar colegii mei sunt. Dacă se dorește a se discuta pe programul de guvernare, nu pe ceea ce am văzut ieri, evident că suntem disponibili.” Miza: învestirea Guvernului și majoritatea din Parlament Întrebat despre posibilitatea ca PSD să voteze guvernul condus de Mureșan, liderul social-democrat a afirmat că, „la modul cum se comportă” premierul desemnat, această posibilitate „nu” există sau este „extrem de redusă”. În logica prezentată de Grindeanu, modul de relaționare cu un partid de la care se așteaptă voturi ar indica faptul că Mureșan „nu-și dorește să fie prim-ministru”, ci urmărește „un joc politic”. Ce reproșează PSD: lipsa unui program de guvernare și a dialogului Grindeanu a susținut că PSD nu a primit un program de guvernare și că „ceea ce s-a trimis aseară nu poate fi numit un program de guvernare”. Totodată, a relatat că, miercuri, a fost disponibil pentru discuții și l-ar fi anunțat pe Mureșan că este la partid, însă premierul desemnat „nu a venit pentru a avea un dialog”. Separat, întrebat despre informația că președintele PNL Ilie Bolojan ar putea fi vicepremier sau ministru al Afacerilor Interne, Grindeanu a răspuns că este „treaba lor”. La final, news.ro notează că PSD a anunțat că nu susține învestirea Guvernului Mureșan. Pentru moment, articolul nu oferă detalii despre un calendar alternativ sau despre pașii următori ai premierului desemnat pentru a obține sprijin parlamentar. [...]
Ministrul interimar Radu Miruță acuză PSD că blochează deciziile coaliției și că transmite public mesajul că acceptă măsurile Guvernului doar dacă le poate controla singur, potrivit Mediafax . Miza politică, în lectura lui Miruță, este funcționarea coaliției în jurul pachetului de măsuri fiscale deja aprobat în ședințele comune. Miruță i-a amintit liderului PSD, Sorin Grindeanu , că social-democrații au participat la ședințele de coaliție în care au fost aprobate măsurile fiscale criticate ulterior. Declarațiile au fost făcute joi seara, la B1 TV. „Eu văd că sunt multe discuții despre măsurile acestui guvern, care sunt proaste. L-am auzit și pe domnul Grindeanu, căruia îi amintesc că am fost împreună la ședințele de coaliție, unde au fost aprobate, inclusiv de PSD, aceste măsuri.” Dispută de coaliție pe „cine decide” și cum se negociază Ministrul interimar susține că PSD a avut în trecut perioade în care a putut decide singur, însă rezultatele nu ar fi confirmat „binele” invocat acum de partid. „Și vedem că acel bine, din mâinile PSD, n-a prea ieșit.” În același registru, Miruță acuză PSD că transformă negocierile politice într-o confruntare publică și că, în esență, mesajul transmis ar fi că partidul „nu acceptă decât dacă ei singuri decid totul în România”. El a mai spus că „e foarte multă gălăgie politică” percepută de „omul de rând”. Sondaje contestate și semnal despre posibile anticipate Miruță a contestat și sondajele invocate de PSD în spațiul public, afirmând că alte cercetări sociologice nu ar arăta aceleași cifre favorabile. În acest context, a susținut că PSD „a luat vreo 20%”, nu 51%, și a adăugat că, potrivit altor cercetări, partidul ar fi la aproximativ jumătate din numărul de mandate obținute în urmă cu doi ani. Totodată, ministrul interimar a ridicat public întrebarea dacă PSD ar împinge pentru alegeri anticipate în cazul în care ar sta mai bine în sondaje. „Credeți dumneavoastră că dacă PSD ar sta mai bine la voturi, n-ar pedala pentru alegeri anticipate?” [...]
